Steaua Roşie, septembrie 1974 (Anul 26, nr. 206-230)
1974-09-15 / nr. 218
ORGAN AL COMITETULUI JUDEJ£AN MUREŞ AL P C R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI. Nr. 218 (5.122) | Dumínirií^Jl Sj septembrie JlO^ ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în ziua de 14 septembrie a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv a luat în discuţie proiectul de Teze ale Comitetului Central pentru Congresul al Xl-lea al Partidului Comunist Român. Tezele au fost adoptate in unanimitate şi sunt date publicităţii. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială efectuată în ţara noastră, între 2 şi 7 septembrie a.c., de secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez El-Assad, împreună cu soţia, Anisse El-Assad. Însuşindu-şi în întregime concluziile informării prezentate de secretarul general al partidului, Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cadrul convorbirilor la nivel înalt româno-siriene, contribuţiei sale personale la întărirea şi amplificarea relaţiilor dintre România şi Siria. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu vie satisfacţie de rezultatele rodnice ale vizitei, concretizate în documentele adoptate de comun acord. S-a apreciat în unanimitate că, după vizita întreprinsă de secretarul general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Republica Arabă Siriană, în februarie a.c., recenta vizită a şefului statului sirian marchează o etapă nouă pe linia dezvoltării şi consolidării relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. Ea se îrscrie ca parte integrantă a politicii consecvente a României socialiste, trasată fie Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale P.C.R., privind dez-voltarea pe multiple planuri a relaţiilor cu ţările arabe, cu celelalte state care se pronunţă pentru o dezvoltare economico-socială independentă. Convorbirile purtate între cei doi conducători de partid şi de stat au scos în evidenţă, în mod pregnant, hotărîrea comună de a ridica pe un plan superior relaţiile bilaterale româno-siriene în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sfere de activitate, de a identifica şi pune în valoare noi domenii şi modalităţi concrete de colaborare şi cooperare reciprocă avantajoasă. Comitetul Executiv salută cu deosebită satisfacţie dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Haas Arab Socialist, înţelegerea încheiată în acest sens, exprimînd convingerea că aceasta serveşte intereselor ambelor popoare, unirii tuturor forţelor înaintate ale contemporaneităţii în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru pace, independenţă naţională şi progres social. In acelaşi timp, rezultatele vizitei au relevat voinţa celor două părţi de a extinde şi intensifica conlucrarea pe tărîmul vieţii internaţionale în vederea sporirii contribuţiei pe care România şi Siria o aduc la instaurarea unor relaţii noi între state, a unei noi ordini economice în lume, la rezolvarea problemelor majore pe care le confruntă omenirea, cu participarea şi în interesul tuturor popoarelor. Comitetul Executiv a reafirmat încrederea sa deplină în justeţea poziţiei constructive şi consecvente a României in legătură cu problemele din Orientul Mijlociu, convingerea fermă că situaţia actuală din această parte a lumii reclamă intensificarea eforturilor pentru realizarea unei reglementări politice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, la asigurarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii tuturor statelor din regiune şi la rezolvarea problemei poporului arab palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale legitime, la instaurarea unei păci juste şi durabile în această zonă. Apreciindu-se pozitiv paşii întreprinşi pînă în prezent pe calea dezangajării militare în Sinai şi Golan, s-a subliniat necesitatea începerii cît mai grabnice a tratativelor în cadrul Conferinţei de la Geneva— privind Orientul Mijlociu, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a altor state care doresc şi pot să-şi aducă contribuţia la rezolvarea problemelor complexe ale acestei regiuni. Comitetul Executiv şi-a exprimat deplina aprobare faţă de documentele încheiate cu ocazia vizitei, apreciind că Declaraţia solemnă comună, Comunicatul comun, cît şi acordurile şi înţelegerile concrete de colaborare în diferite domenii între România şi Siria, servesc intereselor supreme ale ambelor ţări şi popoare, constituind, totodată, o contribuţie de cea mai mare importanţă la afirmarea unor principii noi în relaţiile dintre state, la democratizarea vieţii internaţionale. Comitetul Executiv a trasat ca sarcină ministerelor, instituţiilor şi organizaţiilor economice de resort să ia toate măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor cuprinse în acordurile şi înţelegerile stabilite, să acţioneze pentru dezvoltarea în continuare a colaborării româno-siriene. Comitetul Executiv reafirmă înalta sa apreciere faţă de rolul remarcabil al secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii externe a partidului şi statului, faţă de activitatea sa neobosită în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, ale cauzei păcii, colaborării internaționale și socialismului. PROICCTUL D€ WRCCTIV6 art. COHGR€$UlUI AL XI iu *tPCR CE SEMNIFICAŢIE ARE FAPTUL CĂ O TREIME DIN VENITUL NAŢIONAL SE VA REALIZA DIN EXPORT ? Aşa curb se relevă în proiectul de Directive ale Congresului al Xl-lea, „în perioada 1971—1975, ritmul mediu de creştere a comerţului exterior se prelimină a fi de aproape 15 la sută, superior ritmului de creştere a produsului social şi a producţiei industriale" şi ne propunem — citim în acelaşi important document — obiective cu mult mai mari pentru viitorul cincinal: „Exporturile româneşti vor ajunge să depăşească o treime din valoarea venitului naţional“. Ce semnificaţii are această prevedere? In primul rînd produsele româneşti se bucură de prestigiu pe pieţele externe — ceea ce înseamnă că am dovedit că putem deveni o ţară industrială, am dovedit că avem forţa de a ne angaja într-o confruntare mondială severă. Pe această bază, în al doilea rînd, respectînd principiile fundamentale ale relaţiilor dintre state, România a intrat în amplul angrenaj al legăturilor economice internaţionale. Dar să relevăm aceste semnificaţii şi din alt unghi de vedere. Ar fi posibil ca o naţiune să se îngrădească în propriul ei teritoriu — să nu facă, de pildă, schimburi comerciale cu alte state — şi, în acelaşi timp, să asigure membrilor societăţii creşterea nivelului de trai şi civilizaţie? Evident, nu! Pentru că orice popor ştie, astăzi, că proiectele lui de dezvoltare, economică şi socială, depind şi de gradul de participare la schimburile comerciale mondiale, la cooperarea în producţie cu alte state, fiindcă aceste ultime decenii ale secolului XX ne oferă imaginea celui mai activ comerţ mondial, al celor mai diverse forme de colaborare economică. Şi, în plus, dacă nu vinzi, de unde banii ca să poţi cumpăra noi materii prime sau utilaje pe care alţii au reuşit să le facă înaintea ta, şi fără de care n-ai cum să dezvolţi economia ţării? Nu mai puţină importanţă are, fireşte, şi eficienţa comerţului mondial. Această activitate nu se mai măsoară azi în volume şi cantităţi exportate, ci în valoarea produsului, adică în coeficientul de inteligenţă, de ingeniozitate tehnică care se regăseşte în acel produs. Nu-i totuna, desigur, că în urmă cu două decenii exporturile ţării erau constituite, mai ales, din petrol, lemn, cereale, unele semifabricate şi că astăzi — în contextul confruntării de care vorbeam mai sus — am reuşit ca peste 50 la sută din exporturile româneşti să însemne mărfuri industriale superior prelucrate, maşinile şi utilajele deţinînd un sfert din aceste exporturi, în 120 de ţări ale lumii cu care avem astăzi relaţii economice exportăm 75 la sută din pro- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) pCR ,înfăptuim patrioticul angajament XI CINCINALUL ÎNAINTE DI TERMENI IMS. RECHIN ŞI4 DEPĂŞII ANGAJAMENTUL ANUAL La începutul acestui an am discutat cu tovarăşul Petrică Boaru, secretarul comitetului de partid de la I.P.M. Sport din Reghin, despre sarcinile de plan şi angajamentele asumate în 1974. Cu acel prilej interlocutorul ne-a spus că organizaţia de partid, întregul colectiv a hotărît ca în cel de-al patrulea an al cincinalului actual să realizeze în plus 14.000 de perechi de încălţăminte sportivă. De curînd am revenit la întreprinderea de încălţăminte sportivă din Reghin, pentru a afla dacă spusele de atunci ale secretarului comitetului de partid au devenit realitate. Satisfacţia colectivului, autorul, de fapt, a îndeplinirii în mod strălucit a planului şi angajamentelor asumate pe întregul an, este deplină. Dar să dăm curs faptelor care vorbesc în numele celor care le-au dat viaţă. — In a doua decadă a lunii iulie colectivul nostru a îndeplinit planul producţiei globale industriale pe patru ani ai cincinalului — ne spunea recent Petrică Boaru. De asemenea, de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii august am realizat în plus 14.600 perechi de încălţăminte sportivă şi 2.700 bucăţi articole din marochinărie. Deci, am realizat şi depăşit cu mult angajamentul asumat în întrecerea ce vizează îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Cred că acest fapt reflectă cel mai bine felul în care oamenii muncii din unitatea noastră au înţeles să-şi facă datoria, să-şi onoreze îndatoririle de cetăţeni şi patrioţi faţă de societatea noastră socialistă care le oferă largi posibilităţi de afirmare multilaterală în muncă şi conducerea socială. Sporurile înregistrate în opt luni la producţia globală şi marfă de ■ 3.828.000 lei şi respectiv 5.448.000 lei, au determinat colectivul să-şi majoreze angajamentul pe acest an la producţia globală. Aceasta este o expresie vie a voinţei şi dorinţei colective de a întîmpina cel de-al XI-lea Congres cu succese de prestigiu, de-a participa pe măsura posibilităţilor la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la traducerea în viaţă a prevederilor Programului partidului nostru. Astfel, se explică dorinţa unanimă şi conştientă de îmbunătăţire a întregii activităţi de sporire a eficienţei economice a muncii, prin creşterea continuă a productivităţii şi gospodărirea citării raţională a materiilor prime şi materialelor. De altfel, sporurile de producţie amintite s-au obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, a înregistrării unor însemnate economii materiale, a folosirii intensive a utilajelor şi instalaţiilor, a timpului de lucru etc. Dacă la finele anului trecut fondul de timp disponibil era utilizat în proporţie de 89,4 la sută, în prezent acest indice se ridică la 91,3 la sută. Tot la capitolul eficienţă se încadrează şi acţiunea de reducere continuă a consumurilor specifice, a economisirii pe această cale a unor însemnate cantităţi de materii prime şi în special de piele. Numai în şapte luni s-au economisit 863 mp piele feţe, în valoare de 180.000 lei şi 2.500 kg talpă bovină în valoare de 167.000 lei, din care se pot confecţiona 4.300 perechi încălţăminte sportivă. în această acţiune s-au evidenţiat în mod deosebit croitorii în piele Ioan Curticăpean şi Ştefan Balazs, ştanţatorul Petru Bota şi mulţi alţii cărora li s-au acordat premii în valoare de aproape 13.000 lei, pentru materialele economisite. I. HUSAR IN PRAG DE NOU AN SCHAR * Noul an de învăţămînt se deschide mîine sub auspiciile luminosului program de perfecţionare, de angajare puternică în procesul integrării cu producţia, cu ştiinţa, atît de magistral prefigurat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită în faţa activului de partid din învăţămîntul superior. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, învăţămîntul reprezintă principalul factor de educaţie şi formare a omului nou. Tocmai de aceea, partidul se preocupă de perfecţionarea continuă a învăţămîntului, de integrarea sa cu cercetarea şi producţia, în strînsă concordanţă cu necesitatea dezvoltării rapide a forţelor de producţie, acordînd cea mai mare atenţie educării şi formării tinerei generaţii în spiritul concepţiei materialistdialectice a partidului nostru. Pornind de la faptul că rolul hotărîtor în înfăptuirea măreţelor perspective de progres ale patriei noastre îl au oamenii, şcolii îi revine sarcina formării multilaterale a tinerei generaţii, educării ei în spiritul concepţiei revoluţionare a partidului nostru. De la cei care păşesc pentru prima oară pragul şcolii pînă la studenţii din ultimii ani de facultate, noul an de învăţămînt trebuie să se desfăşoare în lumina proiectului de Program al Partidului Comunist Român, al ideilor generoase desprinse din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Fiecare elev şi student este chemat să răspundă prin fapte înălţătoare grijii cu care este înconjurat încă de la păşirea pe poarta şcolii sau facultăţii, să militeze cu toată fiinţa pentru o instrucţie teoretică şi practică temeinică, pentru a fi în cel mai înalt grad folositori patriei, acolo unde va fi nevoie de mintea şi braţele lor. Deopotrivă, învăţător şi profesor, asistent sau conferenţiar şi profesor universitar să se simtă angajat în cea mai fertilă activitate de perfecţionare a învăţămîntului, de integrare a sa cu producţia, să ia parte activă la modelarea mlădiţelor viitorului. Sub semnul în altelor îndatoriri şi răspunderi, mîine cei mai tineri fii ai ţării pătrund în universul celui mai fecund proces de pregătire profesională, de instrucţie şi educaţie socialistă, care începe în anul Congresului al Xl-lea. Incepînd de mîine, va fi şcolarizat în clasa I cel mai larg contingent de copii din istoria ţării: 472.000. Iată o cifră care certifică gradul de cultură al poporului, progresul permanent la care aspiră. Noul an şcolar va fi — suntem siguri — un an al muncii de calitate. Un an în care, simţindu-se copărtaşi la eforturile tuturor celor din jur, pentru întîmpinarea cu noi succese a istoricului Congres al partidului, elevii şi stu- denţii de pe întregul cuprins al judeţului nu vor pregeta să împletească formele variate ale muncii cu cele ale educaţiei şi instrucţiei. A munci cu dăruire, unde și cînd este (Continuare în pag. a 4-a)