Steaua Roşie, mai 1977 (Anul 29, nr. 102-127)
1977-05-01 / nr. 102
PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Adunarea populară din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai (Urmare din pag. 1) Satelor din Africa de Sud, Federaţiei Egiptene a Muncii, Confederaţiei Ecuadoriene a Organizaţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Muncii din Ecuador (C.T.E.), Congresului Sindicatelor din Ghana, Federaţiei Generale a Muncitorilor din Iordania, Federaţiei Generale a Sindicatelor din Irak, Sindicatelor din Mozambic, Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mauritania, Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mexic, Sindicatului Naţional din Invăţămînt din Mexic şi Sindicatului Muncitorilor Feroviari din Mexic, Federaţiei Sindicatelor Palestiniene, Confederaţiei Generale a Muncii din Peru, Federaţiei Generale a Sindicatelor din Siria, Confederaţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal, Uniunii Naţionale a Oamenilor Muncii din Tanzania, Congresului Sindicatelor din Zambia, Confederaţiei Muncitorilor din R.P.D. Yemen, Sindicatului Metalurgiştilor din Lisabona (Portugalia) şi Sindicatului lucrătorilor hotelieri din sud (Portugalia), Uniunii Sindicatelor din Industria Alimentară, Hoteluri şi Restaurante din R.F. Germania, Federaţiei Sindicale Mondiale, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe — C.I.S.A. Sunt prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic, precum şi corespondenţi ai presei străine. Sala are un aspect sărbătoresc. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în dreptul căruia este înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general !“. Mari steaguri roşii şi tricolore îşi îngemănează faldurile. Pe una din laturile sălii se găsesc portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris: „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor socialiste, democratice, antiimperialiste !“. De partea cealaltă a sălii, în faţa tribunei oficiale, se află imaginea globului pămintesc, pe meridianele căruia se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“, încadrată de stemele Partidului Comunist Român şi Republicii Socialiste România. Deschizînd adunarea, tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus: Vă rog să-mi îngăduiţi să folosesc acest prilej pentru a saluta, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor Capitalei, cu deosebită stimă şi profund respect, pe cel mai demn şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Salutăm, de asemenea, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, care participă la această adunare. Exprimînd satisfacţia pentru participarea la adunare a numeroşi oaspeţi de peste hotare, vorbitorul le-a adresat un călduros salut, subliniind că prezenţa lor constituie un simbol al trainicelor legături de prietenie şi solidaritate internaţionalistă pe care le are ţara, poporul şi partidul nostru cu clasa muncitoare, cu forţele progresiste şi democratice, cu toate popoarele lumii. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Ion Ioniţă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului. Adunarea se încheie într-o atmosferă entuziastă, de puternică însufleţire. Se aclamă, minute în şir, pentru partid şi secretarul său general, pentru eroica noastră clasă muncitoare, pentru minunatul popor român, constructor al socialismului, pentru patria noastră liberă şi mîndră — Republica Socialistă România. Se scandează cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.“. Ovaţiile şi uralele prelungite, ambianţa vibrantă în care ia sfîrşit adunarea exprimă în mod grăitor unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului şi secretarului său general, deplina concordanţă între năzuinţele naţiunii şi politica partidului, voinţa fermă a tuturor cetăţenilor ţării, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a-şi consacra forţele înfăptuirii hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de a-şi aduce o contribuţie tot mai de preţ la realizarea idealurilor de libertate şi progres ale tuturor popoarelor, la victoria socialismului şi păcii în lume. In continuare, s-a desfăşurat spectacolul festiv dedicat zilei de 1 Mai. Arminden românesc solidar (Urmare din pag. 1) ca Programul partidului de dezvoltare economico-socială a ţării să fie îndeplinit şi depăşit. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei muncitorilor de pretutindeni este sărbătorită în acest an în condiţiile creşterii avîntului forţelor revoluţionare, antiimperialiste şi progresiste de pretutindeni, ale afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a fi pe deplin stăpîne pe destinele lor, de a promova noi relaţii intre state, bazate pe egalitate, respect reciproc şi colaborare multilaterală. Oamenii muncii din patria noastră sunt pe deplin convinşi că principala contribuţie pe care o pot aduce la triumful socialismului şi comunismului, al luptei forţelor progresiste şi democratice este efortul lor sporit pentru propăşirea României socialiste pe noi culmi de progres şi civilizaţie, ceea ce demonstrează elocvent ce poate săvîrşi un popor liber şi independent, stăpin pe destinele sale. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 MAI 8,30 — 1 Mai muncitoresc. — Cintece patriotice şi revoluţionare. 8,45 — Tot Înainte! 9,05 — Film serial pentru copii: „Toate pînzele sus“. Episodul 7. „O întilnire sau. .. chiar două“. 10,00 — Cuvlnt muncitoresc — reportaj despre onorarea angajamentelor asumate In Întrecerea socialistă. 10,15 — Primăvara satului românesc — reportaj. 10,35 — Cîntece şi jocuri de pe întreg cuprinsul ţării. 11,25 — Biografii contemporane. — Oameni şi fapte la uzinele „Tractorul“ Braşov şi ..1 Mai“ Ploieşti. 11,45 — Rugbi: România — Italia In Campionatul european (repriza a II-a) — Transmisiune directă. 13,30 — De strajă patriei. 13,00 — Terex. 13,05 — Album de Mai — Melodii, momente vesele, desene animate, reportaje. 15,00 — Fotbal: Rapid — Dinamo, campionatul național (Divizia A). Transmisiune directă de la stadionul Republicii. 16,55 — Iubirea mea, pămîntul românesc — muzică uşoară. 17,29 — Documente contemporane „In lupta pentru o viaţă mai bună“. Film de montaj despre problemele cu care este confruntată clasa muncitoare In ţările capitaliste. 17,35 — Spre comunism, în zbor! — balet pe muzică de Tiberiu Olah. 17,50 — Drum de glorii. — Finala pe ţară a concursului dedicat Centenarului Independentei de stat a României. 19,90 — Micul ecran pentru cei mici. 19,29 — 1 091 de seri. 19,39 — Telejurnal. 20,00 — Steagul roșu — steag de luptă. Documentar dedicat zilei de 1 Mai. 30,2« — Sub flamurile muncii — spectacol literar-muzical. 20.50 — Film artistic: „Muşchetarul român“. O producţie a Casei de filme 5. Premieră TV. 22,2« — Laudă omului, laudă muncii — muzică uşoară românească în primă audiţie. 22,5« — Telejurnal. LUNI. 2 MAI 10,00 — Sîntem a ţării primăvară. 11.00 — Dimineaţa maturităţii noastre. — Emisiune despre afirmarea în muncă şi viaţă a tinerilor. 11,15 — Răsună cîntecul şi jocul pe-ntinsul patriei. 12,50 — Centenarul Independenţei. Dorobanţi — un sat, o glorioasă vatră. 12,15 — In parc, fanfara cînta. .. 12,45 — Vîrste — reportaj. 13.00 — Telex. 13.05 — Album distractiv. 14.00 — Noi aventuri în epoca de piatră. 15.25 — Magazin sportiv. Box — categoria grea: George Foreman — Jimmy Young. Rezumat filmat primit de la San Juan (Porto Rico). Fotbal: Ungaria—U.R.S.S. în preliminariile Campionatului mondial. Selectiuni înregistrate de la Budapesta. 17,15 — Film serial: Din tainele mărilor. 18,05 — Fantezie pe teme celebre din operete. 18,55 — Centenarul Independentei — documentar TV. 19,20 — 1 001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — Ideal si împlinire — film documentar dedicat aniversării a 55 de ani de la înfiinţarea organizaţiei revoluţionare a tineretului — U.T.C. $1 a 20 de ani de la constituirea U.A.S.C.R. — organizaţia revoluţionară a studenţilor. 20.20 — Drum de glorii (1877—1977) — spectacol festiv. 21.10 — Roman foileton: „Sub stele“ — episodul 7. 22:00 — Cîntec tinereţii noastre — emisiune de muzică uşoară. 22:20 — Telejurnal. Cu inima zdrobită de durere, aducem la cunoştinţă că iubitul nostru tată, soţ, socru, bunic, unchi, ŢINTAR VASIIE pensionar C.F.R., în vîrstă de 68 de ani, a încetat din viaţă la data de 39 aprilie 1977. ■ Inmormintarea va avea loc duminică, 1 mai 1977, ora 14, la cimitirul biserica de piatră. Vom păstra în veci neștearsă amintirea lui. FAMILIA ÎNDURERATA Cu adincă durere anunţăm Încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic, SIGARTAU Ioan în virstă de 53 de ani Inmormintarea va avea loc la data de 1 mai, ora 13, in satul Raita, familia Îndoliata Zwiebel-Gagyi Iren aduce la cunoştinţă că mama sa, GAGYI ROZALIA, născută BÁLINT a decedat in Israel. Corpul neînsufleţit, transportat în ţara natală, va fi îmnormîntat in cavoul familial din cimitirul reformat al municipiului Tirgu- Mureş, miercuri, 4 mai 1977, ora 16. Soţia, copiii, fraţii, sora, nepoţii şi rudele, cu profundă durere, anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului nostru CISMAŞ IOAN învirstă de 45 de ani Inmormintarea va avea loc în ziua de 2 mai 1977, ora 14, in cimitirul din satul Moişa, comuna Glodeni. Concursul cineaştilor amatori Luni, 2 mai, sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Comisia centrală de organizare şi coordonare a Festivalului naţional „Cîntarea României" organizează la Tîrgu- Mureş etapa interjudeţeană a concursului cineaştilor amatori. Participă judeţele Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Mureş. Concursul are loc la Casa de cultură a sindicatelor, sala nr. 6, începind de la ora 9. MB MB Manifestări consacrate centenarului Independenţei de stat a României Cu prilejul centenarului Independenţei de stat a României, în diverse ţări ale lumii au avut loc noi manifestări consacrate acestui crucial eveniment al istoriei poporului nostru. La Ambasada română din Teheran s-a desfăşurat o întilnire cu reprezentanţii presei şi Radioteleviziunii iraniene, in cadrul căreia ambasadorul ţării noastre, Alexandru Roabă, a evocat aspecte ale luptei pentru independenţă a poporului român şi a reliefat momente principale în dezvoltarea relaţiilor romănoiraniene. Consulul general al României la Bratislava, Carol Cozma, a organizat o întilnire la bordul motonavei „Olteniţa", la care au participat secretari ai C.C. al P.C. din Slovacia, vicepreşedinţi ai Consiliului Naţional Slovac, vicepreşedinţi ai guvernului slovac, miniştri, reprezentanţi ai vieţii publice din R.S. Slovacă. In oraşul Acco, din Israel, a avut loc o întilnire consacrată aniversării Independenţei de stat a României, la care a luat cuvintul ambasadorul ţării noastre, Ion Covaci. In capitala Maltei, a fost organizată o seară culturală românească, în cadrul căreia ministrul culturii, problemelor sociale şi muncii, Agatha Barbara, a vorbit despre marile realizări ale poporului român în anii socialismului şi despre relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare şi a fost prezentat un film documentar. La Muzeul internaţional din Binche, Belgia, s-a deschis o expoziţie de măşti şi costume populare româneşti, iar în încheierea întîlnirii ce a avut loc cu acest prilej a fost prezentat un film documentar despre ţara noastră, realizat de cineastul belgian Christian Mesnil. La cinematograful „Ucraina", din Kiev, au fost inaugurate Zilele filmului românesc. A fost prezentată pelicula „Ostnda", care s-a bucurat de un deosebit succes. O gală de filme a fost organizată şi la Ambasada română din Belgrad, împreună cu o expoziţie de fotografii. La Clubul internaţional de presă şi carte din Varşovia-Brodno, a avut loc vernisajul expoziţiei „România — fără şi oameni", la care au participat activişti de partid şi de stat, membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Varşovia şi ambasadorul ţării noastre, Aurel Duca. Ample manifestări s-au desfăşurat la Dresda, în cadrul Zilelor tinerilor artişti din România. Cu acest prilej au fost organizate o expoziţie de artă grafică şi tapiserie, avînd ca tematică lupta poporului nostru pentru cucerirea independenţei, concerte simfonice, cu lucrări din creaţia românească şi universală, spectacole de balet. La inaugurarea acestor manifestări au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii din R.D.G., ai organelor locale de partid, cadre didactice şi studenţi, un numeros public. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorul ţării noastre la Berlin, Constantin Niţă, şi o delegaţie de cadre didactice condusă de Rodica Pop, rector al Conservatorului de muzică din Cluj-Napoca. in lumea capitalului in apărarea dreptului la muncă „Cea mai mare mişcare pentru apărarea drepturilor sociale din ultimii 19 ani“, astfel caracterizează ziarul „L’Humanité“ amploarea mişcărilor revendicative care au loc în prezent în întreaga Franţă. Pe străzile Parisului au avut loc numeroase manifestaţii. La postul de radio Monte Carlo, un reprezentant sindical declara: „Dacă patronatul persistă în atitudinea sa ermetică de a nu da curs revendicărilor oamenilor muncii, conflictele sociale vor cunoaşte o şi mai mare intensitate“. Peste 15.000 de mineri şi siderurgişti din Lorena şi din nordul Franţei au manifestat săptămîna trecută la Paris, la chemarea sindicatelor lor, cerînd naţionalizarea industriei siderurgice. La Palatul Bourbon răsună ecourile Lorenei. Primul ministru a cerut patronilor de la „Usinor“ să revină asupra hotărîrii lor de închidere imediată a furnalelor înalte de la Thionville. „Guvernul care nu dă înapoi de la nimic a fost nevoit să ţină seamă de acţiunea viguroasă a întregii populaţii“, declara Andre Allamay, secretar al C.G.T. Dar „planul oţelului“ este menţinut. Primul ministru a anunţat un program de investiţii în valoare de 12 miliarde franci francezi. După cum scrie „L’Humanité“, „12 miliarde de cadouri suplimentare pentru a restabili competitivitatea“ a proceda la reducerea numărului locurilor de muncă şi la închiderea uzinelor“. Manifestaţii în favoarea naţionalizării industriei siderurgice au avut loc şi la Jarry şi Meuthe-et-Moselle. Replica oraşelorde provincie a fost puternică. La Dunkuerque, docherii care se află în grevă de la 10 martie, au manifestat pe străzile oraşului. Federaţia sindicală (C.G.T.) a porturilor şi docurilor condamnă într-un comunicat manevrele patronatului de a determina pe docheri să capituleze. La Bordeaux, 10.000 de oameni ai muncii au manifestat în centrul oraşului. Opriri ale lucrului, între 2 şi 24 de ore, au mai avut loc în 110 întreprinderi. La Grenoble, 3.000 de manifestanţi, 3.000 la Le Havre, unde 15.000 se află în grevă, 2.800 la Rouen, 6.000 la Lyon, 3.000 la Nisa, 4.000 la Toulouse etc. cereau satisfacerea revendicărilor lor privind salariile şi oprirea concedierilor. La chemarea federaţiilor lor sindicale, oamenii muncii din industriile textilă, îmbrăcămintei, pielei au venit la Paris din toate oraşele ţării, cerînd ca aceste in-* dustrii să continue să funcţioneze. Tineri şomeri, în vîrstă de 20 de ani, ca şi cei vîrstnici, de 55 de ani, au manifestat pentru apărarea dreptului lor la muncă, oprirea concedierilor. Multe diplome rămîn simple petice de hîrtie, astfel poate fi caracterizată situaţia multor absolvenţi de institute de învăţămînt superior din Franţa. în această privinţă, directorul Institutului universitar de tehnologie (I.U.T.) din Villetaneuse (Departamentul Seine-Saint-Denis), arăta că 95 la sută din absolvenţi nu vor primi o funcţie corespunzătoare formaţiei lor profesionale. în prezent sînt 120.000 de şomeri din rîndul absolvenţilor institutelor de învăţămînt superior. La iniţiativa consiliului de administraţie al I.U.T., studenţii au organizat o zi a „porţilor deschise“ pentru apărarea dreptului lor la muncă. Astfel de revendicări vor fi incluse şi în platforma acţiunilor greviste în întreprinderile publice şi naţionalizate, ca şi în lozincile marilor manifestaţii de la 1 Mai, Ziua solidarităţii oamenilor muncii din întreaga lume. C. O. Redacţia şi administraţia:Tîrgu-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr 3 Telefon: 1.16.89 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factrii poştali şi difuzori, voluntari 10.379 din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafică Tîrgu-Mureş, Comanda nr. 407 I