Steaua Roşie, mai 1976 (Anul 28, nr. 102-127)

1976-05-01 / nr. 102

Laudă muncii ŢĂRII ŞI PARTIDULUI - gindurile şi faptele noastre Puteam alege, fără îndoială, alte colective fruntaşe sighişo­­rene pentru acest reportaj. Aici, la faianţari, însă, „miracolul“ muncii extaziază de fiecare da­tă, creînd imaginea reală a ceea ce înţelegem prin creativitate umană. — Cum aţi început acest cin­cinal? — l-am întrebat pe Ale­xandru Ciocan, secretarul comi­tetului de partid. — Fireşte, prin muncă, prin muncă avîntată şi abnegaţie, conferind, totodată, activităţii noastre înaltele atribute ale efi­cienţei. ... Şi această muncă avîntată pe care am regăsit-o în fiecare sector al întreprinderii se con­cretizează într-o producţie mar­fă suplimentară de peste 3,5 mi­lioane lei, obţinută pînă în pra­gul zilei de 1 Mai. Insoţitoarea noastră, tînăra Aurelia Ciota, brigadieră la atelierul de turnă­torie, ne răspunde limpede la un semn de întrebare: „Este simplu — ne îndeplinim anga­jamentele. Pentru că oamenii noştri au şi inimi şi mîini de aur“. Oamenii aceştia, din care peste 80 la sută sînt femei, mai tinere sau cu o experienţă mai îndelungată, au într-adevăr mîini de aur, numai în acest an cre­înd cîteva zeci de produse noi. Realizarea normelor de pro­ducţie — ne spune maistrul Vio­rica Rus — se situează lună de lună în jurul procentului de 103. Muncitoarele şi muncitorii noş­tri, indiferent la ce fază ar lucra, îşi fac pe deplin datoria, dar de un nestins spirit de dăruire dau dovadă Elena Boitoş, Varvara Hodiş, Incze Ida, Rotar Valeria, Cornel Pintea, Aurel Aron, Flo­rentina Nistor. ..De ce subliniaţi numele lor?“. „Ca să nu-i soco­tiţi doar subiect de reportaj — îmi replică maistra. E datoria mea să-i recomand pe evidenţia­ţii în cinstea sărbătoririi celor 55 'de ani ai partidului, a lui Intîi Mai...“. •— De unde atîta inepuizabilă energie, atîta dăruire în munca dumneavoastră?* O clipă, interlocutoarea stă descumpănită, mută o farfurie nou fasonată dintr-o mină în al­ta. Apoi vorbește: — In fiecare sector al între­prinderii se lucrează cu dăruire şi pasiune. Eu aş zice că în toa­tă ţara e la fel. Şi repede, ca să confirme parcă cele spuse, brigadiera Elena Boitoş ne spu­ne să notăm numele celor mai buni din întrecere de la atelie­rul de strungărie: Ana Suflea, Maria Lascu, Maria Ciuraru, Emilia Roman, Ana Moldovan, Maria Zăhan, Maria Deac, Mihai Oltean. Gindurile şi faptele lor le în­chină ţării şi partidului, deopo­trivă muncitorii de la decor: Ioan Aron, Ştefan Rusu, Elena Madaras, Marinda Dunduc, Feli­cia Puşcaş, Nicolae Boian, ca şi destoinicele glazuratoare Olim­pia Teodorescu, Ana Maria Bin­der, Paraschiva Onescu, Maria Goschling, Florica Cîndea, Stela Colceru. Alături de aceste nume s-ar mai putea aminti alte sute care şi-au făcut din MUNCA un ideal de viaţă. Pentru că MUNCA es­te fructul de aur al orînduirii pe care ne-am ales-o. MUNCA — a­­ceasta ne dă forţa cutezanţei şi trăinicia, satisfacţiile împliniri­lor. Ne-am impus-o ca etalon al avîntului întrecerii şi însoţitor firesc al gîndurilor de cinstire cu care întîmpinăm şi aniver­săm momentele solemne din viaţa patriei, a partidului, a cla­sei muncitoare. M. BÂRDAŞANU Înmînarea unor ordine şi medalii La 29 aprilie, la Tg.-Mureş, a avut loc solemnitatea înmînării unor distincţii conferite cu pri­lejul celui de-al VI-lea Congres al cooperaţiei de consum. Dis­tincţiile au fost înmînate de că­tre tovarăşul Ioan Florea, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid Mureş, preşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. Prin Decret Prezidenţial, pentru me­rite deosebite în muncă, ca semn al aprecierii şi preţuirii activi­tăţii închinate dezvoltării eco­­nomico-sociale a judeţului, a contribuţiei la realizarea şi de­păşirea sarcinilor, a fost confe­rit „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a tovarăşilor Pop. Al. Ale­xandru şi Sucuturdeanu I. Ioan, şefi de serviciu la IJECOOP Mureş. Prin acelaşi decret a fost conferită „Medalia Muncii“ ur­mătorilor lucrători din coopera­ţia de consum a judeţului Mu­reş: Görgényi I. Eugen, Kodacsi A. Otilia, Lörinczi M. Alexan­dru, Magyari A. Maria, Păşcan D. Miron, Puşcaş Gh. Viorel, Şeica D. Ioan, Sîngeorzan I. Ioan, Szabó M. Mihály, Tompea N. Aurora, Vodă I. Mihail. In numele celor distinşi cu ordine şi medalii, angajîndu-se să-şi a­­ducă în continuare aportul la realizarea îndatoririlor ce le re­vin, au mulţumit Sucuturdeanu Ioan, Kodacsi Otilia şi Magyari Maria. In încheiere, tovarăşul loan Florea, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, i-a fe­licitat pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în muncă, împliniri și sănătate. VÎRSTA MUNCII - VIRSTA CREAŢIEI In prag de Arminden aducem în faţa cititorului de orice vîrstă mărturii ale cetăţeanului tînăr, despre esenţialul raport între ti­nereţe şi muncă. Reportajul-an­­chetă pe tema muncii concepută ca supremă valoare la care ne raportăm, se vrea a fi o scurtă călătorie prin lumea tinereţii aflate la şcoala muncii. Cîţiva tineri trasează prin faptele, gân­durile şi sentimentele lor, o schiţă a profilului moral al ge­neraţiei crescute şi formate sub soarele socialismului. „Ca să înţeleg deplin sensul muncii mele, în cei zece ani de meserie am urmat numai şi nu­mai drumul, atît de căutat, al împlinirilor. Ocupîndu-mi locul într-o colectivitate, n-am rămas indiferent faţă de ceea ce fac şi cum fac. Întotdeauna, şi asta nu trebuie învăţat la şcoli supe­rioare, m-am condus după un principiu de extremă însemnă­tate pentru producătorii bunuri­lor materiale, acela al valorii şi utilităţii sociale a îndeletnicirii mele. Ce poate fi mai îmbucu­rător decît atunci cînd munca ta este gravată în aurul faptelor de zi cu zi. Să ştii că ţi-ai pus sem­nătura, una descifrabilă, pe nişte piese care, montate, dau contur maşinilor din a căror înfrăţire cu omul ies apoi zeci de alte produse. Iată adevărata cale a împlinirilor. ..“. Astfel îşi defi­nea crezul profesional Augustin Lechinţan, lăcătuş la „Metalo­­tehnica“, al cărui nume este în­scris în cronica evidenţiaţilor întrecerii socialiste, desfăşurate în cincinalul trecut. Tînărul inovator şi inventator, tehnicianul chimist Zsigmond Zoltán, cel care şi-a pus inteli­genţa tehnică în slujba între­prinderii, spunea: „Sînt o mare satisfacţie şi o mulţumire sufle­tească gîndindu-mă că într-un DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) „... MUNCA FIZICĂ ŞI INTELECTUALĂ,­­ DESFĂŞURATĂ IN DIFERITELE DOMENII ALE­­ VIEŢII SOCIALE, CONSTITUIE FACTORUL FUN­­DAMENTAL AL PROGRESULUI ŞI CIVILIZA-­­ TIEI, GARANŢIA BUNĂSTĂRII POPORULUI, CHEZĂŞIA EDIFICĂRII SOCIALISMULUI ŞI CO­MUNISMULUI, A APĂRĂRII ŞI CONSOLI­DĂRII INDEPENDENŢEI NAŢIONALE“.­­ NICOLAE CEAUŞESCU ! „Vorba este una cu fapta" Cvartalul de blocuri noi din cartierul Iernuţeni este cel mai mare ansamblu de locuinţe înălţat în ultimii ani în oraşul Reghin. „Acesta va fi întregit în 1976 cu încă 280 de apartamen­te“ ■­ ne spune Iacob Bi­­riş, vicepreşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular orăşenesc. Interlocuto­rul ne-a mai informat că în ziua următoare (28 aprilie — n.r.) se va face recepţia primului bloc cu 20 de apartamente. Aflînd evenimentul ne-am deplasat la faţa locului pentru a cunoaşte pe constructorii care dau viaţă noilor şi modernelor blocuri pro­prietate a statului şi personală, a căror beneficiari sunt locui­torii oraşului. Primul cu care am intrat în vorbă pe şantier a fost maistrul Kiss Francisc, conducătorul lu­crărilor de construcţie. Cînd am adus vorba despre blocul gata de recepţie el ne-a invitat să-l vizităm şi ne-a mai făcut cunos­cut că recepţia are loc cu 12 zile mai devreme decît prevede contractul. — Zidarii din brigada lui Au­rel Ciumaş, dulgherii-parchetari din echipa lui Rad Iosif, zugra­­vii-vopsitori din echipa lui Szabó Ştefan care au realizat înainte de termen acest bloc, închină succesul lor măreţelor evenimen­te pe care le sărbătorim cu toţii la 1 şi 8 Mai. Aşa am aflat că pe şantier se desfăşoară o susţinută întrecere socialistă cu obiective precise printre care la loc de frunte se înscriu calitatea şi cantitatea muncii, că toate echipele şi bri­găzile s-au angajat ca cele 280 de apartamente să le predea be­neficiarilor cu 15 zile mai de­vreme decît prevede contractul. Aşa cum stau lucrurile pînă în prezent pe şantier, mai ales da­că avem în vedere stadiul fizic de execuţie, constructorii ne-o dovedesc prin fapte că îşi res­pectă întocmai angajamentul luat. De la şeful lotului 401 — Şantierul IV din Re­ghin —­ Molnár Attila şi Molnár Árpád, secretarul orga­nizaţiei de partid, am aflat că şi blocul H-1, tot de 20 de apar­tamente, va fi predat la cheie, în ziua de 29 mai în loc de 10 iunie, cum prevede contractul. Zidăria şi tencuiala acestui bloc sunt executate de brigada lui Izidor Matei, cu care am înfiri­pat o discuţie despre muncă şi oameni, despre întrecerea socia­listă şi influenţele pozitive ale acordului global asupra sporirii ritmului de execuţie. Căutînd să aflăm din secretele succeselor obţinute de aceşti oameni dîrji şi inimoşi, buni cunoscători ai meseriei, şeful de brigadă ne-a mărturisit: „Noi nu avem secre­te. Ştim şi dorim cu toţii să muncim bine“. Izidor Matei ne-a mai vorbit cu mîndrie în glas şi despre faptul că, împreună cu brigada lui Aurel Ciumaş, lucrează cu spor la blocurile D-8 şi D-9 — la primul s-a zidit un nivel, iar la ultimul trei nivele — prevă­zute a se termina la finele lunii noiembrie şi începutul lui de­cembrie, despre faptul că în cartierul Apalina a înălţat o şcoală cu 24 de săli de clasă, la care în prezent se execută ten­­cuielile interioare şi multe alte asemenea fapte de muncă. Aşa cum remarca secretarul organi­zaţiei de partid, acest colectiv tînăr de constructori — media de vîrstă nu depăşeşte 28 ani — munceşte cu multă ambiţie şi tragere de inimă, urmărind să realizeze numai lucru de cali­tate şi să predea beneficiarilor, pe cît posibil înainte de termen, apartamentele contractate spre execuţie. Şi pînă în prezent a dovedit că vorba este aceeaşi cu fapta, că o hotărîre luată se îndeplineşte fără rezerve şi la timp, aşa cum le stă în carac­ter comuniştilor şi tuturor oame­nilor acestei ţări. IOAN HUSAR O echipă de lăcătuşi de întreţine­re mult apreciată la Ţesătoria de bumbac din Sighişoara, formată din: Chiş Emil, Stîngaciu Horea, Marcu Paul (şef de echipă), Ră­dulescu Ioan şi Szász Ernest. Pentru ca pamnulul sâ rodească din belşug Oamenii muncii de la sate — muncitori, mecanizatori şi ţărani cooperatori — au început anul 1976 cu hotărîrea nestrămutată de a în­făptui marile sarcini trasate de partid pe linia creşterii eficienţei muncii în agricultură şi spo­ririi continue a producţiei agricole vegetale şi animale. Peste tot in unităţile agricole din ju­deţul nostru se munceşte cu pasiune şi dăru­ire, oamenii fiind dornici să închine zilei de 1 Mai cele mai frumoase realizări. In dialogul încropit in aceste zile cu lucră­tori ai ogoarelor, aflaţi în plină bătălie pentru pîine şi fericire, am consemnat marele ataşa­ment al lucrătorilor de la sate la politica înţe­leaptă a partidului, la programul de făurire a unei ţări îmbelşugate şi fericite. Ing. SIEGFRIED TABORSCHI, preşedintele consiliului interco­­operatist Band: Cei 122 de me­canizatori şi mecanici de ate­liere, conştienţi de marile sar­cini şi răspunderi ce le revin în lucrarea mai bună a pămîntului şi obţinerea unei recolte tot mai mari, s-au dăruit muncii cu în­sufleţire şi abnegaţie. Primele zile de primăvară i-a găsit pe toţi, cu tractoare şi maşini, pe marele front al asigurării pîinii poporului. De atunci ei n-au mai cunoscut odihna. Ziua lor de muncă s-a întins din zori şi pînă în noapte, iar cînd împrejurări­le au cerut-o, au continuat mun­ca şi la lumina farurilor, şi în toate zilele de sărbătoare. Bătă­lia pe care am purtat-o şi o purtăm se desfăşoară sub sem­nul operativităţii şi calităţii, doi factori de prim ordin în creşte­rea producţiei agricole. Opera­tivitate şi calitate la pregătirea terenului, la administrarea în­grăşămintelor, la însămînţări şi combaterea dăunătorilor, peste tot unde este nevoie de muncă mecanizată. Hărnicia şi devotamentul me­canizatorilor noştri se regăseşte în mii de hectare arate, discuite, fertilizate şi însămînţate în con­diţii de calitate deosebite. Ne numărăm printre primele S.M.A. din judeţ care au încheiat în­­sămînţările din prima epocă, iar acum, deşi ne chinuieşte timpul, depunem eforturi să încheiem grabnic semănatul porumbului. Rezultate bune avem şi în activi­tatea economico-financiară: pla­nul de venituri a fost depăşit, iar cheltuielile au fost diminua­te substanţial. Pe loc de frunte se situează secţiile de mecani­zare din Oroi, Grebeniş şi Band. Aşa au înţeles mecanizatorii noştri să întîmpine Ziua mun­cii. ROMAN CONSTANTIN, pre­şedintele cooperativei agricole din Iclănzel: întîmpinăm 1 Mai, aşa cum vedeţi, prezenţi cu mic şi mare în cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei, îmi face plăcere să constat un devo­tament şi o angajare a oameni­lor cum nu mi-a fost dat să văd încă. Ei au fost prezenţi peste tot unde munca lor era necesa­ră: la curăţirea şi fertilizarea păşunilor, la executarea unor lu­crări de desecare, iar acum sunt prezenţi cu sutele la prăşitul sfe­clei. Mecanizatorii se disting prin hărnicie şi muncă de cali­tate. Tractoriştii Iosif Boaru, Ioan Păcurar, Ioan Hulbeş, Ilie Dreghici şi ortacii lor grăbesc încheierea însămînţării porum­bului şi erbicidările. Ing. GHEORGHE BUCUR, de la C.A.P. Cucerdea: Ziua de 1 Mai este o zi dragă oamenilor noştri şi de multe ori noi am sărbătorit-o prin muncă. Dornici să cinstească această zi cu re­zultate cît mai bune, mecaniza­torii şi cooperatorii s-au dăruit cu toate puterile muncii. I-aţi văzut cum muncesc, eu nu vă pot spune decît că sîntem ne­spus de mîndri de ei. Eu zic că mecanizatorii au fost adevăraţi eroi în această campanie. Au muncit din zori şi pînă în noap­te, iar lucrările executate de ei sînt de calitate rar întîlnită la noi. S-ar cuveni să spun cîteva nume de fruntaşi, dar nu pot alege fiindcă toţi au fost la înăl­ţime. Dovada? Faptul că însă­­minţarea celor 570 ha cu po­rumb a fost încheiată încă la data de 28 aprilie. Ing. GHEORGHE VLASSA, preşedintele C.A.P. Iernut: Ma­rile evenimente politice, în pra­gul cărora ne aflăm, sunt întîm­ Consemnat de MELIAN BÂLDEANU REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a)

Next