Steaua Roşie, noiembrie 1977 (Anul 29, nr. 258-283)

1977-11-01 / nr. 258

întâlnirire dintre candidaţi şi alegători (Urmare din pag. 1)­le locale ale puterii de stat, de­putaţii, toţi cetăţenii de la ora­şe şi sate, pentru traducerea în viaţă a istoricelor hotăriri ale Congresului al Xl-lea al parti­dului, a modului în care se în­deplinesc sarcinile de dezvoltare economico-socială şi edilitar-gos­­podărească ce revin în acest cincinal fiecărei localităţi. Făcînd bilanţul realizărilor, a­­legătorii, împreună cu candidaţii, să dezbată în cadrul acestor în­­tîlniri nu numai ce s-a făcut bun, dar în special ce nu s-a făcut şi trebuie făcut. Căci — aşa cum s-a apreciat la Plenara Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, cit şi la recenta plenară a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste — în unele locuri nu s-a acţionat cu toată hotărîrea şi răspunderea pentru realizarea programelor de sistematizare, pentru mai buna dotare edilita­ră a localităţilor, pentru realiza­rea exemplară a tuturor indica­torilor de plan, soluţionarea pro­blemelor de viaţă a cetăţenilor etc. De aceea, actuala campanie electorală trebuie să constituie o analiză cit mai temeinică, multilaterală a activităţii de pî­­nă acum, pentru dezvăluirea cu curaj a lipsurilor şi neajunsuri­lor şi stabilirea celor mai efi­ciente măsuri care să contribuie la perfecţionarea activităţii. Dezbaterile temeinice şi anali­zele concrete, responsabile, tre­buie să constituie prilej de pre­ţioase învăţăminte pentru cei cărora urmează să li se încre­dinţeze mandatul de deputat. In­credinţîndu-i-se mandatul de a reprezenta alegătorii în organele locale ale puterii de stat, depu­tatul devine un activist social, obligat să muncească mai bine decit alţii, să fie mai bun gos­podar decit alţii, să aibă iniţia­tivă şi capacitatea de a atrage pe alţii, să fie în permanenţă legat de oameni, de a sta în mij­locul lor şi de a găsi împreună cu ei cele mai bune soluţii de rezolvare exemplară a tuturor problemelor de interes cetăţe­nesc. Intîlnirile cu candidaţii Fron­tului Unităţii Socialiste e bine să constituie, totodată, o mani­festare a civismului alegătorilor în sensul ca fiecare cetăţean, a­­nalizind activitatea consiliului­­ popular, să evalueze în mod res-­­ ponsabil şi contribuţia persona­lă la realizarea obiectivelor din circumscripţie, din localitate vi­­zînd dezvoltarea aşezării în care munceşte şi trăieşte, felul in ca­re îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile cetăţe­neşti. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste au obligaţia de a înfăţişa, în aceste întîlniri, cît şi în întreaga campanie electora­lă, înfăptuirile care au dus la schimbarea înfăţişării localităţi­lor şi care reprezintă roadele muncii entuziaste a cetăţenilor. Totodată, să se popularizeze şi să se explice sarcinile şi obiectivele concrete ce stau în viitoarea eta­pă în faţa oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor de la oraşe şi sate, pentru îndeplinirea exem­plară a programelor de dezvol­tare economico-socială ale loca­lităţilor judeţului nostru. Pregătesc producţia pentru export — 78 In anul viitor activitatea pen­tru export va avea o importan­tă pondere în producţia coopera­tivei meşteşugăreşti „Mobila“ din Tg.-Mureş. In acest scop specialiştii unităţii, întregul co­lectiv se pregăteşte cu multă responsabilitate încă de pe a­­cum. Pe baza contractelor înche­iate cu beneficiarii străini au fost elaborate proiectele şi s-a trecut la execuţia unui mare număr de piese de mobilă, din­tre care se remarcă: comodele „Astrit II“, „Natalia III şi IV“, masa „Dromtem“, vitrina D-1, măsuţa pentru hol, etajeră mul­tifuncțională, masa pentru ser­vit, lada de zestre, masa pentru telefon, bar etc. IN ATENŢIA CONDUCĂTORILOR AUTO Avînd în vedere că s-a redes­chis circulaţia pe str. Cuza Vodă din Tg.-Mureş, începind cu data de 1 noiembrie 1977 se va reveni la vechiul mod de reglementare a priorităţii de trecere în inter­secţiile străzilor: Libertăţii — Somnului, Colentina — Lavan­dei. Timpul probabil: Vreme rela­tiv caldă, cu cerul variabil, mai mult noros. Vînt slab din sud­­est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2—5 grade, lo­cal mai coborîte (minus 1 şi plus 1 grad), maximele între 12—10 grade. Se vor semnala ploi slabe şi dimineaţa ceaţă lo­cală. Preocupări susţinute pentru buna depozitare a porumbului Insoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice, ing. Leonid Dobre, am efectuat un raid prin mai multe baze de recepţie. In toate bazele se de­pun eforturi susţinute pentru preluarea şi depozitarea porum­bului în cele mai bune condiţii. Cantităţi mari de porumb erau depozitate în arioaie (pătule din panouri demontabile) care, însă, in mare parte erau neacoperi­te, cu toate că există astfel de materiale în fiecare bază, fiind necesară acoperirea lor grabni­că pentru evitarea deprecierii porumbului. La baza condusă de Gerely Iosif se lucra de zor la batoza­­rea şi uscarea porumbului cu mai multe utilaje. Colectivul format din lăcătuşii mecanici Virgil Ra­du, Romulus Moldovan şi Vasile Cimpoiaş conduşi de şeful ba­zei au conceput şi realizat un buncăr şi o bandă transportoare pentru alimentarea cu porumb a maşinii de batozat, fapt ce asi­gură o productivitate înaltă la batozare, reducînd totodată la minimum numărul de oameni pentru deservirea maşinii. Aceas­tă instalaţie este în curs de rea­lizare şi în alte baze din judeţ. Pe lîngă aspectele pozitive am întîlnit şi unele mai puţin bune. Astfel, din 10 pătule existente, 4 sunt ocupate cu orz, orzoaicâ şi secară, o parte neridicate de că­tre Fabrica de bere din Reghin cît şi de alţi beneficiari, iar o altă parte nerepartizată încă pentru livrare de către centrală. La baza condusă de Ioan Pop, delegat al întreprinderii de va­lorificare a cerealelor, preluarea şi depozitarea continuă în ritm susţinut, însă sunt şi unele pro­bleme. Astfel, cooperativele agri­cole din Dîmbău, Tîrnăveni şi Crăieşti trimit uneori porumb nesortat şi cu umiditate peste prevederile admise. De aseme­nea, unele unităţi agricole nu asigură in permanenţă oameni pentru descărcarea porumbului din mijloacele de transport şi depozitarea lui în pătule sau a­­rioaie, prelungi­ndu-se astfel sta­ţionarea maşinilor. In permanen­ţă se urmăreşte depozitarea po­rumbului în funcţie de umidita­te, toate depozitele avînd tăbli­ţe indicatoare. Şi aici este nece­sară urgentarea acoperirii arioa­­ielor. In paralel cu construirea unui buncăr de mare capacitate pen­tru preluarea cerealelor, la ba­za de recepţie condusă de Du­mitru Duca continuă preluarea şi depozitarea porumbului. Spa­ţiile existente sunt aproape toa­te pline. Două pătule sunt pline însă cu cereale din vară, afec­­tînd astfel spaţiile de depozitare a porumbului. Din lipsă de spa­ţiu în bază, s-au amenajat ari­oaie în curtea şcolii din locali­tate unde se preia şi se depozi­tează porumbul. Atît în bază cît şi la şcoală, însă, aproape toate arioaiele erau descoperite, impu­­nîndu-se cu acuitate acoperirea lor în cît mai scurtă vreme. Sta­ţiile de batozare şi uscare func­ţionează şi nu prea, deoarece locurile de depozitare sunt ocu­pate iar cooperativa de consum din localitate, deşi are repartiţie pentru cîteva sute de tone de porumb, nu se prezintă pentru a ridica porumbul respectiv şi a descongestiona spaţiile existente. V. ORZA Evenimentele lunii octombrie 1977 (Urmare din pag. 1) luat cunoştinţă cu viu interes şi mîndrie patriotică de Apelul Frontului Unităţii Socialiste, do­cument care înfăţişează sintetic marea frescă a României de azi, bogatul şi mobilizatorul program de lucru pentru anii ce vin. Din el se detaşează cu pregnanţă gri­ja partidului şi statului nostru concretizată în programul spori­rii mai accentuate a retribuţiei şi altor venituri ale populaţiei, potrivit căruia retribuţia reală a oamenilor muncii va creşte cu 30 la sută, în loc de 18—20 la sută, cît se prevăzuse in hotărî­­rile Congresului al Xl-lea. Fap­tul că în primii doi ani ai cinci­nalului au intrat în funcţiune 800 de capacităţi de producţie, s-au dat în folosinţă 380.000 lo­cuinţe şi 141.000 locuri în cămi­ne pentru nefamilişti, este o stră­lucită confirmare a grijii pentru popor, un îndemn ca fiecare din­tre noi să ne aducem o contri­buţie mai însemnată la îndepli­nirea măreţelor obiective cuprin­se în Apel. Prin votul acordat Frontului Unităţii Socialiste, a­­legătorii vor vota pentru reali­zarea istoricelor hotăriri ale Con­gresului al XI-lea, pentru bună­starea poporului şi înflorirea României socialiste. Apropierea de Conferinţa Na­ţională a P.C.R. stimulează for­ţele creatoare ale întregii naţi­uni. In ampla întrecere socialis­tă dintre judeţele patriei, oame­nii muncii din judeţul Mureş au înscris în luna octombrie mari succese în industrie, agricultură, în toate domeniile. In telegrama adresată Comite­tului Central al partidului, to­varăşului Nicolae Ceauşescu, Co­mitetul judeţean de partid a ra­portat îndeplinirea, în ziua de 22 octombrie 1977, a planului pe 10 luni. Acest devans a asigurat realizarea in plus a unei pro­ducţii globale industriale in va­loare de 030 milioane lei Sărbătorind Ziua recoltei, lu­crătorii din agricultura judeţu­lui, mecanizatorii, ţăranii coope­ratori au înscris în al doilea an al cincinalului rezultate superi­oare anilor precedenţi la griu, a cărei producţie medie pe ju­deţ este mai mare cu 300 kg la ha, decit cea din anul 1976. În acelaşi timp, la porumb se esti­mează că producţia va fi cu pes­te 500 kg la ha mai mare decit anul trecut. La sfîrşitul a 10 luni consemnăm importante creşteri ale efectivelor de animale şi a­­le producţiei de lapte care în co­operativele agricole este cu pes­te 400 litri superioară celei rea­lizate în 1976, în­ timp ce unele I.A.S., ca cea din Zagăr, obţine în acest an 4.500­­, Sighişoara — 3.800­­, Seuca — 3.600, iar C.A.P. Păsăreni — 3.550. In aceste zile bătălia se dă la încheierea însâ­­mînţării griului şi stringerea re­coltei de porumb. In acest context se înscriu şi măsurile adoptate de Biroul Co­mitetului judeţean de partid, în şedinţa din 24 octombrie, privind îmbunătăţirea şi exploatarea pă­şunilor şi pajiştilor naturale, spo­rirea producţiei de masă verde pe toate suprafeţele din judeţ. Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din judeţul Mureş au primit cu vie satisfacţie Apelul Fron­tului Unităţii Socialiste, luînd cunoştinţă de­ marile înfăptuiri care au avut loc pe întreg cu­prinsul ţării de la ultimele ale­geri şi pînă în prezent. In adu­nările de desemnare a celor mai buni cetăţeni drept candidaţi în alegerile de la 20 noiembrie, oa­menii muncii şi-au reafirmat voinţa nestrămutată ca muncind într-o indestructibilă unitate şi frăţie, să dea viaţă înălţătoare­lor obiective ale Congresului al XI-lea, a prevederilor planului în profil teritorial, să participe cu toată dăruirea la materializa­rea propunerilor ce se vor face în adunările care au loc în în­­tîmpinarea alegerilor. Viaţa politică a judeţului nos­tru a fost marcată în luna oc­tombrie de Plenara Comitetului judeţean de partid, care a ana­lizat cu înaltă exigenţă modul cum s-a aplicat în viaţă Hlotărî­­rea Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1973 privind creşterea ro­lului femeii în viaţa politică, e­­conomică şi socială şi a adoptat un cuprinzător plan de măsuri. Plenara Comitetului judeţean de partid a hotărît convocarea Conferinţei extraordinare a or­ganizaţiei judeţene de partid pentru ziua de 12 noiembrie 1977. In climatul de puternică efer­vescenţă creatoare ce precede marile evenimente ale anului, a început ediţia a II-a a Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“, care se desfăşoară şi in judeţul nostru sub semnul am­plificării virtuţilor sale creative şi educative. Fiind închinată ce­lei de-a 35-a aniversări a elibe­rării patriei, a Il-a ediţie repre­zintă pentru toate colectivele ar­tistice, pentru toţi creatorii din domeniul tehnicii, ştiinţei, artei plastice, literaturii, muzicii, ce-şi desfăşoară activitatea în judeţ, un minunat prilej de afirmare şi mai viguroasă a calităţii, a ineditului şi a celor mai valoroa­se creaţii cu mare forţă educa­tivă, transformatoare. * STEAUA ROSIE PACIN 3 „Tehnica este darnică dacă o iubeşti cu adevărat“ Cu 20 de ani in urmă, la 1 noiembrie 1957, partidul i-a încredinţat comunistului Ioan Antal funcţia de director al unei unităţi de industrie loca­lă care, apoi, a devenit actua­la întreprindere metalurgică „Republica" din Reghin. „ Cu ce sentimente vă a­­mintiţi de acea zi? — Şi acum, după 20 de ani, mă încearcă aceleaşi emoţii, aceleaşi ginduri ca atunci, stă­­pînite de încrederea în oa­meni, în forţa lor colectivă pentru a face viaţa mai boga­tă atit spiritual cît şi mate­rial, aşa cum ne-a îndemnat şi ne îndeamnă partidul nos­tru. Dorinţa mea a fost şi este ca împreună cu oamenii cu care muncesc să lăsăm o moş­tenire cît mai importantă pen­tru oraş, pentru cetăţenii lui. — Cum explicaţi importan­tul salt calitativ şi cantitativ, progresul tehnic înregistrat în producţia întreprinderii, fap­tul că de la plitele pentru so­be, bucşele pentru roţi de că­ruţe, astăzi realizaţi tande­muri pentru autovehicule şi cele mai complexe piese şi subansamble componente ale autocamioanelor, autobuzelor şi autoturismului „Dacia 1.300“? — Cînd am venit la condu­cerea acestei întreprinderi ni­meni nu mi-a pus la dispozi­ţie sume mari de bani şi un braţ de proiecte pentru dez­voltarea fabricii şi diversifica­rea producţiei. împreună cu comuniştii am sădit in con­ştiinţa oamenilor pasiunea pentru nou, pentru progresul tehnic, dorinţa şi ambiţia de a pătrunde cît mai adine în tainele metalului, pentru va­lorificarea lui superioară. Aşa a început dezvoltarea secţiilor. Cu forţe proprii, prin muncă patriotică am ridicat atelier după atelier. Toate a­­cestea erau imposibile dacă nu aş fi ştiut cum să imi a­­propii oamenii, să-l fac să mă urmeze. Întotdeauna am cău­tat ca, cuvîntul să-mi fie a­­coperit de fapte, să pun mina, cot la cot cu muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii, acolo un­de a fost mai greu, să le cer părerea şi împreună să găsim soluţia optimă de rezolvare a problemelor importante. — Dispuneţi azi de turnă­torii de oţel şi fontă în care realizaţi piese de înaltă pre­cizie şi tehnicitate, ceea ce nu se intîmplă în multe uzine mari şi moderne din ţară şi chiar din multe alte ţări. Cum aţi reuşit această perfor­manţă? — întotdeauna am fost şi sunt un pasionat explorator al noului pe care îl promovez cu curaj. Cu mulţi ani in urmă, aşteptînd trenul in gara din Braşov, am cumpărat o broşură în care se critica reţinerea şi încetineala cu care acţionau specialiştii în aplicarea tur­nării de precizie. Întors acasă am început să mă documentez în această privinţă şi să gin­­dim împreună cu specialiştii din întreprindere cum să a­­plicăm turnarea de mare pre­cizie. Drumul a fost greu, dar l-am străbătut cu mult curaj, demonstrind scepticilor că tehnica te ascultă şi este dar­nică dacă o iubeşti cu adevă­rat. Şi astfel, de ani de zile dispunem de turnătorii mo­derne in care se toarnă oţel in miezuri uşor fuzibile, in coji de bachelită, fontă cu grafit nodular la cea mai înal­tă precizie, realizîndu-se în­semnate economii de metal. — De cite ori a crescut pro­ducţia şi numărul personalu­lui muncitor în cele două de­cenii? — Saltul este enorm. De 50 de ori producţia şi de 5 ori numărul oamenilor. — Ce înseamnă pentru I.M. „Republica“ şi oraşul Reghin investiţia aflată în plină des­făşurare? — Creşterea de circa 6 ori a producţiei ce o realizăm în prezent, de 2,6 ori a număru­lui muncitorilor, dublarea pro­ductivităţii muncii şi, ce este mai important, schimbarea ponderii industriei lemnului în favoarea celei constructoa­re de maşini etc. — Din punct de vedere so­cial? — Modernizarea oraşului care este în curs de realizare, 750 apartamente, 1.200 locuri în căminul de nefamilişti, 3.500 noi locuri de muncă, un grup şcolar, un pasaj peste calea ferată şi alte realizări de interes social. — Cum înţelegeţi cerinţa­­■a directorul să fie, înainte de toate, un conducător politic? — Această idee m-a că­lăuzit d­in toţi cei 20 de ani. Sunt comunist devotat trup şi suflet partidului şi, ca atare, nu am separat niciodată ac­tivitatea politică de cea pro­fesională-tehnică, ci, din con- Discuție realizată de IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a)

Next