Steaua Roşie, octombrie 1975 (Anul 27, nr. 230-256)
1975-10-01 / nr. 230
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE SPORT @ SPORT•SPORT FOTBAL, DIVIZIA A A VII-a etapă, disputată sîmbătă şi duminică a avut în program cîteva întîlniri de atracţie. Erau aşteptate cu interes rezultatele întîlnirilor A.S.A. — F.C. Argeş, U.T.A. — „U“ Craiova şi S.C. Bacău — F.C. Constanţa pentru partea superioară a clasamentului. Iubitorii fotbalului urmăresc cu interes şi evoluţia ultimelor clasate, care n-au reuşit încă rezultate pe măsura posibilităţilor lor. Etapa n-a adus o consolidare a poziţiei liderului, cum era de aşteptat, ci o regrupare în care 4 echipe, toate cu 9 puncte, asaltează locul întîi. A.S.A. a cedat un punct pe teren propriu, iar Universitatea Craiova a acumulat unul la Arad. De notat victoriile clare realizate de Steaua în meciul cu Sportul studenţesc — 4—0 (Steaua intră în plasa liderului) şi Poli. Timişoara cu Jiul 3—1, de asemenea, ETAPA VIITOARE (5 octombrie) U.T.A. — „U“ Cluj-Napoca, C.F.R. Cluj-Napoca — Sportul stud., „Poli" Timiş. — F.C. Constanţa, Dinamo — F.C.M. Reşiţa, Steaua — S.C. Bacău, F.C. Argeş — Rapid, F.C. Bihor— „U“ Craiova, F.C. Olimpia — A.S.A. Tg.-Mureş, Jiul — Politehnica Iaşi, frumoasa poziţie în clasament a proaspetei promovate S.C. Bacău care a învins cu 2—1 pe F.C. Constanţa şi se află la un punct de lider. Olimpia Satu-Mare se poate considera marea performeață a etapei. După ce a fost condusă la Iaşi cu 2—0 la pauză, a reuşit în final două goluri care i-au adus egalarea şi un punct în clasament, în celelalte meciuri C.F.R. şi „U“ Cluj-Napoca 0—0, F.C.M. Reşiţa — F.C. Bihor 1—0, U.T.A. — „U“ Craiova, 0—0. CLASAMENTUL A.S.A. 7 4 2 1 14— 6 10 Univ. Craiova 7 3 3 1 10— 4 9 Steaua 7 3 3 1 11— 6 9 S.C. Bacău 7 4 12 10— 7 9 F.C.M. Reşiţa 7 4 12 10— 9 9 F.C. Argeş 7 2 4 1 8— 5 8 F.C. Olim. S.M. 7 2 4 1 9— 8 8 Poli. Iasi 7 3 13 11—13 7 Sportul Stud. 7 3 1 3 7—10 7 Dinamo 6 3 0 3 11— 8 6 Rapid 6 2 2 2 5— 5 6 C.F.R. Cluj-Napoca 7 2 2 3 6— 9 6 „Poli" Tim. 7 2 2 3 8—15 6 „U“ Cluj-Napoca 7 2 14 10— 8 5 U.T.A. 7 2 1 4 8— 9 5 F.C. Bihor 7 2 1 4 6—11 5 Jiul Petr. 7 2 1 4 8—16 5 F.C. Constanta 7 2 0 5 8—11 4 AZI, IN „CUPA U.E.F.A." Dynamo Dresda - A.S. Armata In cadrul turului I al competiţiei Cupa U.E.F.A., A.S. Armata Tg.-Mureş întîlneşte azi, la Dresda (R.D.G.), în partidă retur, cunoscuta formaţie, Dynamo. In vederea acestei dificile întîlniri (hotărîtoare pentru calificarea în turul doi al competiţiei), echipa tîrgumureşeană a părăsit duminică dimineaţa ţara pe calea aerului, urmînd ca îndupă-amiaza aceleiaşi zile, şi în zilele următoare, să efectueze antrenamente de acomodare cu stadionul din Dresda şi menţinerea capacităţii de efort. Dacă ne bucură faptul că toţi jucătorii sunt apţi de joc, îngrijorătoare este lipsa de eficacitate a atacului, manifestată în ultima vreme. Or, se ştie că pentru a se califica în turul următor, tîrgumureşenii au nevoie de o victorie sau un egal (la scorul de 3—3)! Cum în fotbal nu e nimic imposibil, nu ne rămîne decit să sperăm că jucătorii mureşeni se vor „bate" pentru un rezultat cît mai bun, pe măsura importanţei competiţiei în care evoluează şi pentru apărarea prestigiului fotbalului românesc. Reamintim cititorilor că în „Cupa cupelor“, Rapid evoluează la Bruxelles (cu Anderlecht), iar Universitatea Craiova va întîlni la Belgrad — Cupa U.E.F.A. — cunoscuta formaţie, Steaua roşie. G. GhEORGHE Rezultatele etapei a V-a, divizia C In cadrul etapei a V-a a campionatului diviziei „C“ s-au înregistrat duminică următoarele rezultate: Avîntul Reghin — Vitrometan Mediaș 0—0; Chimica Tîrnăveni — Metalul Aiud 0—1; Lacul Ursu Sovata — Soda Ocna Mureş 2—0; Metalul Sighişoara — I.M.I.X. Agnita 2—1; Constructorul Alba Iulia — Unirea Alba Iulia 0—2; U.P.A. Sibiu — Inter Sibiu 0—1; Metalul Copşa Mică — C.I.L. Blaj 4—0; Textila Sebeş — Textila Cisnădie 1—3. In clasament echipele judeţului nostru ocupă următoarele locuri: 5 Metalul Sighişoara cu 6 puncte; 9 Chimica Tîrnăveni cu 5 puncte; 11 Avîntul Reghin cu 4 puncte; 16 Lacul Ursu Sovata cu 2 puncte. DIVIZIA ŞCOLARA ŞI DE JUNIORI FOTBAL. — A.S. Armata Tg.Mureş — Şcoala sportivă Tg. Secuiesc 6—0. Au marcat: I. Szabó 2, A. Petrolean, I. Radui, I. , Ravai şi Z. Şuteu cîte un gol; Şcoala sportivă Odorhei —Şcoala sportivă Tg.-Mureş 2—3. Golurile tîrgumureşenilor au fost realizate de: S. Bodoni 2 şi Ib. Sima 1. Formaţia A.S. Armata ocupă în continuare locul 1 de lideră a seriei cu un golaveraj excelent de 11—0. VOLEI. — Băieţi: Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Blaj 3—1; Şcoala sportivă Oradea — Voinţa Tg.-Mureş 0—3; fete: Şcoala sportivă Tîrnăveni — Şcoala sportivă Tg.Mureş 3—1, HANDBAL. — Fete: Liceul Bolyai Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Dej 17—8, Şcoala sportivă Oradea — Şcoala sportivă Tg.Mureş 9—8; băieţi: Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Viitorul Cluj-Napoca 13—16, BASCHET. — Fete: Liceul Bolyai Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Braşov 71—65. SCRIMĂ — FLORETIŞTII AU PROMOVAT IN DIVIZIA „A" — SPADASINII PE LOCUL TREI ÎNAINTEA ULTIMEI ETAPE Sala . I.M.F. din Tg.-Mureş a găzduit săptămîna trecută întrecerile etapei a Il-a a campionatului diviziei A şi ultima etapă a diviziei B, la floretă masculin şi spadă. Floretiştii de la C.S.U. Tg.Mureş au activat în acest an competiţional în divizia secundă. Ca un lot omogen din rîndul căruia amintim pe Zoltán Szabó, István Decse, Radu Vinereanu şi alţii, tîrgumureşenii au avut o comportare bună, clasîndu-se în final pe primul loc, realizând mult dorita promovare în divizia A. La spadă, studenţii tîrgumureşeni au avut o comportare meritorie în această etapă. Ei au reuşit să cîştige cu 11—5 întîlnirea cu C.S. Satu-Mare, cu 10— 6 întîlnirea cu Electroputere Craiova şi cu 9—6 pe cea cu Progresul Bucureşti şi au pierdut cu 5—10 partida cu Steaua şi cu 3—13 întîlnirea cu I.E.F.S. București, ureînd un loc în clasament (locul IIi) înaintea ultimei etape ce se va disputa în luna noiembrie la București. POLO, DIVIZIA „A“ Timp de trei zile la finele săptămâni trecute în bazinul de la Ştrandul 1 Mai din Tg.-Mureş s-au disputat meciurile turneului final (turul I) pentru echipele clasate pe locurile 9—12 din prima divizie la polo. Iată rezultatele realizate de Mureşul în acest tur: 3—5 cu Rapid Arad, 3—7 cu Politehnica Cluj- Napoca şi 6—5 cu Industria linii Timişoara. înaintea ultimului tur, ce se va desfăşura la Timişoara între 3—5 octombrie clasamentul grupei este: Politehnica Cluj-Napoca cu 19 p, Rapid Arad cu 16 p, Mureşul Tg.-Mureş cu 8 p şi I.L. Timişoara cu 5 puncte. TENIS, DIVIZIA A In cursul săptămânii trecute Mureşul, a susţinut două partide consecutive pe teren propriu în cadrul etapei a 11-a şi a IlI-a a returului diviziei A seria a Il-a la tenis. Evoluînd la adevărata lor valoare tîrgumureşenii au obţinut preţioase victorii în ambele întîlniri: 13—2 cu Poiana Cîmpina și 10—5 cu Dunărea Galați. POPICE, DIVIZIA „A“ în cadrul celei de-a II-a etape a campionatului naţional, echipele tîrgumureşene care au evoluat pe arenele proprii au obţinut victorii preţioase. Formaţia masculină Electromureş a întrecut pe Electrica Sibiu cu rezultatul de 5.257—5.110 pd. La fete Dermagant Tg.-Mureş a învins la limită şi la mare luptă pe Voinţa Craiova cu rezultatul de 2.400—2.399 p. d. LUPTE, DIVIZIA „A" Sala Şcolii profesionale ,,Metalotehnica" din Tg.-Mureş a găzduit întrecerile campionatului diviziei A la lupte libere cu care prilej s-au înregistrat următoarele rezultate: Steagul roşu Braşov — C.S.M. Craiova 34—2; Steagul roşu — Mureşul 15—9; Mureşul — C.S.M. Craiova 21— 11. VOLEI, DIVIZIA „B“ In partida inaugurală din noul campionat voleibalistic, studentele n-au reuşit să concretizeze avantajul propriului teren cedînd fără drept de apel cu 0—3 în fata Daciei Piteşti, echipă mai omogenă, mai incisivă în fata fileului şi care a lăsat o frumoasă impresie în rîndul suporterilor tîrgumureșeni. „CUPA A.S.A." LA HALTERE ŞI CULTURISM Intr-o organizare corespunzătoare, în sala de sport a Liceului mecanic nr. 1 din Tg.-Mureş, au avut loc întrecerile celei de-a IV-a ediţii a tradiţionalului trofeu la haltere şi culturism, dotat cu „Cupa A.S. Armata" la care au participat sportivi de la Gloria Bistriţa, Nicolina Iaşi, Metalotehnica şi A.S.A. Tg.-Mureş, întrecerile concursului interjudeţean s-au ridicat la un bun nivel tehnic cu care prilej tînărul Ştefan Daraban (A.S. Armata) a doborît trei recorduri judeţene. Cluburile muncitoreşti in slujba educării multilaterale a lucrătorilor In judeţul Mureş, educarea politică, ideologică şi culturală a lucrătorilor din întreprinderi este asigurată de Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş şi de 6 cluburi muncitoreşti. O trăsătură tot mai pregnantă a activităţii cluburilor este multilateralitatea: se organizează simpozioane, mese rotunde, dezbateri, seri de întrebări şi răspunsuri, concursuri profesionale etc. Conferinţele şi dezbaterile politice, diversele forme de popularizare a documentelor Congresului al XI-lea au căpătat un caracter sistematic. Manifestările fiind variate şi interesante, lucrătorii beneficiază de ele nu doar în calitate de consumatori, ci şi ca participanţi activi la diferite activităţi. In pragul noului sezon cultural, Consiliul judeţean al sindicatelor a organizat o consfătuire cu conducătorii de cluburi, la care au fost analizate principalele sarcini care le revin. Despre ele am purtat o convorbire cu Ioan Scutaru, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean I al sindicatelor. Şi în perioada următoare, obiectivul principal al cluburilor va rămîne propaganda tehnică, mobilizarea lucrătorilor la îndeplinirea sarcinilor de plan. In acest scop, atenţie prioritară se acordă îmbunătăţirii agitaţiei vizuale, popularizării prevederilor planului pe 1976, răspîndirii metodelor şi experienţei înaintate în muncă. Vor fi permanentizate întîlnirile cu muncitori fruntaşi, şefi de secţii, ingineri. Atenţie deosebită se va acorda educării tinerilor, integrării lor în producţie. Vom extinde iniţiativa „Prietenul noului tovarăş de muncă", care constă în sprijinirea şi îndrumarea de către cei mai buni muncitori a tinerilor nou veniţi la întreprindere. Această temă am prelucrat-o de fapt şi în cadrul unui film realizat la I.P.M. Sport din Reghin, pe care îl vom prezenta în fiecare club. Dealtfel pot fi abordate şi alte teme: folosirea timpului de lucru, gospodărirea materiei prime şi materialelor, calitatea, productivitatea muncii etc. în viitor, în propaganda tehnică, cluburile vor antrena şi mai larg inginerii, tehnicienii, specialiştii, capabili şi dornici să contribuie la educarea lucrătorilor. — Cluburile au un rol însem-« nat în mişcarea artistică de amatori, în organizarea manifestărilor distractive... — ... lucru de care sîntem convinşi că va continua. Vor fi reorganizate formaţiile de amatori. Obiectivul principal este şi în această direcţie educarea prin forme distractive. Repertoriul formaţiilor de teatru cuprinde piese cu caracter militant, iar programul operativ al brigăzilor artistice de agitaţie este, totodată, un mijloc de mobilizare a oamenilor la înfăptuirea sarcinilor economice. Scopul nostru este ca în fiecare club, în fiecare întreprindere să acţioneze brigadă artistică de agitaţie! Ne preocupăm şi de reînnoirea repertoriului echipelor de dansuri, orientîndu-le mai ales spre dansurile tematice. Ne-am propus să introducem în acest an practica organizării în fiecare lună, în sălile de club, de către comitetele sindicatelor din întreprinderi a unor spectacole educativdistractive. Debutul în noul sezon cultural este promiţător. Există condiţii ca cluburile să contribuie mai concret, mai eficient la educarea multilaterală a lucrătorilor. DEZSI ÖDÖN CINEMA SUTJESKA In 1943, cînd trupele sovietice trecuseră la ofensivă pe toate fronturile, iar anglo-americanii, în Africa de nord, îl obligau pe Rommel să se retragă, Hitler, convins că aliaţii vor debarca în Balcani, ordonă începerea unei mari acţiuni avînd drept obiectiv zdrobirea totală şi definitivă a partizanilor iugoslavi. Marea încleştare armată din munţii Bosniei, terminată — spre surprinderea generală — cu victoria partizanilor, care îl aveau în frunte, în calitate de secretar general al Partidului Comunist şi de Comandant suprem al Armatei naţionale de eliberare, pe Iosip Broz Tito, a intrat în istorie ca „bătălia de la Sutjeska". Situaţia partizanilor era realmente disperată: 20 000 de oameni, dintre care cîteva mii erau răniţi, lipsiţi de armament greu, de avioane, de alimente şi medicamente, erau încercuiţi de 120.000 de soldaţi nazişti înarmaţi pînă-n dinţi cu tunuri, tancuri şi avioane, cu cîini-lup dresaţi să atace oamenii şi să-i sfîşie de vii, de şase ori mai mulţi inamici şi care aveau ordin să nu lase viu pe nimeni, nici pe răniţi, nici pe femei, nici pe copii. A scăpa din încercuire în aceste condiţii, părea un lucru imposibil. Şi totuşi, Tito, cu credinţa sa nestrămutată în cauza pentru care luptau patrioţii iugoslavi, în poporul care s-a ridicat la luptă pentru libertatea şi independenţa patriei, a dat ordinul să se încerce chiar şi imposibilul, ba mai mult, să fie salvaţi şi răniţii. Filmul, admirabil condus de regizorul Stipe Delici, filmat cu măiestrie de operatorul Tomislav Pinter şi punctat de muzica inspirată a lui Mikis Teodorakis, este istoria transformării acestui imposibil în posibil, într-o realitate vie, de un eroism înălţător şi un umanism profund, într-o victorie legendară. Eroul principal al filmului este unul colectiv: marea masă a luptătorilor. Regizorul ştie însă să evidenţieze şi cîteva semnificative destine individuale — tatăl care îşi pierde pe rînd toţi cei patru fii, doctoriţa Vera şi soţul ei, prietenul lor din Dalmaţia, comandantul Sava Kovacevici, cei doi tunari '•* care devin simboluri ale întregului popor, din ale cărui rînduri se ridică şi cu care se identifică. Numeroase momente, unele de un dramatism intens dar reţinut, şi prin asta cu atît mai zguduitor, mai emoţionant (întîlnirea mamei cu fiul ei, uciderea ultimului copil al partizanului, moartea doctoriţei,moartea dalmaţianului), altele de o mare frumuseţe a compoziţiei plastice (bandajele întinse la uscat, de pildă), îţi rămîn întipărite în memorie ca secvenţe de neuitat. Meritul este şi al actorilor, care — în frunte cu Richard Burton, excelentul interpret al lui Tito — creează, cu mijloace artistice de o mare simplitate, cu sinceritate şi credinţă, personaje de o înaltă nobleţe sufletească, al căror adevăr de viaţă e pe deplin convingător. Printre numeroasele filme iugoslave dedicate luptei eroice a partizanilor antifascişti, multe dintre ei e de o calitate politică şi artistică de prim ordin. ..Sutjeska“ se înscrie ca o operă reprezentativă, ca una din cele mai importante şi mai valoroase creaţii închinate ideii de libertate şi independenţă natio- ZENO FODOR