Steaua Roşie, decembrie 1977 (Anul 29, nr. 284-310)

1977-12-01 / nr. 284

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 1 Decembrie 1918 - măreaţa zi a împlinirii unităţii statale (Urmare din pag. 1) poarelor decise să trăiască libere şi suverane. Anul 1918 desăvîr­­şea acest proces prin destrăma­rea monarhiei austro-ungare şi căderea monarhiei germane ca urmare a luptei revoluţionare a popoarelor, în cadrul acestei mari evoluţii politice se înscrie lupta poporu­lui român din provinciile româ­neşti, din imperiul habsburgic, pentru unirea cu patria-mamă. Lunile octombrie şi noiembrie ale anului 1918, consemnează formarea Consiliului Naţional Român Central pe teritoriul Transilvaniei, a consiliilor terito­riale şi locale, ca expresii ale vo­inţei şi dorinţei de autodetermi­nare a poporului român, ca or­gane politice şi administrative investite cu largi atribuţii de masele populare. Convocată pentru 1 Decem­brie 1918, Marea Adunare Naţio­nală de la Alba-Iulia, întrunită în oraşul cu profunde rezonanţe în istoria poporului român, adu­na de pe întreg cuprinsul Tran­silvaniei peste 100.000 de oameni, tineri şi vîrstnici, ţărani, munci­tori, intelectuali, români, dar şi maghiari şi saşi, împreună cu cei 1.228 de delegaţi aleşi democratic în toate localităţile acestei pro­vincii, pentru a exprima răspicat dorinţa primordială a desăvîrşi­­rii unităţii statului român, a u­nirii Transilvaniei cu România. Hotărîrea istorică a unităţii era însoţită de adoptarea celor mai democratice revendicări politice, economice şi sociale ale vremii, atît pentru poporul român, cît şi pentru naţionalităţile conlocui­toare. Desăvîrşirea unităţii naţionale a avut loc într-un cadru revolu­ţionar entuziasmant impus de mişcarea maselor populare, ale căror hotărîri nu au putut fi in­fluenţate de nici o forţă externă şi a exprimat direct şi fără nici un fel de echivoc, dorinţele se­culare care le animau, în această privinţă, Conferinţa de pace, in­clusiv tratatele care i-au urmat, n-au avut alt rol decît să con­sfinţească o realitate împlinită de poporul român, o dreptate is­torică, aşa cum o făceau pentru popoarele din centrul şi sud-es­­tul Europei, consemnînd desăvîr­şirea unităţii lor statale sau con­stituirea ca state independente. 1 Decembrie 1918 este sinteza nestrămutată a voinţei de luptă a poporului român pentru unita­te, libertate şi independenţă, sin­teză îmbogăţită de lupta revolu­ţionară a mişcării muncitoreşti din ţara noastră, condusă de Partidul Comunist Român, în al cărui Program, la loc de cinste a figurat şi figurează şi astăzi, respectarea neabătută a integri­tăţii, suveranităţii şi indepen­denţei ţării, promovarea unei po­litici active, de colaborare şi în­­­­ţelegere între popoare libere pe soarta lor. OAMENI DE CINISTE In trecere prin tîrgul din Rî­­ciu, Ambrozie Şandor din Ceua­­şu de Cîmpie a găsit importanta sumă de 5.300 lei. Amintindu-şi că prin locul acela se aflau con­săteni de-ai lui, la înapoiere aca­să a mers la unul dintre ei şi l-a întrebat dacă a avut bani la el. Cetăţeanul Augustin Cotoară, ca­re era chiar păgubaşul, s-a cău­tat în buzunar, dar n-a găsit cei 5.300 lei. întreaga sumă i-a fost înmînată însă imediat de Şan­dor. După cum ne relatează ingi­nerul Augustin Mărişor din Ceuaşu de Cîmpie, Cotoară a mulţumit din inimă consăteanu­lui său Ambrozie Şandor pentru fapta sa de mare cinste. Conferinţă Secţia Cartea tehnică a Biblio­tecii judeţene Mureş organizează, vineri, 2 decembrie, ora 18, la sediul secţiei, conferinţa „Culo-­ rile în viaţa omului“. Va confe­renţia lectorul universitar Biro Gabriel. ATITUDINI GAZDE „GENEROASE“ Sovata, staţiune balneoclimate­rică cu renume, în continuă dez­voltare şi modernizare, atrage an de an un număr tot mai mare de turişti din ţară şi de peste hotare. Pentru ca turiştii străini care ne vizitează ţara să se sim­tă cît mai bine, să fie cazaţi în condiţii confortabile, prin Decre­tul nr. 225/1974 s-a stabilit să fie cazaţi în hoteluri, interzicîndu-se găzduirea lor de către persoane particulare. Locuitorii oraşului Sovata cu­nosc prevederile Decretului nr. 225/1974 şi marea lor majoritate le respectă. Cu toate acestea, din interese personale sau din alte motive, unii din ei se transformă în gazde „generoase“, cazînd în casele lor cetăţeni străini, deşi nu dispun de condiţii pentru a le asigura confortul necesar. Men­ţionăm că, potrivit prevederilor Decretului, cu modificările ulte­rioare, persoanele particulare pot găzdui cetăţeni străini dacă le sunt rude apropiate, adică pă­rinţi, copii, fraţi, surori şi pe membrii familiilor acestora. Con­trar acestor dispoziţii, unii lo­cuitori din Sovata (Domokos La­­dislau, Baricz Iuliana, Ianoşi Iuliana şi alţii) au găzduit cetă­ţeni străini cu care­­nu aveau nici un grad de rudenie, atrăgîn­­du-i întîmplător în casele lor. Bi­neînţeles, aceste gazde „generoa­se" au suportat rigorile legii. Căci, încălcarea prevederilor le­gale, găzduirea de cetăţeni stră­ini, alţii decît cei acceptaţi de lege, se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei. plot. major VASILE BUNA Miliţia oraşului Sovata in întreprinderile agricole de stat Succese deosebite în creşterea producţiei de lapte Intreprinderile agricole de stat din judeţul nostru au dezvoltat continuu în anii din urmă secto­rul zootehnic, rezultate notabile obţinîndu-se şi în acest an pe linia creşterii producţiilor şi a eficienţei economice în fermele de taurine. Acum zootehniştii din cadrul Trustului sunt în mă­sură să raporteze că în cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui ei au realizat şi depăşit sar­cinile anuale la producţia de lapte. La 30 noiembrie, faţă de planul anual de 3.067 t pe vacă furajată, s-au înregistrat 3.150­­. In acest fel s-au creat condiţii ca la sfîrşit de an să se ajungă la producţia de 3.400.­ cu aproa­pe 250 litri mai m­ult ca anul trecut. Succesul este cu atît mai im­portant cu cît el a fost obţinut pe un efectiv mediu furajat foar­te mare şi anume de 11.600 de vaci. De notat că trei unităţi, Zagăr, Sighişoara şi Seuca sunt antrenate în atingerea şi depăşi­rea pragului, nu uşor de atins, de 4.000­­ lapte pe vacă furajată. In fermele I.A.S. Zagăr acest prag a fost trecut şi lucrătorii s-au angajat să ajungă la sfîrşi­­tul anului la o producţie medie de 4.500­­, cotă deosebit de înal­tă, nemaiatinsă în judeţul nostru. Care sunt factorii care au sti­mulat şi favorizat rezultatele bune obţinute în sporirea pro­ducţiei de lapte? Mai întîi de toate se remarcă atenţia sporită a conducătorilor de unităţi şi ferme, a tuturor îngrijitorilor în conducerea pe baze ştiinţifice a acestui sector. Apoi, acţiunile în­treprinse pe linia întăririi ordi­nii şi disciplinei, a creşterii ca­lificării lucrătorilor şi înfăptui­rea programelor de asigurare a bazei furajere şi de modernizare iniţiate atît la nivelul trustului cît şi al unităţilor şi fermelor. La cotele de producţie atinse, factorul rasă devine tot mai im­portant şi determinant în creşte­rea pe mai departe a producţiei de lapte. în această direcţie s-a acţionat şi se continuă încă con­form programului întocmit care vizează o riguroasă selecţie în cadrul rasei Bălţată românească şi obţinerea unor metişi care să se remarce prin producţii mari, printr-o capacitate biologică ridi­cată de transformare a furajelor în lapte. Prin metisarea rasei Bălţată românească cu rasa Hol­stein friză, s-au obţinut pînâ a­­cum 2.500 de produşi, vaci care dovedesc însuşiri productive su­perioare. Preocuparea pentru creşterea în continuare a producţiei de lapte, conjugată cu sporirea efi­cienţei economice, va fi menţi­nută şi accentuată şi în viitor. Pe masa de lucru a specialiştilor se află programe de la care se aşteaptă rezolvarea unor proble­­­­me de mare acuitate. Este vorba de modernizarea adăposturilor şi mecanizarea lucrărilor grele şi de mare volum. Pe Ungă uşura­rea muncii oamenilor, se va ob­ţine şi o dublare a productivi­tăţii muncii. Acţiunea este înce­pută în toate unităţile şi există deja grajduri puse în funcţiune după aceste cerinţe. Este evident că pentru noile condiţii care se creează, sunt necesari muncitori policalificaţi, cu cunoştinţe zoo­tehnice dar şi de mecanică, în cadrul învăţămîntului agrozoo­tehnic din această iarnă vor fi organizate cursuri speciale de pregătire a cadrelor necesare de mecanici îngrijitori. Pregătirea se va face atît teoretic cît şi practic în grajdurile prevăzute cu instalaţii mecanice de fura­jare, adăpare, evacuare a dejec­ţiilor şi muls. Măsurile şi pro­gramele preconizate constituie o garanţie că nu va trece mult timp şi munca în zootehnie va deveni o variantă a muncii in­dustriale, uşoară şi de mare ran­dament ing. MELIAN BÂLDEANU Cu zeci de absenţe şi renunţarea la cursuri in faţa celui mai mic insucces, nu poţi absolvi liceul seral! Paragraful 7 din „Măsuri pri­vind perfecţionarea învăţămîntu­­lui liceal, profesional şi superior“ stipulează clar că „... la învăţă­­mîntul liceal seral se pot înscrie persoane care, indiferent de vîr­­stă, îndeplinesc condiţiile de stu­dii, sunt încadrate în muncă, pre­cum şi ţăranii care lucrează în gospodăria individuală, liber pro­fesioniştii care desfăşoară acti­vităţi autorizate şi femeile care îşi îngrijesc copiii sau desfăşoară o activitate în gospodăria pro­prie“. Beneficiind de aceste înlesniri, ca şi de faptul că unităţile eco­nomice au obligaţia expresă de a le asigura condiţii de frecven­tare a cursurilor, tot mai mulţi tineri urmează cursurile liceului seral. Mulţi, chiar foarte mulţi dintre ei, profită de condiţiile foarte bune de studiu asigurate de cele două apreciate licee tîr­­gumureşene: „Al. Papiu Ilarian“ şi „Bolyai-Farkas“. Intenţionăm însă să accen­tuăm, în rîndurile de faţă, un alt aspect: cel al marelui număr de absenţe înregistrate şi uşurin­ţa cu care unii elevi din anii I renunţă, pe parcurs, la cursuri. Cum altfel am putea explica, de pildă, o situaţie ca cea înre­gistrată la clasa a IX-a B, şi nu numai aici, la Liceul „Al. Papiu Ilarian“, unde din cei 40 de elevi înscrişi iniţial, frecventează, ac­tualmente, doar 25?! Se înţelege, restul (de pînă la 40) fie că au fost exmatriculaţi pentru absen­ţe nemotivate, fie că figurează în „scripte“, dar, practic, sunt „inexistenţi“ la cursuri! Exem­­plificind, cum cred oare elevi (de fapt, foşti elevi) ca Bozdog Gigel, Marcos Valeria, Cazan Re­mus, Moldovan Ştefania, Şandor Attila, Vitalis Ştefan, Finu Doi­na sau Gall Ioan (şi lista e de­parte de a fi completă) că pot absolvi cursurile unui liceu, cu­­mulînd, încă din ... „start“ peste 80 de absenţe nemotivate?! Si­tuaţie, Intr-un fel, similară şi în cazul elevilor Dobos Ibolya şi Horvath Csaba (cl. a IX-a C, de la acelaşi liceu) şi Lörincz Lász­ló, Szabó Ferenc şi Kasdás Mi­hail (cl. a IX-a B, liceul Bolyai Farkas). Adevărul e că, cu ex­cepţii (cazuri de îmbolnăviri), li­nii din elevii citaţi au renunţat la cursuri din motive emina­mente subiective. Discuţiile avute în mod repetat cu unii elevi, cu unele conduceri de întreprinderi (la care lucrează) sau cu şefii de ateliere şi secţii, ne-au întărit a­­ceasta convingere, unităţile eco­nomice asigurîndu-le în fapt, cu excepţii, condiţii bune de frec­ventare a cursurilor. Mai e însă şi un alt aspect ce merită relevat: sunt elevi (puţini, dar sínt), care la primul „con­tact“ cu o notă de 3 sau 4, ine­rente în viaţa de elev, se... „dezgustă“ (cum se exprima ci­neva) de şcoală! Ne stau prea multe exemple la indemîna pen­tru a le cita aici. De reţinut însă fenomenul ca atare. Or, dacă la toate acestea adăugăm şi faptul că unii elevi cred că e suficient să te înscrii şi să frecventezi pentru a şi promova automat clasele, concluzia se desprinde, credem, de la sine: dacă majo­ritatea tinerilor privesc cu ma­ximă seriozitate continua lor perfecţionare profesională, alţii, în schimb, se gîndesc prea pu­ţin la responsabilităţile ce le in­cumbă calitatea de „elev sera­­list“. Unii, ce-i drept, regretă ul­terior, dar e prea tîrziu... prof. GHEORGHE GIURGIU mtitiSME JOI. 1 DECEMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Căpitanul din Tennes (ambele serii, la orele 10, 14, 17 Si 20). Progresul: Regina cin­­tecelor. Select: Prizonierul din Manhattan: Ivan cel Groaznic (la ora 20,30). Tineretului: Cidul; Franzelu­­ta. Flacăra: Johhny Chitară. Pitic: Cirtiţa in grădina zoologică. Proba fidelităţii: Soarele scamator; Turba­nul lui Aii Baba; Bravo. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Străina (ambele se­rii). REGHIN — Patria: Fraţii mei, păsări călătoare. TIRNAVENI — Me­lodia: Ora spectacolului. LUDUŞ — Flacăra: Operaţiunea ..Petrol“. SO­VATA — Doina: Beethoven — file de viaţă. Muncitorul: Riul de aur. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Un ţăran pe bicicletă. Mica si­renă. FINTINELE — Patria: Recvie­mul roşu. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Timpul şterge totul. O sută de zie după copilărie. SARMASU — Popular: Un surâs, o palmă, un sărut. IERNUT — Lumina: De nică­ieri spre nicăieri. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia româ­nă, ora 19.30. A murit Tarelkin! (abonament A). DE VORBA CU CITITORII Rozalia Viţu, Tîrgu-Mureş. Si­tuaţia relatată este într-adevăr reală, dispensarul medical de pe strada Brăilei ce deserveşte populaţia din cartierul Ady En­dre este puţin accesibil datorită distanţei, precum şi mijloacelor de transport. Intrucît lucrările de aplicare a noului normativ în unităţile sanitare nu s-au înche­iat, problema ridicată nu poate fi deocamdată soluţionată. Ori­cum, Direcţia sanitară judeţeană ne asigură că va face tot posi­bilul ca amplasarea dispensare­lor medicale să se facă în aşa fel încît să fie cît mai accesibile populaţiei. Gheorghe Dinicioiu, Sighişoa­ra. Acuzaţiile pe care le aduceţi soţiei nu sunt întemeiate. Din cercetările efectuate de organele în drept reiese că manifestaţi o atitudine cu totul contrară nor­melor de comportare în familie şi în societate, maltratîndu-vă soţia în public, fapt ce a deter­minat-o să apeleze la sprijinul organelor de ordine. Nu credeţi că ar trebui să vă schimbaţi a­­titudinea faţă de propria familie şi să creaţi un climat de pace şi bună înţelegere cu soţia, mai a­­les că aveţi şi copii? Aşteptăm să ne scrieţi. Rozalia Mureşan, Tîrgu-Mureş. Conducătorii auto de pe autobu­zele de transport în comun au dreptul la o pauză de o jumătate de oră pentru a servi masa. Ne­regulile semnalate nu se datoresc acestui fapt, ci numărului insufi­cient de autobuze la anumite ore şi nerespectării orarului de func­ţionare de către unii şoferi. Aş­teptarea dv. ar fi putut fi de mai scurtă durată dacă, în intervalul de o jumătate de oră, ar fi ve­nit un alt autobuz cu nr. 18 care să vă ducă la destinaţie. Moldovan Rebeka, comuna Pa­­piu Ilarian. Pentru întronarea unui climat de bună vecinătate cu cetăţeanul Varga Janos aveţi şi dv. o mare răspundere, încer­caţi să creaţi acest climat pentru liniştea dv. sufletească. Viorica Covaci, Răstoliţa. Sin­gura soluţie pentru a veni în sprijinul fiicei dv. este să o de­terminaţi să se încadreze intr-o unitate unde să presteze o mun­că permanentă. Dealtfel, sîntem informaţi că timp de doi ani a lucrat la întreprinderea de trico­taje din Topliţa, după care s-a reîntors acasă. Nagy Francisc, Breaza. Amen­da ce v-a fost aplicată este le­gală. Gheorghe Paşcan, Deda. Pen­tru a vă încadra în muncă tre­buie să vă prezentaţi la punctul de recrutare-plasare Reghin al Oficiului forţei de muncă, unde aţi fost invitat şi nu v-aţi pre­zentat Rubrică realizată de ION CIURDARU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tîrgu-Mureş era de minus 2 grade. Timpul probabil. Vreme rece ziua şi friguroasă noaptea, ce­rul va fi mai mult senin. Vini slab din sud-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre mi­nus 10 şi minus 8 grade, maxi­mele între zero şi plus 2 grade. TELEVIZIUNE 16,00 — Telex. 16.05 — Telescoala. 16,35 — Curs de limbă rusă. 17.05 — Pentru timpul dumneavoastră liber,­ vă recomandăm ... 17.20 — Partidul e lumină. Cintece patriotice. 17,40 — Reportaj pe glob: Ghana. 18,00 — Consultaţii juridice. 18.20 — In În­tâmpinarea Conferinţei Naţionale • P.C.R. — „Temelii de ţară nouă“ — documentar. 18,50 — Iugoslavia — prezent şi viitor. Reportaj. 19,00 — Cîntarea României. „Unirea“ — dans tematic. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — 1 Decem­brie 1918. „Noi vrem să ne unim cu tara“ ... Documentar TV. 20.10 — Ora tineretului. 21.10 — Recital de poezie și muzică românească. 21.40 — Stelele cintecului si dansului. 22.25 « TelejurnaL PRONOEXPRES Tragerea din 30 noiembrie a.c.I Extragerea I: 13, 41, 34, 21, 1 „ a II-a: 27, 10, 24, 15, 1 „ a III-a: 14, 23, 6, 2, 22. Fond total de cîștiguri: 919.994 lei

Next