Steaua Roşie, mai 1976 (Anul 28, nr. 102-127)
1976-05-01 / nr. 102
Laudă muncii ŢĂRII ŞI PARTIDULUI - gindurile şi faptele noastre Puteam alege, fără îndoială, alte colective fruntaşe sighişorene pentru acest reportaj. Aici, la faianţari, însă, „miracolul“ muncii extaziază de fiecare dată, creînd imaginea reală a ceea ce înţelegem prin creativitate umană. — Cum aţi început acest cincinal? — l-am întrebat pe Alexandru Ciocan, secretarul comitetului de partid. — Fireşte, prin muncă, prin muncă avîntată şi abnegaţie, conferind, totodată, activităţii noastre înaltele atribute ale eficienţei. ... Şi această muncă avîntată pe care am regăsit-o în fiecare sector al întreprinderii se concretizează într-o producţie marfă suplimentară de peste 3,5 milioane lei, obţinută pînă în pragul zilei de 1 Mai. Insoţitoarea noastră, tînăra Aurelia Ciota, brigadieră la atelierul de turnătorie, ne răspunde limpede la un semn de întrebare: „Este simplu — ne îndeplinim angajamentele. Pentru că oamenii noştri au şi inimi şi mîini de aur“. Oamenii aceştia, din care peste 80 la sută sînt femei, mai tinere sau cu o experienţă mai îndelungată, au într-adevăr mîini de aur, numai în acest an creînd cîteva zeci de produse noi. Realizarea normelor de producţie — ne spune maistrul Viorica Rus — se situează lună de lună în jurul procentului de 103. Muncitoarele şi muncitorii noştri, indiferent la ce fază ar lucra, îşi fac pe deplin datoria, dar de un nestins spirit de dăruire dau dovadă Elena Boitoş, Varvara Hodiş, Incze Ida, Rotar Valeria, Cornel Pintea, Aurel Aron, Florentina Nistor. ..De ce subliniaţi numele lor?“. „Ca să nu-i socotiţi doar subiect de reportaj — îmi replică maistra. E datoria mea să-i recomand pe evidenţiaţii în cinstea sărbătoririi celor 55 'de ani ai partidului, a lui Intîi Mai...“. •— De unde atîta inepuizabilă energie, atîta dăruire în munca dumneavoastră?* O clipă, interlocutoarea stă descumpănită, mută o farfurie nou fasonată dintr-o mină în alta. Apoi vorbește: — In fiecare sector al întreprinderii se lucrează cu dăruire şi pasiune. Eu aş zice că în toată ţara e la fel. Şi repede, ca să confirme parcă cele spuse, brigadiera Elena Boitoş ne spune să notăm numele celor mai buni din întrecere de la atelierul de strungărie: Ana Suflea, Maria Lascu, Maria Ciuraru, Emilia Roman, Ana Moldovan, Maria Zăhan, Maria Deac, Mihai Oltean. Gindurile şi faptele lor le închină ţării şi partidului, deopotrivă muncitorii de la decor: Ioan Aron, Ştefan Rusu, Elena Madaras, Marinda Dunduc, Felicia Puşcaş, Nicolae Boian, ca şi destoinicele glazuratoare Olimpia Teodorescu, Ana Maria Binder, Paraschiva Onescu, Maria Goschling, Florica Cîndea, Stela Colceru. Alături de aceste nume s-ar mai putea aminti alte sute care şi-au făcut din MUNCA un ideal de viaţă. Pentru că MUNCA este fructul de aur al orînduirii pe care ne-am ales-o. MUNCA — aceasta ne dă forţa cutezanţei şi trăinicia, satisfacţiile împlinirilor. Ne-am impus-o ca etalon al avîntului întrecerii şi însoţitor firesc al gîndurilor de cinstire cu care întîmpinăm şi aniversăm momentele solemne din viaţa patriei, a partidului, a clasei muncitoare. M. BÂRDAŞANU Înmînarea unor ordine şi medalii La 29 aprilie, la Tg.-Mureş, a avut loc solemnitatea înmînării unor distincţii conferite cu prilejul celui de-al VI-lea Congres al cooperaţiei de consum. Distincţiile au fost înmînate de către tovarăşul Ioan Florea, primsecretar al Comitetului judeţean de partid Mureş, preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Prin Decret Prezidenţial, pentru merite deosebite în muncă, ca semn al aprecierii şi preţuirii activităţii închinate dezvoltării economico-sociale a judeţului, a contribuţiei la realizarea şi depăşirea sarcinilor, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a tovarăşilor Pop. Al. Alexandru şi Sucuturdeanu I. Ioan, şefi de serviciu la IJECOOP Mureş. Prin acelaşi decret a fost conferită „Medalia Muncii“ următorilor lucrători din cooperaţia de consum a judeţului Mureş: Görgényi I. Eugen, Kodacsi A. Otilia, Lörinczi M. Alexandru, Magyari A. Maria, Păşcan D. Miron, Puşcaş Gh. Viorel, Şeica D. Ioan, Sîngeorzan I. Ioan, Szabó M. Mihály, Tompea N. Aurora, Vodă I. Mihail. In numele celor distinşi cu ordine şi medalii, angajîndu-se să-şi aducă în continuare aportul la realizarea îndatoririlor ce le revin, au mulţumit Sucuturdeanu Ioan, Kodacsi Otilia şi Magyari Maria. In încheiere, tovarăşul loan Florea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, i-a felicitat pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în muncă, împliniri și sănătate. VÎRSTA MUNCII - VIRSTA CREAŢIEI In prag de Arminden aducem în faţa cititorului de orice vîrstă mărturii ale cetăţeanului tînăr, despre esenţialul raport între tinereţe şi muncă. Reportajul-anchetă pe tema muncii concepută ca supremă valoare la care ne raportăm, se vrea a fi o scurtă călătorie prin lumea tinereţii aflate la şcoala muncii. Cîţiva tineri trasează prin faptele, gândurile şi sentimentele lor, o schiţă a profilului moral al generaţiei crescute şi formate sub soarele socialismului. „Ca să înţeleg deplin sensul muncii mele, în cei zece ani de meserie am urmat numai şi numai drumul, atît de căutat, al împlinirilor. Ocupîndu-mi locul într-o colectivitate, n-am rămas indiferent faţă de ceea ce fac şi cum fac. Întotdeauna, şi asta nu trebuie învăţat la şcoli superioare, m-am condus după un principiu de extremă însemnătate pentru producătorii bunurilor materiale, acela al valorii şi utilităţii sociale a îndeletnicirii mele. Ce poate fi mai îmbucurător decît atunci cînd munca ta este gravată în aurul faptelor de zi cu zi. Să ştii că ţi-ai pus semnătura, una descifrabilă, pe nişte piese care, montate, dau contur maşinilor din a căror înfrăţire cu omul ies apoi zeci de alte produse. Iată adevărata cale a împlinirilor. ..“. Astfel îşi definea crezul profesional Augustin Lechinţan, lăcătuş la „Metalotehnica“, al cărui nume este înscris în cronica evidenţiaţilor întrecerii socialiste, desfăşurate în cincinalul trecut. Tînărul inovator şi inventator, tehnicianul chimist Zsigmond Zoltán, cel care şi-a pus inteligenţa tehnică în slujba întreprinderii, spunea: „Sînt o mare satisfacţie şi o mulţumire sufletească gîndindu-mă că într-un DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) „... MUNCA FIZICĂ ŞI INTELECTUALĂ, DESFĂŞURATĂ IN DIFERITELE DOMENII ALE VIEŢII SOCIALE, CONSTITUIE FACTORUL FUNDAMENTAL AL PROGRESULUI ŞI CIVILIZA- TIEI, GARANŢIA BUNĂSTĂRII POPORULUI, CHEZĂŞIA EDIFICĂRII SOCIALISMULUI ŞI COMUNISMULUI, A APĂRĂRII ŞI CONSOLIDĂRII INDEPENDENŢEI NAŢIONALE“. NICOLAE CEAUŞESCU ! „Vorba este una cu fapta" Cvartalul de blocuri noi din cartierul Iernuţeni este cel mai mare ansamblu de locuinţe înălţat în ultimii ani în oraşul Reghin. „Acesta va fi întregit în 1976 cu încă 280 de apartamente“ ■ ne spune Iacob Biriş, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Interlocutorul ne-a mai informat că în ziua următoare (28 aprilie — n.r.) se va face recepţia primului bloc cu 20 de apartamente. Aflînd evenimentul ne-am deplasat la faţa locului pentru a cunoaşte pe constructorii care dau viaţă noilor şi modernelor blocuri proprietate a statului şi personală, a căror beneficiari sunt locuitorii oraşului. Primul cu care am intrat în vorbă pe şantier a fost maistrul Kiss Francisc, conducătorul lucrărilor de construcţie. Cînd am adus vorba despre blocul gata de recepţie el ne-a invitat să-l vizităm şi ne-a mai făcut cunoscut că recepţia are loc cu 12 zile mai devreme decît prevede contractul. — Zidarii din brigada lui Aurel Ciumaş, dulgherii-parchetari din echipa lui Rad Iosif, zugravii-vopsitori din echipa lui Szabó Ştefan care au realizat înainte de termen acest bloc, închină succesul lor măreţelor evenimente pe care le sărbătorim cu toţii la 1 şi 8 Mai. Aşa am aflat că pe şantier se desfăşoară o susţinută întrecere socialistă cu obiective precise printre care la loc de frunte se înscriu calitatea şi cantitatea muncii, că toate echipele şi brigăzile s-au angajat ca cele 280 de apartamente să le predea beneficiarilor cu 15 zile mai devreme decît prevede contractul. Aşa cum stau lucrurile pînă în prezent pe şantier, mai ales dacă avem în vedere stadiul fizic de execuţie, constructorii ne-o dovedesc prin fapte că îşi respectă întocmai angajamentul luat. De la şeful lotului 401 — Şantierul IV din Reghin — Molnár Attila şi Molnár Árpád, secretarul organizaţiei de partid, am aflat că şi blocul H-1, tot de 20 de apartamente, va fi predat la cheie, în ziua de 29 mai în loc de 10 iunie, cum prevede contractul. Zidăria şi tencuiala acestui bloc sunt executate de brigada lui Izidor Matei, cu care am înfiripat o discuţie despre muncă şi oameni, despre întrecerea socialistă şi influenţele pozitive ale acordului global asupra sporirii ritmului de execuţie. Căutînd să aflăm din secretele succeselor obţinute de aceşti oameni dîrji şi inimoşi, buni cunoscători ai meseriei, şeful de brigadă ne-a mărturisit: „Noi nu avem secrete. Ştim şi dorim cu toţii să muncim bine“. Izidor Matei ne-a mai vorbit cu mîndrie în glas şi despre faptul că, împreună cu brigada lui Aurel Ciumaş, lucrează cu spor la blocurile D-8 şi D-9 — la primul s-a zidit un nivel, iar la ultimul trei nivele — prevăzute a se termina la finele lunii noiembrie şi începutul lui decembrie, despre faptul că în cartierul Apalina a înălţat o şcoală cu 24 de săli de clasă, la care în prezent se execută tencuielile interioare şi multe alte asemenea fapte de muncă. Aşa cum remarca secretarul organizaţiei de partid, acest colectiv tînăr de constructori — media de vîrstă nu depăşeşte 28 ani — munceşte cu multă ambiţie şi tragere de inimă, urmărind să realizeze numai lucru de calitate şi să predea beneficiarilor, pe cît posibil înainte de termen, apartamentele contractate spre execuţie. Şi pînă în prezent a dovedit că vorba este aceeaşi cu fapta, că o hotărîre luată se îndeplineşte fără rezerve şi la timp, aşa cum le stă în caracter comuniştilor şi tuturor oamenilor acestei ţări. IOAN HUSAR O echipă de lăcătuşi de întreţinere mult apreciată la Ţesătoria de bumbac din Sighişoara, formată din: Chiş Emil, Stîngaciu Horea, Marcu Paul (şef de echipă), Rădulescu Ioan şi Szász Ernest. Pentru ca pamnulul sâ rodească din belşug Oamenii muncii de la sate — muncitori, mecanizatori şi ţărani cooperatori — au început anul 1976 cu hotărîrea nestrămutată de a înfăptui marile sarcini trasate de partid pe linia creşterii eficienţei muncii în agricultură şi sporirii continue a producţiei agricole vegetale şi animale. Peste tot in unităţile agricole din judeţul nostru se munceşte cu pasiune şi dăruire, oamenii fiind dornici să închine zilei de 1 Mai cele mai frumoase realizări. In dialogul încropit in aceste zile cu lucrători ai ogoarelor, aflaţi în plină bătălie pentru pîine şi fericire, am consemnat marele ataşament al lucrătorilor de la sate la politica înţeleaptă a partidului, la programul de făurire a unei ţări îmbelşugate şi fericite. Ing. SIEGFRIED TABORSCHI, preşedintele consiliului intercooperatist Band: Cei 122 de mecanizatori şi mecanici de ateliere, conştienţi de marile sarcini şi răspunderi ce le revin în lucrarea mai bună a pămîntului şi obţinerea unei recolte tot mai mari, s-au dăruit muncii cu însufleţire şi abnegaţie. Primele zile de primăvară i-a găsit pe toţi, cu tractoare şi maşini, pe marele front al asigurării pîinii poporului. De atunci ei n-au mai cunoscut odihna. Ziua lor de muncă s-a întins din zori şi pînă în noapte, iar cînd împrejurările au cerut-o, au continuat munca şi la lumina farurilor, şi în toate zilele de sărbătoare. Bătălia pe care am purtat-o şi o purtăm se desfăşoară sub semnul operativităţii şi calităţii, doi factori de prim ordin în creşterea producţiei agricole. Operativitate şi calitate la pregătirea terenului, la administrarea îngrăşămintelor, la însămînţări şi combaterea dăunătorilor, peste tot unde este nevoie de muncă mecanizată. Hărnicia şi devotamentul mecanizatorilor noştri se regăseşte în mii de hectare arate, discuite, fertilizate şi însămînţate în condiţii de calitate deosebite. Ne numărăm printre primele S.M.A. din judeţ care au încheiat însămînţările din prima epocă, iar acum, deşi ne chinuieşte timpul, depunem eforturi să încheiem grabnic semănatul porumbului. Rezultate bune avem şi în activitatea economico-financiară: planul de venituri a fost depăşit, iar cheltuielile au fost diminuate substanţial. Pe loc de frunte se situează secţiile de mecanizare din Oroi, Grebeniş şi Band. Aşa au înţeles mecanizatorii noştri să întîmpine Ziua muncii. ROMAN CONSTANTIN, preşedintele cooperativei agricole din Iclănzel: întîmpinăm 1 Mai, aşa cum vedeţi, prezenţi cu mic şi mare în cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei, îmi face plăcere să constat un devotament şi o angajare a oamenilor cum nu mi-a fost dat să văd încă. Ei au fost prezenţi peste tot unde munca lor era necesară: la curăţirea şi fertilizarea păşunilor, la executarea unor lucrări de desecare, iar acum sunt prezenţi cu sutele la prăşitul sfeclei. Mecanizatorii se disting prin hărnicie şi muncă de calitate. Tractoriştii Iosif Boaru, Ioan Păcurar, Ioan Hulbeş, Ilie Dreghici şi ortacii lor grăbesc încheierea însămînţării porumbului şi erbicidările. Ing. GHEORGHE BUCUR, de la C.A.P. Cucerdea: Ziua de 1 Mai este o zi dragă oamenilor noştri şi de multe ori noi am sărbătorit-o prin muncă. Dornici să cinstească această zi cu rezultate cît mai bune, mecanizatorii şi cooperatorii s-au dăruit cu toate puterile muncii. I-aţi văzut cum muncesc, eu nu vă pot spune decît că sîntem nespus de mîndri de ei. Eu zic că mecanizatorii au fost adevăraţi eroi în această campanie. Au muncit din zori şi pînă în noapte, iar lucrările executate de ei sînt de calitate rar întîlnită la noi. S-ar cuveni să spun cîteva nume de fruntaşi, dar nu pot alege fiindcă toţi au fost la înălţime. Dovada? Faptul că însăminţarea celor 570 ha cu porumb a fost încheiată încă la data de 28 aprilie. Ing. GHEORGHE VLASSA, preşedintele C.A.P. Iernut: Marile evenimente politice, în pragul cărora ne aflăm, sunt întîm Consemnat de MELIAN BÂLDEANU REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a)