Steaua Roşie, octombrie 1975 (Anul 27, nr. 230-256)

1975-10-01 / nr. 230

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE SPORT @ SPORT•SPORT FOTBAL, DIVIZIA A A VII-a etapă, disputată sîm­­bătă şi duminică a avut în pro­gram cîteva întîlniri de atrac­ţie. Erau aşteptate cu interes re­zultatele întîlnirilor A.S.A. — F.C. Argeş, U.T.A. — „U“ Craiova şi S.C. Bacău — F.C. Constanţa pentru partea superioară a cla­samentului. Iubitorii fotbalului urmăresc cu interes şi evoluţia ultimelor clasate, care n-au reu­şit încă rezultate pe măsura po­sibilităţilor lor. Etapa n-a adus o consolidare a poziţiei liderului, cum era de aşteptat, ci o regrupare în care 4 echipe, toate cu 9 puncte, a­­saltează locul întîi. A.S.A. a ce­­­dat un punct pe teren propriu, iar Universitatea Craiova a acu­mulat unul la Arad. De notat victoriile clare realizate de Steaua în meciul cu Sportul stu­denţesc — 4—0 (Steaua intră în plasa liderului) şi Poli. Timişoa­ra cu Jiul 3—1, de asemenea, ETAPA VIITOARE (5 octombrie) U.T.A. — „U“ Cluj-Napoca, C.F.R. Cluj-Napoca — Sportul stud., „Poli" Timiş. — F.C. Con­stanţa, Dinamo — F.C.M. Reşiţa, Steaua — S.C. Bacău, F.C. Ar­geş — Rapid, F.C. Bihor­­— „U“ Craiova, F.C. Olimpia — A.S.A. Tg.-Mureş, Jiul — Politehnica Iaşi, frumoasa poziţie în clasament a proaspetei promovate S.C. Ba­cău care a învins cu 2—1 pe F.C. Constanţa şi se află la un punct de lider. Olimpia Satu-Mare se poate considera marea perfor­­meață a etapei. După ce a fost condusă la Iaşi cu 2—0 la pau­ză, a reuşit în final două goluri care i-au adus egalarea şi un punct în clasament, în celelalte meciuri C.F.R. şi „U“ Cluj-Na­poca 0—0, F.C.M. Reşiţa — F.C. Bihor 1—0, U.T.A. — „U“ Cra­iova, 0—0. CLASAMENTUL A.S.A. 7 4 2 1 14— 6 10 Univ. Craiova 7 3 3 1 10— 4 9 Steaua 7 3 3 1 11— 6 9 S.C. Bacău 7 4 12 10— 7 9 F.C.M. Reşiţa 7 4 12 10— 9 9 F.C. Argeş 7 2 4 1 8— 5 8 F.C. Olim. S.M. 7 2 4 1 9— 8 8 Poli. Iasi 7 3 13 11—13 7 Sportul Stud. 7 3 1 3 7—10 7 Dinamo 6 3 0 3 11— 8 6 Rapid 6 2 2 2 5— 5 6 C.F.R. Cluj-Napoca 7 2 2 3 6— 9 6 „Poli" Tim. 7 2 2 3 8—15 6 „U“ Cluj-Napoca 7 2 14 10— 8 5 U.T.A. 7 2 1 4 8— 9 5 F.C. Bihor 7 2 1 4 6—11 5 Jiul Petr. 7 2 1 4 8—16 5 F.C. Constanta 7 2 0 5 8—11 4 AZI, IN „CUPA U.E.F.A." Dynamo Dresda - A.S. Armata In cadrul turului I al compe­tiţiei Cupa U.E.F.A., A.S. Ar­mata Tg.-Mureş întîlneşte azi, la Dresda (R.D.G.), în partidă retur, cunoscuta formaţie, Dyna­mo. In vederea acestei dificile întîlniri (hotărîtoare pentru cali­ficarea în turul doi al competi­ţiei), echipa tîrgumureşeană a părăsit duminică dimineaţa ţara pe calea aerului, urmînd ca în­­după-amiaza aceleiaşi zile, şi în zilele următoare, să efectueze antrenamente de acomodare cu stadionul din Dresda şi menţine­rea capacităţii de efort. Dacă ne bucură faptul că toţi jucătorii sunt apţi de joc, îngri­jorătoare este lipsa de eficacita­te a atacului, manifestată în ul­tima vreme. Or, se ştie că pen­tru a se califica în turul urmă­tor, tîrgumureşenii au nevoie de o victorie sau un egal (la scorul de 3—3)! Cum în fotbal nu e ni­mic imposibil, nu ne rămîne de­cit să sperăm că jucătorii mu­reşeni se vor „bate" pentru un rezultat cît mai bun, pe măsura importanţei competiţiei în care evoluează şi pentru apărarea prestigiului fotbalului românesc. Reamintim cititorilor că în „Cu­pa cupelor“, Rapid evoluează la Bruxelles (cu Anderlecht), iar Universitatea Craiova va întîlni la Belgrad — Cupa U.E.F.A. — cunoscuta formaţie, Steaua roşie. G. Gh­EORGHE Rezultatele etapei a V-a, divizia C In cadrul etapei a V-a a cam­pionatului diviziei „C“ s-au în­registrat duminică următoarele rezultate: Avîntul Reghin — Vitrometan Mediaș 0—0; Chimica Tîrnăveni — Metalul Aiud 0—1; Lacul Ur­­su Sovata — Soda Ocna Mureş 2—0; Metalul Sighişoara — I.M.I.X. Agnita 2—1; Construc­torul Alba Iulia — Unirea Alba Iulia 0—2; U.P.A. Sibiu — In­ter Sibiu 0—1; Metalul Copşa Mică — C.I.L. Blaj 4—0; Textila Sebeş — Textila Cisnădie 1—3. In clasament echipele judeţu­lui nostru ocupă următoarele lo­curi: 5 Metalul Sighişoara cu 6 puncte; 9 Chimica Tîrnăveni cu 5 puncte; 11 Avîntul Reghin cu 4 puncte; 16 Lacul Ursu So­vata cu 2 puncte. DIVIZIA ŞCOLARA ŞI DE JUNIORI FOTBAL. — A.S. Armata Tg.­­Mureş — Şcoala sportivă Tg. Secuiesc 6—0. Au marcat: I. Sza­bó 2, A. Petrolean, I. Radui, I. , Ra­vai şi Z. Şuteu cîte un gol; Şcoala sportivă Odorhei —Şcoa­la sportivă Tg.-Mureş 2—3. Go­lurile tîrgumureşenilor au fost realizate de: S. Bodoni 2 şi Ib. Sima 1. Formaţia A.S. Armata ocupă în continuare locul 1 de lideră a seriei cu un golaveraj excelent de 11—0. VOLEI. — Băieţi: Şcoala spor­tivă Tg.-Mureş — Şcoala sporti­vă Blaj 3—1; Şcoala sportivă Oradea — Voinţa Tg.-Mureş 0—3; fete: Şcoala sportivă Tîr­năveni — Şcoala sportivă Tg.­­Mureş 3—1, HANDBAL. — Fete: Liceul Bolyai Tg.-Mureş — Şcoala spor­tivă Dej 17—8, Şcoala sportivă Oradea — Şcoala sportivă Tg.­­Mureş 9—8; băieţi: Şcoala spor­tivă Tg.-Mureş — Şcoala spor­tivă Viitorul Cluj-Napoca 13—16, BASCHET. — Fete: Liceul Bolyai Tg.-Mureş — Şcoala spor­tivă Braşov 71—65. SCRIMĂ — FLORETIŞTII AU PROMOVAT IN DIVIZIA „A" — SPADASINII PE LOCUL TREI ÎNAINTEA ULTIMEI ETAPE Sala . I.M.F. din Tg.-Mureş a găzduit săptămîna trecută între­cerile etapei a Il-a a campiona­tului diviziei A şi ultima etapă a diviziei B, la floretă masculin şi spadă. Floretiştii de la C.S.U. Tg.­­Mureş au activat în acest an competiţional în divizia secun­dă. Ca un lot omogen din rîn­dul căruia amintim pe Zoltán Szabó, István Decse, Radu Vi­­nereanu şi alţii, tîrgumureşenii au avut o comportare bună, cla­­sîndu-se în final pe primul loc, realizând mult dorita promovare în divizia A. La spadă, studenţii tîrgumure­şeni au avut o comportare me­ritorie în această etapă. Ei au reuşit să cîştige cu 11—5 întîl­­nirea cu C.S. Satu-Mare, cu 10— 6 întîlnirea cu Electroputere Cra­iova şi cu 9—6 pe cea cu Pro­gresul Bucureşti şi au pierdut cu 5—10 partida cu Steaua şi cu 3—13 întîlnirea cu I.E.F.S. Bucu­rești, ureînd un loc în clasament (locul IIi) înaintea ultimei etape ce se va disputa în luna noiem­brie la București. POLO, DIVIZIA „A“ Timp de trei zile la finele săp­tămâni trecute în bazinul de la Ştrandul 1 Mai din Tg.-Mureş s-au disputat meciurile turneu­lui final (turul I) pentru echi­pele clasate pe locurile 9—12 din prima divizie la polo. Iată rezultatele realizate de Mureşul în acest tur: 3­—5 cu Rapid A­­rad, 3—7 cu Politehnica Cluj- Napoca şi 6—5 cu Industria li­nii Timişoara. înaintea ultimului tur, ce se va desfăşura la Timişoara între 3—5 octombrie clasamentul gru­pei este: Politehnica Cluj-Napo­ca cu 19 p, Rapid Arad cu 16 p, Mureşul Tg.-Mureş cu 8 p şi I.L. Timişoara cu 5 puncte. TENIS, DIVIZIA A In cursul săptămânii trecute Mureşul, a susţinut două parti­de consecutive pe teren propriu în cadrul etapei a 11-a şi a IlI-a a returului diviziei A seria a Il-a la tenis. Evoluînd la adevă­rata lor valoare tîrgumureşenii au obţinut preţioase victorii în ambele întîlniri: 13—2 cu Poia­na Cîmpina și 10—5 cu Dunărea Galați. POPICE, DIVIZIA „A“ în cadrul celei de-a II-a etape a campionatului naţional, echi­pele tîrgumureşene care au evo­luat pe arenele proprii au obţi­nut victorii preţioase. Formaţia masculină Electro­­mureş a întrecut pe Electrica Si­biu cu rezultatul de 5.257—5.110 p­d. La fete Dermagant Tg.-Mureş a învins la limită şi la mare luptă pe Voinţa Craiova cu re­zultatul de 2.400—2.399 p. d. LUPTE, DIVIZIA „A" Sala Şcolii profesionale ,,Me­­talotehnica" din Tg.-Mureş a găz­duit întrecerile campionatului diviziei A la lupte libere cu ca­re prilej s-au înregistrat urmă­toarele rezultate: Steagul roşu Braşov — C.S.M. Craiova 34—2; Steagul roşu — Mureşul 15—9; Mureşul — C.S.M. Craiova 21— 11. VOLEI, DIVIZIA „B“ In partida inaugurală din noul campionat voleibalistic, studen­tele n-au reuşit să concretizeze avantajul propriului teren ce­­dînd fără drept de apel cu 0—3 în fata Daciei Piteşti, echipă mai omogenă, mai incisivă în fata fileului şi care a lăsat o frumoasă impresie în rîndul su­porterilor tîrgumureșeni. „CUPA A.S.A." LA HALTERE ŞI CULTURISM Intr-o organizare corespunză­toare, în sala de sport a Liceu­lui mecanic nr. 1 din Tg.-Mureş, au avut loc întrecerile celei de-a IV-a ediţii a tradiţionalului tro­feu la haltere şi culturism, do­tat cu „Cupa A.S. Armata" la care au participat sportivi de la Gloria Bistriţa, Nicolina Iaşi, Metalotehnica şi A.S.A. Tg.-Mu­reş, întrecerile concursului in­­terjudeţean s-au ridicat la un bun nivel tehnic cu care prilej tînă­­rul Ştefan Daraban (A.S. Arma­ta) a doborît trei recorduri ju­deţene. Cluburile muncitoreşti in slujba educării multilaterale a lucrătorilor In judeţul Mureş, educarea politică, ideologică şi culturală a lucrătorilor din întreprinderi este asigurată de Casa de cultu­ră a sindicatelor din Tg.-Mureş şi de 6 cluburi muncitoreşti. O trăsătură tot mai pregnantă a activităţii cluburilor este multi­lateralitatea: se organizează sim­pozioane, mese rotunde, dezba­teri, seri de întrebări şi răspun­suri, concursuri profesionale etc. Conferinţele şi dezbaterile poli­tice, diversele forme de popu­larizare a documentelor Congre­sului al XI-lea au căpătat un caracter sistematic. Manifestări­le fiind variate şi interesante, lucrătorii beneficiază de ele nu doar în calitate de consumatori, ci şi ca participanţi activi la di­ferite activităţi. In pragul noului sezon cultu­ral, Consiliul judeţean al sindi­catelor a organizat o consfătuire cu conducătorii de cluburi, la care au fost analizate principa­lele sarcini care le revin. Despre ele am purtat o convorbire cu Ioan Scutaru, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean I al sindicatelor.­­ Şi în perioada următoare,­­ obiectivul principal al cluburi­lor va rămîne propaganda teh­nică, mobilizarea lucrătorilor la îndeplinirea sarcinilor de plan. In acest scop, atenţie prioritară se acordă îmbunătăţirii agitaţiei vizuale, popularizării prevederi­lor planului pe 1976, răspîndirii metodelor şi experienţei înain­tate în muncă. Vor fi permanen­­tizate întîlnirile cu muncitori fruntaşi, şefi de secţii, ingineri. Atenţie deosebită se va acorda educării tinerilor, integrării lor în producţie. Vom extinde ini­ţiativa „Prietenul noului tova­răş de muncă", care constă în sprijinirea şi îndrumarea de către cei mai buni muncitori a tinerilor nou veniţi la întreprin­dere. Această temă am prelu­crat-o de fapt şi în cadrul unui film realizat la I.P.M. Sport din Reghin, pe care îl vom prezenta în fiecare club. Dealtfel pot fi abordate şi alte teme: folosirea timpului de lucru, gospodărirea materiei prime şi materialelor, calitatea, productivitatea muncii etc. în viitor, în propaganda teh­nică, cluburile vor antrena şi mai larg inginerii, tehnicienii, specialiştii, capabili şi dornici să contribuie la educarea lucră­torilor. — Cluburile au un rol însem-« nat în mişcarea artistică de a­­matori, în organizarea manifes­tărilor distractive... — ... lucru de care sîntem convinşi că va continua. Vor fi re­organizate formaţiile de amatori. Obiectivul principal este şi în a­­ceastă direcţie educarea prin forme distractive. Repertoriul formaţiilor de teatru cuprinde piese cu caracter militant, iar programul operativ al brigăzilor artistice de agitaţie este, totoda­tă, un mijloc de mobilizare a oamenilor la înfăptuirea sarcin­i­­lor economice. Scopul nostru es­te ca în fiecare club, în fiecare întreprindere să acţioneze bri­gadă artistică de agitaţie! Ne preocupăm şi de reînnoirea re­pertoriului echipelor de dansuri, orientîndu-le mai ales spre dan­surile tematice. Ne-am propus­ să introducem în acest an prac­tica organizării în fiecare lună, în sălile de club, de către comi­tetele sindicatelor din întreprin­deri a unor spectacole educativ­­distractive. Debutul în noul sezon cultural­ este promiţător. Există condiţii­ ca cluburile să contribuie mai concret, mai eficient la educa­rea multilaterală a lucrătorilor. DEZSI ÖDÖN CINEMA SUTJESKA In 1943, cînd trupele sovietice trecuseră la ofensivă pe toate fronturile, iar anglo-americanii, în Africa de nord, îl obligau pe Rommel să se retragă, Hitler, convins că aliaţii vor debarca în Balcani, ordonă începerea unei mari acţiuni avînd drept obiec­tiv zdrobirea totală şi definitivă a partizanilor iugoslavi. Marea încleştare armată din munţii Bosniei, terminată — spre sur­prinderea generală — cu victo­ria partizanilor, care îl aveau în frunte, în calitate de secretar ge­­­­neral al Partidului Comunist şi de Comandant suprem al Arma­tei naţionale de eliberare, pe Io­­sip Broz Tito, a intrat în istorie­­ ca „bătălia de la Sutjeska". Situaţia partizanilor era real­mente disperată: 20 000 de oa­meni, dintre care cîteva mii e­­rau răniţi, lipsiţi de armament greu, de avioane, de alimente şi­­ medicamente, erau încercuiţi de 120.000 de soldaţi nazişti înar­maţi pînă-n dinţi cu tunuri, tan­curi şi avioane, cu cîini-lup dre­saţi să atace oamenii şi să-i sfî­­şie de vii, de şase ori mai mulţi inamici şi care aveau ordin să nu lase viu pe nimeni, nici pe răniţi, nici pe femei, nici pe co­pii. A scăpa din încercuire în aceste condiţii, părea un lucru imposibil. Şi totuşi, Tito, cu cre­dinţa sa nestrămutată în cauza pentru care luptau patrioţii iu­goslavi, în poporul care s-a ri­dicat la luptă pentru libertatea­­ şi independenţa patriei, a dat ordinul să se încerce chiar şi imposibilul, ba mai mult, să fie salvaţi şi răniţii. Filmul, admi­rabil condus de regizorul Stipe Delici, filmat cu măiestrie de operatorul Tomislav Pinter şi punctat de muzica inspirată a lui Mik­is Teodorakis, este isto­ria transformării acestui imposi­bil în posibil, într-o realitate vie, de un eroism înălţător şi un umanism profund, într-o victo­rie legendară. Eroul principal al filmului este unul colectiv: ma­rea masă a luptătorilor. Regizo­rul ştie însă să evidenţieze şi cîteva semnificative destine in­dividuale — tatăl care îşi pier­de pe rînd toţi cei patru fii, doctoriţa Vera şi soţul ei, prie­tenul lor din Dalmaţia, coman­dantul Sava Kovacevici, cei doi tunari '•*­ care devin simboluri ale întregului popor, din ale că­rui rînduri se ridică şi cu care se identifică. Numeroase momente, unele de un dramatism intens dar reţi­nut, şi prin asta cu atît mai zgu­duitor, mai emoţionant (întîlni­rea mamei cu fiul ei, uciderea ultimului copil al partizanului, moartea doctoriţei,­­moartea dal­­maţianului), altele de o mare frumuseţe a compoziţiei plastice (bandajele întinse la uscat, de pildă), îţi răm­în întipărite în memorie ca secvenţe de neuitat. Meritul este şi al actorilor, care — în frunte cu Richard Burton, excelentul interpret al lui Tito — creează, cu mijloace artistice de o mare simplitate, cu since­ritate şi credinţă, personaje de o înaltă nobleţe sufletească, al căror adevăr de viaţă e pe de­plin convingător. Printre numeroasele filme iu­goslave dedicate luptei eroice a partizanilor antifascişti, multe dintre ei e de o calitate politică şi artistică de prim ordin. ..Sut­jeska“ se înscrie ca o operă re­prezentativă, ca una din cele mai importante şi mai valoroa­se creaţii închinate ideii de li­bertate şi independenţă natio- ZENO FODOR

Next