Steaua Roşie, septembrie 1974 (Anul 26, nr. 206-230)

1974-09-15 / nr. 218

ORGAN AL COMITETULUI JUDEJ£AN MUREŞ AL P C R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI. Nr. 218 (5.122) | Dumínirií^Jl Sj septembrie JlO^ ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în ziua de 14 septembrie a avut loc şedinţa Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Executiv a luat în discuţie proiectul de Teze ale Comitetului Central pentru Congresul al Xl-lea al Partidului Comunist Român. Tezele au fost adoptate in unanimitate şi sunt date publi­cităţii. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială efectuată în ţara noastră, între 2 şi 7 septembrie a.c., de secretarul general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez El-Assad, împreună cu soţia, Anisse El-As­­sad. Însuşindu-şi în întregime concluziile informă­rii prezentate de secretarul general al partidului, Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în ca­drul convorbirilor la nivel înalt româno-siriene, contribuţiei sale personale la întărirea şi amplifi­carea relaţiilor dintre România şi Siria. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu vie sa­tisfacţie de rezultatele rodnice ale vizitei, concre­tizate în documentele adoptate de comun acord. S-a apreciat în unanimitate că, după vizita între­prinsă de secretarul general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Republica Arabă Siriană, în februa­rie a.c., recenta vizită a şefului statului sirian mar­chează o etapă nouă pe linia dezvoltării şi conso­lidării relaţiilor tradiţionale de prietenie şi cola­borare dintre cele două ţări şi popoare. Ea se îr­­­scrie ca parte integrantă a politicii consecvente a României socialiste, trasată fie Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională ale P.C.R., privind dez-­­voltarea pe multiple planuri a relaţiilor cu ţările arabe, cu celelalte state care se pronunţă pentru o dezvoltare economico-socială independentă. Convorbirile purtate între cei doi conducători de partid şi de stat au scos în evidenţă, în mod pregnant, hotărîrea comună de a ridica pe un plan superior relaţiile bilaterale româno-siriene în do­meniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultu­ral şi în alte sfere de activitate, de a identifica şi pune în valoare noi domenii şi modalităţi concre­te de colaborare şi cooperare reciprocă avantajoasă. Comitetul Executiv salută cu deosebită satisfac­ţie dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Haas Arab Socialist, înţelegerea încheiată în acest sens, exprimînd convingerea că aceasta serveşte intere­selor ambelor popoare, unirii tuturor forţelor înain­tate ale contemporaneităţii în lupta împotriva im­perialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru pace, independenţă naţională şi progres social. In acelaşi timp, rezultatele vizitei au relevat voinţa celor două părţi de a extinde şi intensifica conlucrarea pe tărîmul vieţii internaţionale în ve­derea sporirii contribuţiei pe care România şi Siria o aduc la instaurarea unor relaţii noi între state, a unei noi ordini economice în lume, la rezolvarea problemelor majore pe care le confruntă omeni­rea, cu participarea şi în interesul tuturor popoa­relor. Comitetul Executiv a reafirmat încrederea sa deplină în justeţea poziţiei constructive şi consec­vente a României in legătură cu problemele din Orientul Mijlociu, convingerea fermă că situaţia actuală din această parte a lumii reclamă intensi­ficarea eforturilor pentru realizarea unei regle­mentări politice care să ducă la retragerea trupe­lor israeliene din teritoriile arabe ocupate, la asi­gurarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii tu­turor statelor din regiune şi la rezolvarea proble­mei poporului arab palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale legitime, la instaurarea unei păci juste şi durabile în această zonă. Apre­­ciindu-se pozitiv paşii întreprinşi pînă în prezent pe calea dezangajării militare în Sinai şi Golan, s-a subliniat necesitatea începerii cît mai grabnice a tratativelor în cadrul Conferinţei de la Geneva— privind Orientul Mijlociu, cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a altor state care doresc şi pot să-şi aducă contribuţia la rezolvarea problemelor complexe ale acestei regiuni. Comitetul Executiv şi-a exprimat deplina apro­bare faţă de documentele încheiate cu ocazia vizi­tei, apreciind că Declaraţia solemnă comună, Co­municatul comun, cît şi acordurile şi înţelegerile concrete de colaborare în diferite domenii între România şi Siria, servesc intereselor supreme ale ambelor ţări şi popoare, constituind, totodată, o contribuţie de cea mai mare importanţă la afir­marea unor principii noi în relaţiile dintre state, la democratizarea vieţii internaţionale. Comitetul Executiv a trasat ca sarcină ministe­relor, instituţiilor şi organizaţiilor economice de resort să ia toate măsurile necesare pentru înde­plinirea prevederilor cuprinse în acordurile şi în­ţelegerile stabilite, să acţioneze pentru dezvoltarea în continuare a colaborării româno-siriene. Comitetul Executiv reafirmă înalta sa apreciere faţă de rolul remarcabil al secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii externe a partidului şi statului, faţă de activitatea sa neobosită în slujba intereselor fun­damentale ale poporului român, ale cauzei păcii, colaborării internaționale și socialismului. PROICCTUL D€ WRCCTIV6 art. COHGR€$UlUI AL XI iu *tPCR CE SEMNIFICAŢIE ARE FAPTUL CĂ O TREIME DIN VENITUL NAŢIONAL SE VA REALIZA DIN EXPORT ? Aşa curb se relevă în proiectul de Directive ale Congresului al Xl-lea, „în perioada 1971—1975, ritmul mediu de creştere a co­merţului exterior se prelimină a fi de aproape 15 la sută, superi­or ritmului de creştere a produ­sului social şi a producţiei in­dustriale" şi ne propunem — ci­tim în acelaşi important docu­ment — obiective cu mult mai mari pentru viitorul cincinal: „Exporturile româneşti vor ajun­ge să depăşească o treime din valoarea venitului naţional“. Ce semnificaţii are această prevedere? In primul rînd pro­dusele româneşti se bucură de prestigiu pe pieţele externe — ceea ce înseamnă că am dove­dit că putem deveni o ţară in­dustrială, am dovedit că avem forţa de a ne angaja într-o con­fruntare mondială severă. Pe a­­ceastă bază, în al doilea rînd, respectînd principiile fundamen­tale ale relaţiilor dintre state, România a intrat în amplul an­grenaj al legăturilor economice internaţionale. Dar să relevăm aceste semni­ficaţii şi din alt unghi de vedere. Ar fi posibil ca o naţiune să se îngrădească în propriul ei teri­toriu — să nu facă, de pildă, schimburi comerciale cu alte sta­te — şi, în acelaşi timp, să asi­gure membrilor societăţii creşte­rea nivelului de trai şi civiliza­ţie? Evident, nu! Pentru că orice popor ştie, astăzi, că proiectele lui de dezvoltare, economică şi socială, depind şi de gradul de participare la schimburile comer­ciale mondiale, la cooperarea în producţie cu alte state, fiindcă aceste ultime decenii ale seco­lului XX ne oferă imaginea ce­lui mai activ comerţ mondial, al celor mai diverse forme de co­laborare economică. Şi, în plus, dacă nu vinzi, de unde banii ca să poţi cumpăra noi materii pri­me sau utilaje pe care alţii au reuşit să le facă înaintea ta, şi fără de care n-ai cum să dez­volţi economia ţării? Nu mai puţină importanţă are, fireşte, şi eficienţa comerţului mondial. Această activitate nu se mai măsoară azi în volume şi cantităţi exportate, ci în valoa­rea produsului, adică în coefici­entul de inteligenţă, de ingeniozi­tate tehnică care se regăseşte în acel produs. Nu-i totuna, desigur, că în urmă cu două decenii ex­porturile ţării erau constituite, mai ales, din petrol, lemn, cerea­le, unele semifabricate şi că as­tăzi — în contextul confruntării de care vorbeam mai sus — am reuşit ca peste 50 la sută din ex­porturile româneşti să însemne mărfuri industriale superior pre­lucrate, maşinile şi utilajele de­­ţinînd un sfert din aceste expor­turi, în 120 de ţări ale lumii cu care avem astăzi relaţii economi­ce exportăm 75 la sută din pro- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) pCR ,înfăptuim patrioticul angajament XI CINCINALUL ÎNAINTE DI TERMENI IMS. RECHIN ŞI4 DEPĂŞII ANGAJAMENTUL ANUAL La­ începutul acestui an am discutat cu tovarăşul Petrică Boaru, secretarul comitetului de partid de la I.P.M. Sport din Reghin, despre sarcinile de plan şi angajamentele asumate în 1974. Cu acel prilej interlocuto­rul ne-a spus că organizaţia de partid, întregul colectiv a hotă­rît ca în cel de-al patrulea an al cincinalului actual să realize­ze în plus 14.000 de perechi de încălţăminte sportivă. De curînd am revenit la întreprinderea de încălţăminte sportivă din Re­ghin, pentru a afla dacă spuse­le de atunci ale secretarului co­mitetului de partid au devenit realitate. Satisfacţia colectivu­lui, autorul, de fapt, a îndepli­nirii în mod strălucit a planului şi angajamentelor asumate pe­­ întregul an, este deplină. Dar­­ să dăm curs faptelor care vor­­­­besc în numele celor care le-au­­ dat viaţă. — In a doua decadă a lunii iu­lie colectivul nostru a îndeplinit planul producţiei globale indus­triale pe patru ani ai cincina­lului — ne spunea recent Petri­că Boaru. De asemenea, de la începutul anului şi pînă la sfîr­­şitul lunii august am realizat în plus 14.600 perechi de încălţă­minte sportivă şi 2.700 bucăţi articole din marochinărie. Deci, am realizat şi depăşit cu mult angajamentul asumat în întrece­rea ce vizează îndeplinirea cin­cinalului înainte de termen. Cred că acest fapt reflectă cel mai bine felul în care oamenii muncii din unitatea noastră au înţeles să-şi facă datoria, să-şi onoreze îndatoririle de cetăţeni şi patrioţi faţă de societatea noastră socialistă care le oferă largi posibilităţi de afirmare multilaterală în muncă şi con­ducerea socială. Sporurile înregistrate în opt luni la producţia globală şi mar­fă de ■ 3.828.000 lei şi respectiv 5.448.000 lei, au determinat co­lectivul să-şi majoreze angaja­mentul pe acest an la producţia globală. Aceasta este o expre­sie vie a voinţei şi dorinţei co­lective de­ a întîmpina cel de-al XI-lea Congres cu succese de prestigiu, de-a participa pe mă­sura posibilităţilor la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la traducerea în via­ţă a prevederilor Programului partidului nostru. Astfel, se ex­plică dorinţa unanimă şi con­ştientă de îmbunătăţire a în­tregii activităţi de sporire a e­­ficienţei economice a muncii, prin creşterea continuă a pro­ductivităţii şi gospodărirea cit­ării raţională a materiilor pri­me şi materialelor. De altfel, spo­rurile de producţie amintite s-au obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii, a înregis­trării unor însemnate economii materiale, a folosirii intensive a utilajelor şi instalaţiilor, a tim­pului de lucru etc. Dacă la fi­nele anului trecut fondul de timp disponibil era utilizat în proporţie de 89,4 la sută, în pre­zent acest indice se ridică la 91,3 la sută. Tot la capitolul eficienţă se în­cadrează şi acţiunea de reducere continuă a consumurilor specifi­ce, a economisirii pe această ca­le a unor însemnate cantităţi de materii prime şi în special de piele. Numai în şapte luni s-au economisit 863 mp piele feţe, în valoare de 180.000 lei şi 2.500 kg talpă bovină în valoare de 167.000 lei, din care se pot con­fecţiona 4.300 perechi încălţă­minte sportivă. în această acţiu­ne s-au evidenţiat în mod deo­sebit croitorii în piele Ioan Curticăpean şi Ştefan Balazs, ştanţatorul Petru Bota şi mulţi alţii cărora li s-au acordat pre­mii în valoare de aproape 13.000 lei, pentru materialele econo­misite. I. HUSAR IN PRAG DE NOU AN SCHAR * Noul an de învăţămînt se deschide mîine sub auspiciile luminosului program de per­fecţionare, de angajare puter­nică în procesul integrării cu producţia, cu ştiinţa, atît de magistral prefigurat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită în faţa ac­tivului de partid din învăţă­­mîntul superior. Aşa cum sublinia secre­tarul general al partidu­lui, învăţămîntul reprezintă principalul factor de educaţie şi formare a omului nou. Toc­mai de aceea, partidul se pre­ocupă de perfecţionarea con­tinuă a învăţămîntului, de integrarea sa cu cercetarea şi producţia, în strînsă con­cordanţă cu necesitatea dez­voltării rapide a forţelor de producţie, acordînd cea mai mare atenţie educării şi for­mării tinerei generaţii în spi­ritul concepţiei materialist­­dialectice a partidului nostru. Pornind de la faptul că ro­lul hotărîtor în înfăptuirea măreţelor perspective de pro­gres ale patriei noastre îl au oamenii, şcolii îi revine sar­cina formării multilaterale a tinerei generaţii, educării ei în spiritul concepţiei revolu­ţionare a partidului nostru. De la cei care păşesc pen­tru prima oară pragul şcolii pînă la studenţii din ultimii ani de facultate, noul an de învăţămînt trebuie să se des­făşoare în lumina proiectului de Program al Partidului Co­munist Român, al ideilor generoase desprinse din cu­vîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Fiecare elev şi student este chemat să răspundă prin fap­te înălţătoare grijii cu care este înconjurat încă de la pă­şirea pe poarta şcolii sau fa­cultăţii, să militeze cu toată fiinţa pentru o instrucţie teo­retică şi practică temeinică, pentru a fi în cel mai înalt grad folositori patriei, acolo unde va fi nevoie de mintea şi braţele lor. Deopotrivă, învăţător şi pro­fesor, asistent sau conferen­ţiar şi profesor universitar să se simtă angajat în cea mai fertilă activitate de perfecţio­nare a învăţămîntului, de in­tegrare a sa cu producţia, să ia parte activă la modelarea mlăd­iţelor viitorului. Sub semnul în al­tel­or înda­toriri şi răspunderi, mîine cei mai tineri fii ai ţării pătrund în universul celui mai fecund proces de pregătire profesio­nală, de instrucţie şi educaţie socialistă, care începe în anul Congresului al Xl-lea. Ince­­pînd de mîine, va fi şcolari­zat în clasa I cel mai larg contingent de copii din istoria ţării: 472.000. Iată o cifră care certifică gradul de cultură al poporului, progresul perma­nent la care aspiră. Noul an şcolar va fi — sun­tem­ siguri — un an al mun­cii de calitate. Un an în care, simţindu-se copărtaşi la efor­turile tuturor celor din jur, pentru întîmpinarea cu noi succese a istoricului Congres al partidului, elevii şi stu-­ denţii de pe întregul cuprins al judeţului nu vor pregeta să împletească formele varia­te ale muncii cu cele ale edu­caţiei şi instrucţiei. A munci cu dăruire, unde și cînd este (Continuare în pag. a 4-a)

Next