Steaua Roşie, noiembrie 1978 (Anul 30, nr. 258-283)

1978-11-01 / nr. 258

Şantierul de dezvoltare a IM. „Republica“ Reghin Con­cextul Săptăm­îni Datorită unei indisponibilităţi de ultim moment, prima parte a concertului simfonic dirijat de Szalmán Lóránt a avut o alcătui­re cu totul neobişnuită, care pî­­nă la urmă a avut darul de a se transforma în avantaj, prin pre­zenţa excelentului cintăreţ clu­jean, basul Ionel Pant­ea. Consecvent, Szalmán Lóránt continuă să readucă în circuit lucrări pe nedrept îngropate în uitare, precum Uvertura la orga Ifigenia în Aulis de Christoph Willibald Gluck, făuritorul con­ceptului clasic al uverturii, cel care a redresat opera într-unul din momentele grele prin care a trecut aceasta. Muzică simplă, di­rectă, încercînd să realizeze „pro­gramul­“ propus, de a fi o sumă, o proiecţie anticipată a acţiunii scenice. Păcat că acest înzestrat compozitor nu a reuşit să se desprindă de lumea sortită uită­rii a subiectelor antice şi mitolo­gice şi să fi urmat strălucitul e­­xemplu al tînărului său contem­poran Mozart. Dacă ar fi fost aşa, cu siguranţă că muzica sa ar fi trăit încă şi azi pe scena nu numai ocazional. Ionel Pantea, interpret inegala­bil al genului vocal, a adus o excepţională notă de poezie, ine­dit şi prospeţime prin Cantata nr. 56 de J. S. Bach şi prin Aria de concert de Mozart, abordate cu un simţ rarisim al stilului fie­căreia dintre ele. Vocea sa redă cele mai intime şi chiar disi­mulate inflexiuni ale simţirii şi gîndirii muzicale. Prin Ionel Pantea muzica este o continuă sărbătoare, se înalţă în zone ce­leste, producînd acea mulţumire şi satisfacţie estetică de care are atîta nevoie omul de azi. Am reascultat şapte piese pen­tru orchestră, intitulate Salbă, de Liviu Comes, cu satisfacţia de a constata că intenţiile dirijorului sînt tot mai fidel împărtăşite de orchestră, că stadiul unei execu­ţii tehnice incepe să fie depăşit cu regularitate că preocupările de detaliu, de finisare, primea­ză, ceea ce corespunde dezidera­telor unui colectiv simfonic cu pretenţii. Şi mai vizibil în Simfonia nr. 95 în do minor de Haydn, efor­tul dirijorului și al orchestrei s-a văzut concretizat într-o interpre­tare matură, în care sonoritatea împlinită a morilor a decis cali­tatea sunetului in ansamblu. BUJOR DANŞOREAN POSTA JURIDICA ANDREI CADAR, Tîrgu-Mu­­reş. Dacă­­ aţi fost încadrat prin transfer în interesul serviciului la unitatea în care desfăşuraţi activitatea şi în prezent, benefi­ciaţi de vechime neîntreruptă în această unitate şi de sporul de vechime cuvenit în raport de această vechime. Alocaţia de stat pentru copii se acordă în con­formitate cu prevederile art. 16 din Decretul 246/1977, de la sta­bilire şi nu retroactiv. IOAN FLOREA, Sighişoara. In conformitate cu prevederile art. 17 din Legea 57/1974 muncitorii care au o vechime minimă de doi ani în treapta în care sînt încadraţi, pot fi trecuţi în trepte superioare, ţinînd seama de ca­lităţile personale şi de rezultatele obţinute în activitatea profesio­nală. Persoanele nemulţumite, pot introduce plîngere în legătură cu acordarea de trepte, la organul administrativ ierarhic superior, sau la organul de conducere co­lectivă, în conformitate cu preve­derile art. 175 din Codul Mun­cii. CSEPREGHY ILEANA jurist MICA PUBLICITATE IN DIMINEATA zilei de 29 octom­brie 1978, ora 7,30, am găsit un port­­moneu de damă cu o sumă de bani. Rog pe cel ce l-a pierdut să se pre­zinte la Berar Maria din str. Insulei 4. 56.154) SCHIMB garsonieră confort I din Bulevardul „1848“ pentru apartament cu două camere. Telefon 3.53.63, intre orele 17.21. (8.189) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.I. Prodcomplex, pe nu­mele László Ileana. O declar nulă. (6.155) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.I.S. ..Metalotehnica", pe numele Tomutiu Gheorghe. O de­clar nulă. (6.165) Cinstea mai presus decit aurul Unitate de cazare reprezenta­tivă din judeţul nostru, hotelul „Grand“ din Tîrgu-Mureş găzdu­ieşte zilnic sute de pasageri. Aflăm că anul acesta au fost ca­zate aici, simţindu-se ca acasă, peste 35.000 de persoane, din ca­re aproape 14.000 de turişti străini. Mulţi, foarte mulţi din­tre cei cărora li s-a oferit casă şi-au aşternut pe hîrtie impre­siile, unii la părăsirea hotelului, alţii mult mai tîrziu. Şi nu nu­mai în legătură cu ospitalitatea şi politeţea întîlnite la hotelul „Grand“, ci şi despre cinste şi corectitudine. Cum s-ar fi justifi­cat oare soţiei, întoreîndu-se a­­casă fără verighetă pe deget, Ilie Croitoru din Deva? Cazat în una din camerele hotelului, omul şi-a uitat verigheta. Găsind-o, camerista a predat-o la recepţie. „Am rămas deosebit de impresio­nat, observînd atîta cinste şi co­rectitudine la personalul acestui hotel, la cameriste. Cinste lor!“ — consemnează cetăţeanul în condica de sugestii şi reclamaţii. Dealtfel, această condică repre­zintă cartea de onoare a unităţii. Căci, foarte multe file ale aceste­ia nu conţin reclamaţii, ci cuvin­te de laudă şi mulţumiri la adre­sa personalului, unele cu privire la condiţiile de confort, altele la politeţe, amabilitate, ospitalitate, corectitudine şi cinste. „Cinste personalului hotelului“ — consem­nează familia Lucskai care, ui­­tînd în camera 411 un medalion de aur a ajuns din nou în pose­sia lui, Mihai Polici, geolog din Bucureşti, care a primit umbre­la uitată în camera 406, George Codreanu, Ilie Ion şi alţii, cărora li s-au restituit fel şi fel de o­­biecte, unele de mare valoare, pe care le uitaseră la hotel. La recepţie, dintr-un fişet, ni se prezintă o cutie plină cu pli­curi. Toate conţinînd mărturii ale cinstei de care dau dovadă cameristele. In primul plic scos din cutie observăm un lănţişor de aur. A fost uitat In camera 312. Al doilea plic conţine un inel şi o verighetă, găsite în ca­mera 1.006. Iată, un alt plic, un ceas de mină, de damă, uitat în camera 403. Din alte plicuri ni se prezintă lănţişoare, un cercel, bani, mărgele şi alte obiecte, ca­re îşi aşteaptă stăpînii. Am încercat să aflăm numele cameristelor care prin conduita lor asigură prestigiul unităţii in care lucrează. Ni s-a relatat că toate, fără excepţie, se conduc după principiile eticii şi echităţii socialiste, dînd dovadă nu numai de dăruire, pasiune şi disciplină în muncă, dar şi de cinste, sin­ceritate, principialitate şi corec­titudine. MORALA-CONDUITA Intre veniturile si cheltuielile­­ familiei Murzea De la un timp, familia lui Cor­­neluţ Murzea din Sighişoara, strada Mihai Viteazul, bloc 36, apartament 5, a început să tră­iască pe picior mare, stîrnind „invidia“ vecinilor şi cunoscuţi­lor. „De unde?“ — se întrebau unii. „De la „Grill-bar“ — răs­pundeau alţii. Căci, Corneluţ era gestionar la „Grill-bar“, unitate aparţinînd de „Avicola“ Tîrgu- Mureş. Era dar nu mai este, deoarece acum execută o con­damnare de un an şi 6 luni, prin muncă corecţională, pentru delapidare şi speculă. Şi iată-l, în timp ce execută pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 86 din aprilie a. c. pronunţată de Judecătoria Sighi­şoara, obligat să justifice venitu­rile. „Am cîştigat mult şi am cheltuit puţin“ — declară el. No­tăm din declaraţia lui şi a so­ţiei veniturile realizate începînd din 1 noiembrie 1969. El, 152.353 lei, iar soţia, Susana Murzea 41.509 lei. La aceste sume se a­­daugă 38.000 lei, reprezentind cîş­­tigul realizat la nuntă. Deci, în total, 225.998 lei. In această pe­rioadă, familia Murzea a cum­părat, un apartament cu 3 came­re, pentru care a achitat pînă în prezent 30.916 lei, un autoturism Dacia 1300 cu 55.000 lei (după cum se spune în acte), un apa­rat de radio, un televizor, un fri­gider din import, două canape­le, o vitrină tip sufragerie, două fotolii şi măsuţă, o masă şi 4 scaune. „Am mai cheltuit vreo 10.000 lei cu funcţionarea autotu­rismului, 2.500 lei am plătit a­­menzi, 1.600 lei impozit. Cheltu­ielile în familie pentru mîncare şi alte mărunţişuri n-au depăşit 600 lei la lună, deoarece fetiţa a stat mai mult la socrii, la ţară. In plus de asta, ne-au ajutat pă­rinţii cind am cumpărat maşina. La C.E.C. avem 15.000 lei, plus 25.000 lei garanţii“. „Părinţii îşi ajută copiii, avem multe astfel de cazuri în sat“ , declară socrul lui Corneluţ, ţă­ranul cooperator Vasile Beliga din comuna Criţ. La dosar se gă­sesc trei documente menite să justifice grija părinţilor faţă de copii, din care două semnate de Vasile Beliga, autentificate la Notariatul de stat. Prin una, in­titulată „contract de donație“, întocmit la 3 septembrie 1976, el donează ginerelui suma de 10.000 lei. Alt contract, datînd tot din 3 septembrie 1976, încheiat de asemenea la Notariatul de stat, atestă că Vasile Beliga împrumu­tă lui Corneluţ suma de 10.000 lei, cu termen de restituire 31 decembrie 1978. Nu s-a lăsat mai prejos nici tatăl lui Corneluţ, Ironicu­ Murzea, ţăran coopera­­tor din Şoard, care la 4 septem­brie 1976, printr-un contract de donaţie, îşi cinsteşte fiul cu 15.000 lei. Ce părinţi neîncreză­tori! Dacă dovedesc atîta bună­voinţă faţă de copiii lor, de ce i-au purtat pe la Notariatul de stat pentru a încheia contracte şi a-şi pune semnătura? Şi de ce tocmai la începutul lunii septem­brie 1976? „Ca să-şi cumpere maşină“ — răspund la această în­trebare donatorii. Răspunsul este însă altul. îl aflăm în recursul declarat de procuratură asupra sentinţei pro­nunţate de Judecătoria Sighişoa­ra în legătură cu soluţionarea dosarului trimis de Comisia pen­tru cercetarea provenienţei ave­rilor. „Contractele de donaţie şi de împrumut sunt fictive. Auto­turismul pentru cumpărarea că­ruia se justifică donaţiile şi îm­prumutul de la 3 şi 4 septembrie a fost achitat, cu suma de 55.000 lei, la începutul lunii august“. Deci, faţă de 236.562 lei, la cit se cifrează veniturile realizate in această perioadă, familia Corne­luţ şi Susana Murzea au chel­tuit 275.507 lei. De unde? Aceas­tă întrebare şi-a pus-o şi com­pletul de judecată de la Tribu­nalul judeţean, care a judecat, la 27 octombrie a. c., recursul. Neputind să justifice provenien­ţa diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, Tribunalul a hotărît ca familia Mârzea să verse la stat, potrivit Legii nr. 18, suma de 36.850 lei. Așa că, stabilindu-se nepotrivire intre cheltuieli și ve­nituri, conturile bugetului fami­liei lui Mîrzea au fost regulari­zate. P. POPSOR * STEAUA ROS IF PAGINA 3 Cînd scade preocuparea în ferme, producţia de lapte se împuţinează Această afirmaţie ni s-a con­firmat şi în cazul fermei zooteh­nice a cooperativei agricole din Băla. Cu un an în urmă a exis­tat aici o preocupare deosebită faţă de zootehnie, iar rezultatul a fost că după ani de insuccese s-a înregistrat un salt notabil. Producţia obţinută anul trecut a fost de 1.840 litri pe vacă fura­jată, ceea ce dădea speranţe că se va progresa şi mai mult. Drept urmare în planul pe acest an s-a prevăzut obţinerea unei producţii medii de 2.050 litri, care ar fi dat dreptul cooperati­vei să încaseze şi în 1978 spo­rul de preţ de 0,50 lei pe litru de lapte livrat statului. Această previziune nu se va concretiza însă. Cauza, evident, nu este alta decit lipsa de preo­cupare faţă de activitatea­­ din sector. Consiliul popular comu­nal, consiliul intercooperatist şi consiliul de conducere din C.A.P. au crezut că punînd lucrurile pe făgaşul bun şi-au încheiat misiu­nea, că acordînd zootehniei sta­tut de fermă şi un fermier, nu vor mai avea bătaie de cap. Si­gur, în această situaţie rezultate­le nu mai puteau să fie bune. Pe 9 luni din acest an producţia de lapte a fost de numai 1.338 litri şi pentru că zilnic se mulge destul de puţin, planul anual nu se va realiza, ba mai mult, va rămîne chiar sub nivelul produc­ţiei din anul trecut. Acesta este preţul lipsei de preocupare pen­tru rezolvarea tuturor aspectelor privind desfăşurarea unei activi­tăţi bune, fără perturbări, efi­ciente, împreună cu şeful fermei, teh­nicianul Ioan Milăr, trecem prin toate grajdurile, încercînd să desprindem cauza insucceselor. Afară timpul fiind bun şi furaje suficiente, animalele au fost scoase la păşunat. Intrăm în prima încăpere, un grajd nou, dat în folosinţă în anul 1976. Este dotat cu adăpători automa­te şi lopată mecanică pentru e­­vacuarea bălegarului. Necazul este că, din proiectare, standul de staţionare a vacilor a fost fă­cut prea scurt şi animalele nu se pot odihni. La scurtă vreme după popularea acestui grajd s-a înregistrat, după cum ni se spu­ne, o accentuată scădere a pro­ducţiei de lapte. Ca urmare, a­­cest grajd modern, proiectat pen­tru vaci cu lapte, a fost populat cu tineret femei şi cu două gru­pe de vaci primipare. In cele­lalte grajduri, curăţenia lasă de dorit, e multă umezeală, miros greu de amoniac. Nu e dificil să găsim cauza. Fosele de colectare a pum­nului sunt de ani de zile pline şi canalizarea înfundată. Din toate grajdurile dejecţiile se scurg prin curte. Lipsa vidan­­joarelor (ce face S.M.A. cu sar­cina mecanizării în zootehnie?), dar şi a unor măsuri pe care ori­ce gospodar le-ar fi luat, a dus la această situaţie. Cantităţi mari de îngrăşămînt valoros se pierd de ani de zile, iar microclimatul în adăposturi nu este deloc sănă­tos, dovadă că mortalitatea la viţei este mare şi în principal cu afecţiuni pulmonare. Multe necazuri se trag mai cu seamă din furajare. Planul de asigurare a furajelor nu a fost corelat cu efectivul sporit exis­tent, cu adevăratele nevoi. Vara producţia de lapte este mică da­torită lipsei de păşuni (pe cele 87 ha de păşune pase, în loc de o vacă la 2 hectare, 3 vaci pe un hectar). Datorită ploilor şi încăr­căturii mari, păşunea a fost căl­cată şi distrusă în timp scurt, în iulie animalele fiind coborite la păşunat pe rituri, la otavă şi la lolium, cooperativa fiind acum deficitară cu fînurile pentru iar­nă. Concentrate s-au primit doar din cînd în cînd. O bună parte din furaje se consumă cu anima­lele ţinute în efectiv peste nu­mărul prevăzut, pentru că îngră­­şătoriile şi crescătoriile nu ridi­că la timp viţeii. Ca urmare, la ora actuală cooperativa are „la masă“ peste efectivul prevăzut la sfîrşitul anului 53 de animale. Din­­ cui raţie consumă acestea dacă nu din cea a vacilor? Pro­blemele cu care se confruntă zootehnia la Băia nu pot fi epui­zate în cîteva rînduri de presă, ceea ce vrem e doar să atragem atenţia că aici există dificultăţi care îşi aşteaptă grabnica rezol­vare. M. BÂLDEANU PARTICIPAŢI ACTIV LA MODERNIZAREA 51 CREŞTEREA EFICIENŢEI ZOOTEHNIEI _ ____ MUREŞENE !___________

Next