Steaua Roşie, mai 1977 (Anul 29, nr. 102-127)

1977-05-01 / nr. 102

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Adunarea populară din Capitală cu prilejul zilei de 1 Mai (Urmare din pag. 1) Satelor din Africa de Sud, Fede­raţiei Egiptene a Muncii, Confe­deraţiei Ecuadoriene a Organiza­ţiilor de Clasă (C.E.D.O.C.) şi Confederaţiei Oamenilor Muncii din Ecuador (C.T.E.), Congresului Sindicatelor din Ghana, Federa­ţiei Generale a Muncitorilor din Iordania, Federaţiei Generale a Sindicatelor din Irak, Sindicate­lor din Mozambic, Consiliului Naţional al Uniunii Oamenilor Muncii din Mauritania, Consiliu­lui Naţional al Uniunii Oameni­lor Muncii din Mexic, Sindicatu­lui Naţional din Invăţămînt din Mexic şi Sindicatului Muncitori­lor Feroviari din Mexic, Federa­ţiei Sindicatelor Palestiniene, Confederaţiei Generale a Muncii din Peru, Federaţiei Generale a Sindicatelor din Siria, Confede­raţiei Naţionale a Muncitorilor din Senegal, Uniunii Naţionale a Oamenilor Muncii din Tanzania, Congresului Sindicatelor din Zambia, Confederaţiei Muncitori­lor din R.P.D. Yemen, Sindicatu­lui Metalurgiştilor din Lisabona (Portugalia) şi Sindicatului lucră­torilor hotelieri din sud (Portu­galia), Uniunii Sindicatelor din Industria Alimentară, Hoteluri şi Restaurante din R.F. Germania, Federaţiei Sindicale Mondiale, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe — C.I.S.A. Sunt prezenţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, alţi membri ai corpului di­plomatic, precum şi corespon­denţi ai presei străine. Sala are un aspect sărbăto­resc. Deasupra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în dreptul căruia este înscrisă urarea „Tră­iască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său gene­ral !“. Mari steaguri roşii şi tri­colore îşi îngemănează faldurile. Pe una din laturile sălii se găsesc portretele lui Marx, En­gels, Lenin, sub care stă scris: „Trăiască unitatea mişcării co­muniste şi muncitoreşti interna­ţionale, a tuturor forţelor socia­liste, democratice, antiimperia­liste !“. De partea cealaltă a sălii, în faţa tribunei oficiale, se află imaginea globului pămintesc, pe meridianele căruia se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“, înca­drată de stemele Partidului Co­munist Român şi Republicii So­cialiste România. Deschizînd adunarea, tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capi­talei, a spus: Vă rog să-mi îngăduiţi să folo­sesc acest prilej pentru a saluta, în numele comuniştilor, al tutu­ror locuitorilor Capitalei, cu deo­sebită stimă şi profund respect, pe cel mai demn şi stimat fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România. Salutăm, de asemenea, pe cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru, ca­re participă la această adunare. Exprimînd satisfacţia pentru participarea la adunare a nume­roşi oaspeţi de peste hotare, vor­bitorul le-a adresat un călduros salut, subliniind că prezenţa lor constituie un simbol al trainice­lor legături de prietenie şi soli­daritate internaţionalistă pe care le are ţara, poporul şi partidul nostru cu clasa muncitoare, cu forţele progresiste şi democrati­ce, cu toate popoarele lumii. Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Ion Io­­niţă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului. Adunarea se încheie într-o at­mosferă entuziastă, de puternică însufleţire. Se aclamă, minute în şir, pentru partid şi secretarul său general, pentru eroica noas­tră clasă muncitoare, pentru mi­nunatul popor român, construc­tor al socialismului, pentru pa­tria noastră liberă şi mîndră — Republica Socialistă România. Se scandează cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.“. Ovaţiile şi uralele prelungite, ambianţa vibrantă în care ia sfîrşit adunarea exprimă în mod grăitor unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului şi secretarului său general, deplina concordanţă între năzuinţele na­ţiunii şi politica partidului, voin­ţa fermă a tuturor cetăţenilor ţării, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a-şi consacra forţele înfăptuirii hotă­­rîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edifi­care a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de a-şi aduce o contribuţie tot mai de preţ la realizarea idealurilor de libertate şi progres ale tutu­ror popoarelor, la victoria socia­lismului şi păcii în lume. In continuare, s-a desfăşurat spectacolul festiv dedicat zilei de 1 Mai. Arminden românesc solidar (Urmare din pag. 1) ca Programul partidului de dezvoltare economico-socială a ţării să fie îndeplinit şi de­păşit. Ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc, a frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni este sărbătorită în a­­cest an în condiţiile creşterii avîntului forţelor revoluţiona­re, antiimperialiste şi progre­siste de pretutindeni, ale a­­firmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a fi pe deplin stăpîne pe destinele lor, de a promova noi relaţii intre state, bazate pe egali­tate, respect reciproc şi cola­borare multilaterală. Oamenii muncii din patria noastră sunt pe deplin con­vinşi că principala contribuţie pe care o pot aduce la trium­ful socialismului şi comunis­mului, al luptei forţelor pro­gresiste şi democratice este e­­fortul lor sporit pentru pro­păşirea României socialiste pe noi culmi de progres şi civi­lizaţie, ceea ce demonstrează elocvent ce poate săvîrşi un popor liber şi independent, stăpin pe destinele sale. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 MAI 8,30 — 1 Mai muncitoresc. — Cin­­tece patriotice şi revoluţionare. 8,45 — Tot Înainte! 9,05 — Film serial pentru copii: „Toate pînzele sus“. Episodul 7. „O întilnire sau. .. chiar două“. 10,00 — Cuvlnt muncitoresc — reportaj despre onorarea angaja­mentelor asumate In Întrecerea so­cialistă. 10,15 — Primăvara satului românesc — reportaj. 10,35 — Cîn­­tece şi jocuri de pe întreg cuprinsul ţării. 11,25 — Biografii contempo­rane. — Oameni şi fapte la uzinele „Tractorul“ Braşov şi ..1 Mai“ Plo­ieşti. 11,45 — Rugbi: România — Ita­lia In Campionatul european (re­priza a II-a) — Transmisiune directă. 13,30 — De strajă patriei. 13,00 — Terex. 13,05 — Album de Mai — Me­lodii, momente vesele, desene ani­mate, reportaje. 15,00 — Fotbal: Ra­pid — Dinamo, campionatul națio­nal (Divizia A). Transmisiune direc­tă de la stadionul Republicii. 16,55 — Iubirea mea, pămîntul românesc — muzică uşoară. 17,29 — Documente contemporane „In lupta pentru o viaţă mai bună“. Film de montaj despre problemele cu care este con­fruntată clasa muncitoare In ţările capitaliste. 17,35 — Spre comunism, în zbor! — balet pe muzică de Ti­­beriu Olah. 17,50 — Drum de glorii. — Finala pe ţară a concursului de­dicat Centenarului Independentei de stat a României. 19,90 — Micul e­­cran pentru cei mici. 19,29 — 1 091 de seri. 19,39 — Telejurnal. 20,00 — Stea­gul roșu — steag de luptă. Docu­mentar dedicat zilei de 1 Mai. 30,2« — Sub flamurile muncii — spectacol li­­terar-muzical. 20.50 — Film artistic: „Muşchetarul român“. O producţie a Casei de filme 5. Premieră TV. 22,2« — Laudă omului, laudă muncii — muzică uşoară românească în primă audiţie. 22,5« — Telejurnal. LUNI. 2 MAI 10,00 — Sîntem a ţării primăvară. 11.00 — Dimineaţa maturităţii noastre. — Emisiune despre afirmarea în muncă şi viaţă a tinerilor. 11,15 — Răsună cîntecu­l şi jocul pe-ntinsul patriei. 12,50 — Centenarul Indepen­denţei. Dorobanţi — un sat, o glo­rioasă vatră. 12,15 — In parc, fanfara cînta. .. 12,45 — Vîrste — reportaj. 13.00 — Telex. 13.05 — Album distrac­tiv. 14.00 — Noi aventuri în epoca de piatră. 15.25 — Magazin sportiv. Box — categoria grea: George Foreman — Jimmy Young. Rezumat filmat pri­mit de la San Juan (Porto Rico). Fotbal: Ungaria—U.R.S.S. în prelimi­nariile Campionatului mondial. Selec­­tiuni înregistrate de la Budapes­ta. 17,15 — Film serial: Din tainele mărilor. 18,05 — Fantezie pe teme celebre din operete. 18,55 — Cente­narul Independentei — documentar TV. 19,20 — 1 001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — Ideal si împlini­re — film documentar dedicat ani­versării a 55 de ani de la înfiinţarea organizaţiei revoluţionare a tinere­tului — U.T.C. $1 a 20 de ani de la constituirea U.A.S.C.R. — organizaţia revoluţionară a studenţilor. 20.20 — Drum de glorii (1877—1977) — spec­tacol festiv. 21.10 — Roman foileton: „Sub stele“ — episodul 7. 22:00 — Cîntec tinereţii noastre — emisiune de muzică uşoară. 22:20 — Tele­jurnal. Cu inima zdrobită de durere, aducem la cunoştinţă că iubitul nostru tată, soţ, socru, bunic, unchi, ŢINTAR VASII­E pensionar C.F.R., în vîrstă de 68 de ani, a încetat din viaţă la data de 39 aprilie 1977. ■ Inmormintarea va avea loc du­minică, 1 mai 1977, ora 14, la cimi­tirul biserica de piatră. Vom păstra în veci neștearsă amintirea lui. FAMILIA ÎNDURERATA Cu adincă durere anunţăm În­cetarea din viaţă a iubitului nos­tru soţ, tată, socru şi bunic, SIGARTAU Ioan în virstă de 53 de ani Inmormintarea va avea loc la data de 1 mai, ora 13, in satul Raita, familia Îndoliata Zwiebel-Gagyi Iren aduce la cunoştinţă că mama sa, GAGYI ROZALIA, născută BÁLINT a decedat in Israel. Corpul neînsufleţit, transportat în ţara natală, va fi îmnormîntat in cavoul familial din cimitirul reformat al municipiului Tirgu- Mureş, miercuri, 4 mai 1977, ora 16. Soţia, copiii, fraţii, sora, ne­poţii şi rudele, cu profundă durere, anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea su­ferinţă, a scumpului nostru CISMAŞ IOAN în­­virstă de 45 de ani Inmormintarea va avea loc în ziua de 2 mai 1977, ora 14, in cimitirul d­in satul Moişa, comuna Glodeni. Concursul cineaştilor amatori Luni, 2 mai, sub egida Consi­liului Naţional al Frontului U­nităţii Socialiste, Comisia centra­lă de organizare şi coordonare a Festivalului naţional „Cîntarea României" organizează la Tîrgu- Mureş etapa interjudeţeană a concursului cineaştilor amatori. Participă judeţele Bistriţa-Nă­­săud, Harghita şi Mureş. Concursul are loc la Casa de cultură a sindicatelor, sala nr. 6, începind de la ora 9. MB MB Manifestări consacrate centenarului Independenţei de stat a României Cu prilejul centenarului Inde­pendenţei de stat a României, în diverse ţări ale lumii au avut loc noi manifestări consacrate acestui crucial eveniment al is­toriei poporului nostru. La Ambasada română din Te­heran s-a desfăşurat o întilnire cu reprezentanţii presei şi Ra­diot­eleviziunii iraniene, in ca­drul căreia ambasadorul ţării noastre, Alexandru Roabă, a evocat aspecte ale luptei pentru independenţă a poporului român şi a reliefat momente principale în dezvoltarea relaţiilor romăno­­iraniene. Consulul general al României la Bratislava, Carol Cozma, a organizat o întilnire la bordul motonavei „Olteniţa", la care au participat secretari ai C.C. al P.C. din Slovacia, vicepreşedinţi ai Consiliului Naţional Slovac, vicepreşedinţi ai guvernului slo­vac, miniştri, reprezentanţi ai vieţii publice din R.S. Slovacă. In oraşul Acco, din Israel, a avut loc o întilnire consacrată aniversării Independenţei de stat a României, la care a luat cu­­vintul ambasadorul ţării noastre, Ion Covaci. In capitala Maltei, a fost or­ganizată o seară culturală ro­mânească, în cadrul căreia mi­nistrul culturii, problemelor so­ciale şi muncii, Agatha Barbara, a vorbit despre marile realizări ale poporului român în anii so­cialismului şi despre relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare şi a fost prezentat un film documen­tar. La Muzeul internaţional din Binche, Belgia, s-a deschis o ex­poziţie de măşti şi costume populare româneşti, iar în înche­ierea întîlnirii ce a avut loc cu acest prilej a fost prezentat un film documentar despre ţara noastră, realizat de cineastul belgian Christian Mesnil. La cinematograful „Ucraina", din Kiev, au fost inaugurate Zi­lele filmului românesc. A fost prezentată pelicula „Ostnda", care s-a bucurat de un deosebit succes. O gală de filme a fost organizată şi la Ambasada ro­mână din Belgrad, împreună cu o expoziţie de fotografii. La Clu­bul internaţional de presă şi carte din Varşovia-Brodno, a avut loc vernisajul expoziţiei „România — fără şi oameni", la care au participat activişti de partid şi de stat, membri ai cor­pului diplomatic acreditaţi la Varşovia şi ambasadorul ţării noastre, Aurel Duca. Ample manifestări s-au desfă­şurat la Dresda, în cadrul Zilelor tinerilor artişti din România. Cu acest prilej au fost organizate o expoziţie de artă grafică şi tapi­serie, avînd ca tematică lupta poporului nostru pentru cuceri­rea independenţei, concerte sim­fonice, cu lucrări din creaţia ro­mânească şi universală, specta­cole de balet. La inaugurarea a­­cestor manifestări au participat reprezentanţi ai Ministerului Culturii din R.D.G., ai organelor locale de partid, cadre didactice şi studenţi, un numeros public. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorul ţării noastre la Berlin, Constantin Niţă, şi o de­legaţie de cadre didactice con­dusă de Rodica Pop, rector al Conservatorului de muzică din Cluj-Napoca. in lumea capitalului in apărarea dreptului la muncă „Cea mai mare mişcare pen­tru apărarea drepturilor sociale din ultimii 19 ani“, astfel carac­terizează ziarul „L’Humanité“ amploarea mişcărilor revendica­tive care au loc în prezent în întreaga Franţă. Pe străzile Parisului au avut loc numeroase manifestaţii. La postul de radio Monte Carlo, un reprezentant sindical declara: „Dacă patronatul persistă în ati­tudinea sa ermetică de a nu da curs revendicărilor oamenilor muncii, conflictele sociale vor cunoaşte o şi mai mare intensi­tate“. Peste 15.000 de mineri şi side­­rurgi­şti din Lorena şi din nordul Franţei au manifestat săptămîna trecută la Paris, la chemarea sindicatelor lor, cerînd naţionali­zarea industriei siderurgice. La Palatul Bourbon răsună ecourile Lorenei. Primul ministru a cerut patronilor de la „Usinor“ să re­vină asupra hotărîrii lor de în­chidere imediată a furnalelor înalte de la Thionville. „Guver­nul care nu dă înapoi de la ni­mic a fost nevoit să ţină seamă de acţiunea viguroasă a întregii populaţii“, declara Andre Alla­­may, secretar al C.G.T. Dar „pla­nul oţelului“ este menţinut. Pri­mul ministru a anunţat un pro­gram de investiţii în valoare de 12 miliarde franci francezi. După cum scrie „L’Humanité“, „12 mi­liarde de cadouri suplimentare pentru a restabili competitivita­tea“ a proceda la reducerea nu­mărului locurilor de muncă şi la închiderea uzinelor“. Manifestaţii în favoarea naţionalizării indus­triei siderurgice au avut loc şi la Jarry şi Meuthe-et-Moselle. Replica oraşelor­­de provincie a fost puternică. La Dunkuerque, docherii care se află în grevă de la 10 martie, au manifestat pe străzile oraşului. Federaţia sin­dicală (C.G.T.) a porturilor şi docurilor condamnă într-un co­municat manevrele patronatului de a determina pe docheri să capituleze. La Bordeaux, 10.000 de oameni ai muncii au manifes­tat în centrul oraşului. Opriri ale lucrului, între 2 şi 24 de ore, au mai avut loc în 110 între­prinderi. La Grenoble, 3.000 de manifestanţi, 3.000 la Le Havre, unde 15.000 se află în grevă, 2.800 la Rouen, 6.000 la Lyon, 3.000 la Nisa, 4.000 la Toulouse etc. cereau satisfacerea revendi­cărilor lor privind salariile şi oprirea concedierilor. La chemarea federaţiilor lor sindicale, oamenii muncii din in­dustriile textilă, îmbrăcămintei, pielei au venit la Paris din toate oraşele ţării,­ cerînd ca aceste in-* dustrii să continue să funcţio­neze. Tineri şomeri, în vîrstă de 20 de ani, ca şi cei vîrstnici, de 55 de ani, au manifestat pentru apărarea dreptului lor la muncă, oprirea concedierilor. Multe diplome rămîn simple petice de hîrtie, astfel poate fi caracterizată situaţia multor ab­solvenţi de institute de învăţă­­mînt superior din Franţa. în a­­ceastă privinţă, directorul Insti­tutului universitar de tehnologie (I.U.T.) din Villetaneuse (Depar­tamentul Seine-Saint-Denis), ară­ta că 95 la sută din absolvenţi nu vor primi o funcţie corespun­zătoare formaţiei lor profesiona­le. în prezent sînt 120.000 de şo­meri din rîndul absolvenţilor institutelor de învăţămînt supe­rior. La iniţiativa consiliului de administraţie al I.U.T., studenţii au organizat o zi a „porţilor des­chise“ pentru apărarea dreptului lor la muncă. Astfel de revendicări vor fi in­cluse şi în platforma acţiunilor greviste în întreprinderile publi­ce şi naţionalizate, ca şi în lo­zincile marilor manifestaţii de la 1 Mai, Ziua solidarităţii oame­nilor muncii din întreaga lume. C. O. Redacţia şi administraţia:­­Tîrgu­-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr 3 Telefon: 1.16.89 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factrii poştali şi difuzori, voluntari 1­­0.379 din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafică Tîrgu-Mureş, Comanda nr. 407 I

Next