Steaua Roşie, noiembrie 1978 (Anul 30, nr. 258-283)
1978-11-01 / nr. 258
Şantierul de dezvoltare a IM. „Republica“ Reghin Concextul Săptămîni Datorită unei indisponibilităţi de ultim moment, prima parte a concertului simfonic dirijat de Szalmán Lóránt a avut o alcătuire cu totul neobişnuită, care pînă la urmă a avut darul de a se transforma în avantaj, prin prezenţa excelentului cintăreţ clujean, basul Ionel Pantea. Consecvent, Szalmán Lóránt continuă să readucă în circuit lucrări pe nedrept îngropate în uitare, precum Uvertura la orga Ifigenia în Aulis de Christoph Willibald Gluck, făuritorul conceptului clasic al uverturii, cel care a redresat opera într-unul din momentele grele prin care a trecut aceasta. Muzică simplă, directă, încercînd să realizeze „programul“ propus, de a fi o sumă, o proiecţie anticipată a acţiunii scenice. Păcat că acest înzestrat compozitor nu a reuşit să se desprindă de lumea sortită uitării a subiectelor antice şi mitologice şi să fi urmat strălucitul exemplu al tînărului său contemporan Mozart. Dacă ar fi fost aşa, cu siguranţă că muzica sa ar fi trăit încă şi azi pe scena nu numai ocazional. Ionel Pantea, interpret inegalabil al genului vocal, a adus o excepţională notă de poezie, inedit şi prospeţime prin Cantata nr. 56 de J. S. Bach şi prin Aria de concert de Mozart, abordate cu un simţ rarisim al stilului fiecăreia dintre ele. Vocea sa redă cele mai intime şi chiar disimulate inflexiuni ale simţirii şi gîndirii muzicale. Prin Ionel Pantea muzica este o continuă sărbătoare, se înalţă în zone celeste, producînd acea mulţumire şi satisfacţie estetică de care are atîta nevoie omul de azi. Am reascultat şapte piese pentru orchestră, intitulate Salbă, de Liviu Comes, cu satisfacţia de a constata că intenţiile dirijorului sînt tot mai fidel împărtăşite de orchestră, că stadiul unei execuţii tehnice incepe să fie depăşit cu regularitate că preocupările de detaliu, de finisare, primează, ceea ce corespunde dezideratelor unui colectiv simfonic cu pretenţii. Şi mai vizibil în Simfonia nr. 95 în do minor de Haydn, efortul dirijorului și al orchestrei s-a văzut concretizat într-o interpretare matură, în care sonoritatea împlinită a morilor a decis calitatea sunetului in ansamblu. BUJOR DANŞOREAN POSTA JURIDICA ANDREI CADAR, Tîrgu-Mureş. Dacă aţi fost încadrat prin transfer în interesul serviciului la unitatea în care desfăşuraţi activitatea şi în prezent, beneficiaţi de vechime neîntreruptă în această unitate şi de sporul de vechime cuvenit în raport de această vechime. Alocaţia de stat pentru copii se acordă în conformitate cu prevederile art. 16 din Decretul 246/1977, de la stabilire şi nu retroactiv. IOAN FLOREA, Sighişoara. In conformitate cu prevederile art. 17 din Legea 57/1974 muncitorii care au o vechime minimă de doi ani în treapta în care sînt încadraţi, pot fi trecuţi în trepte superioare, ţinînd seama de calităţile personale şi de rezultatele obţinute în activitatea profesională. Persoanele nemulţumite, pot introduce plîngere în legătură cu acordarea de trepte, la organul administrativ ierarhic superior, sau la organul de conducere colectivă, în conformitate cu prevederile art. 175 din Codul Muncii. CSEPREGHY ILEANA jurist MICA PUBLICITATE IN DIMINEATA zilei de 29 octombrie 1978, ora 7,30, am găsit un portmoneu de damă cu o sumă de bani. Rog pe cel ce l-a pierdut să se prezinte la Berar Maria din str. Insulei 4. 56.154) SCHIMB garsonieră confort I din Bulevardul „1848“ pentru apartament cu două camere. Telefon 3.53.63, intre orele 17.21. (8.189) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.I. Prodcomplex, pe numele László Ileana. O declar nulă. (6.155) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de I.I.S. ..Metalotehnica", pe numele Tomutiu Gheorghe. O declar nulă. (6.165) Cinstea mai presus decit aurul Unitate de cazare reprezentativă din judeţul nostru, hotelul „Grand“ din Tîrgu-Mureş găzduieşte zilnic sute de pasageri. Aflăm că anul acesta au fost cazate aici, simţindu-se ca acasă, peste 35.000 de persoane, din care aproape 14.000 de turişti străini. Mulţi, foarte mulţi dintre cei cărora li s-a oferit casă şi-au aşternut pe hîrtie impresiile, unii la părăsirea hotelului, alţii mult mai tîrziu. Şi nu numai în legătură cu ospitalitatea şi politeţea întîlnite la hotelul „Grand“, ci şi despre cinste şi corectitudine. Cum s-ar fi justificat oare soţiei, întoreîndu-se acasă fără verighetă pe deget, Ilie Croitoru din Deva? Cazat în una din camerele hotelului, omul şi-a uitat verigheta. Găsind-o, camerista a predat-o la recepţie. „Am rămas deosebit de impresionat, observînd atîta cinste şi corectitudine la personalul acestui hotel, la cameriste. Cinste lor!“ — consemnează cetăţeanul în condica de sugestii şi reclamaţii. Dealtfel, această condică reprezintă cartea de onoare a unităţii. Căci, foarte multe file ale acesteia nu conţin reclamaţii, ci cuvinte de laudă şi mulţumiri la adresa personalului, unele cu privire la condiţiile de confort, altele la politeţe, amabilitate, ospitalitate, corectitudine şi cinste. „Cinste personalului hotelului“ — consemnează familia Lucskai care, uitînd în camera 411 un medalion de aur a ajuns din nou în posesia lui, Mihai Polici, geolog din Bucureşti, care a primit umbrela uitată în camera 406, George Codreanu, Ilie Ion şi alţii, cărora li s-au restituit fel şi fel de obiecte, unele de mare valoare, pe care le uitaseră la hotel. La recepţie, dintr-un fişet, ni se prezintă o cutie plină cu plicuri. Toate conţinînd mărturii ale cinstei de care dau dovadă cameristele. In primul plic scos din cutie observăm un lănţişor de aur. A fost uitat In camera 312. Al doilea plic conţine un inel şi o verighetă, găsite în camera 1.006. Iată, un alt plic, un ceas de mină, de damă, uitat în camera 403. Din alte plicuri ni se prezintă lănţişoare, un cercel, bani, mărgele şi alte obiecte, care îşi aşteaptă stăpînii. Am încercat să aflăm numele cameristelor care prin conduita lor asigură prestigiul unităţii in care lucrează. Ni s-a relatat că toate, fără excepţie, se conduc după principiile eticii şi echităţii socialiste, dînd dovadă nu numai de dăruire, pasiune şi disciplină în muncă, dar şi de cinste, sinceritate, principialitate şi corectitudine. MORALA-CONDUITA Intre veniturile si cheltuielile familiei Murzea De la un timp, familia lui Corneluţ Murzea din Sighişoara, strada Mihai Viteazul, bloc 36, apartament 5, a început să trăiască pe picior mare, stîrnind „invidia“ vecinilor şi cunoscuţilor. „De unde?“ — se întrebau unii. „De la „Grill-bar“ — răspundeau alţii. Căci, Corneluţ era gestionar la „Grill-bar“, unitate aparţinînd de „Avicola“ Tîrgu- Mureş. Era dar nu mai este, deoarece acum execută o condamnare de un an şi 6 luni, prin muncă corecţională, pentru delapidare şi speculă. Şi iată-l, în timp ce execută pedeapsa stabilită prin sentinţa penală nr. 86 din aprilie a. c. pronunţată de Judecătoria Sighişoara, obligat să justifice veniturile. „Am cîştigat mult şi am cheltuit puţin“ — declară el. Notăm din declaraţia lui şi a soţiei veniturile realizate începînd din 1 noiembrie 1969. El, 152.353 lei, iar soţia, Susana Murzea 41.509 lei. La aceste sume se adaugă 38.000 lei, reprezentind cîştigul realizat la nuntă. Deci, în total, 225.998 lei. In această perioadă, familia Murzea a cumpărat, un apartament cu 3 camere, pentru care a achitat pînă în prezent 30.916 lei, un autoturism Dacia 1300 cu 55.000 lei (după cum se spune în acte), un aparat de radio, un televizor, un frigider din import, două canapele, o vitrină tip sufragerie, două fotolii şi măsuţă, o masă şi 4 scaune. „Am mai cheltuit vreo 10.000 lei cu funcţionarea autoturismului, 2.500 lei am plătit amenzi, 1.600 lei impozit. Cheltuielile în familie pentru mîncare şi alte mărunţişuri n-au depăşit 600 lei la lună, deoarece fetiţa a stat mai mult la socrii, la ţară. In plus de asta, ne-au ajutat părinţii cind am cumpărat maşina. La C.E.C. avem 15.000 lei, plus 25.000 lei garanţii“. „Părinţii îşi ajută copiii, avem multe astfel de cazuri în sat“ , declară socrul lui Corneluţ, ţăranul cooperator Vasile Beliga din comuna Criţ. La dosar se găsesc trei documente menite să justifice grija părinţilor faţă de copii, din care două semnate de Vasile Beliga, autentificate la Notariatul de stat. Prin una, intitulată „contract de donație“, întocmit la 3 septembrie 1976, el donează ginerelui suma de 10.000 lei. Alt contract, datînd tot din 3 septembrie 1976, încheiat de asemenea la Notariatul de stat, atestă că Vasile Beliga împrumută lui Corneluţ suma de 10.000 lei, cu termen de restituire 31 decembrie 1978. Nu s-a lăsat mai prejos nici tatăl lui Corneluţ, Ironicu Murzea, ţăran cooperator din Şoard, care la 4 septembrie 1976, printr-un contract de donaţie, îşi cinsteşte fiul cu 15.000 lei. Ce părinţi neîncrezători! Dacă dovedesc atîta bunăvoinţă faţă de copiii lor, de ce i-au purtat pe la Notariatul de stat pentru a încheia contracte şi a-şi pune semnătura? Şi de ce tocmai la începutul lunii septembrie 1976? „Ca să-şi cumpere maşină“ — răspund la această întrebare donatorii. Răspunsul este însă altul. îl aflăm în recursul declarat de procuratură asupra sentinţei pronunţate de Judecătoria Sighişoara în legătură cu soluţionarea dosarului trimis de Comisia pentru cercetarea provenienţei averilor. „Contractele de donaţie şi de împrumut sunt fictive. Autoturismul pentru cumpărarea căruia se justifică donaţiile şi împrumutul de la 3 şi 4 septembrie a fost achitat, cu suma de 55.000 lei, la începutul lunii august“. Deci, faţă de 236.562 lei, la cit se cifrează veniturile realizate in această perioadă, familia Corneluţ şi Susana Murzea au cheltuit 275.507 lei. De unde? Această întrebare şi-a pus-o şi completul de judecată de la Tribunalul judeţean, care a judecat, la 27 octombrie a. c., recursul. Neputind să justifice provenienţa diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, Tribunalul a hotărît ca familia Mârzea să verse la stat, potrivit Legii nr. 18, suma de 36.850 lei. Așa că, stabilindu-se nepotrivire intre cheltuieli și venituri, conturile bugetului familiei lui Mîrzea au fost regularizate. P. POPSOR * STEAUA ROS IF PAGINA 3 Cînd scade preocuparea în ferme, producţia de lapte se împuţinează Această afirmaţie ni s-a confirmat şi în cazul fermei zootehnice a cooperativei agricole din Băla. Cu un an în urmă a existat aici o preocupare deosebită faţă de zootehnie, iar rezultatul a fost că după ani de insuccese s-a înregistrat un salt notabil. Producţia obţinută anul trecut a fost de 1.840 litri pe vacă furajată, ceea ce dădea speranţe că se va progresa şi mai mult. Drept urmare în planul pe acest an s-a prevăzut obţinerea unei producţii medii de 2.050 litri, care ar fi dat dreptul cooperativei să încaseze şi în 1978 sporul de preţ de 0,50 lei pe litru de lapte livrat statului. Această previziune nu se va concretiza însă. Cauza, evident, nu este alta decit lipsa de preocupare faţă de activitatea din sector. Consiliul popular comunal, consiliul intercooperatist şi consiliul de conducere din C.A.P. au crezut că punînd lucrurile pe făgaşul bun şi-au încheiat misiunea, că acordînd zootehniei statut de fermă şi un fermier, nu vor mai avea bătaie de cap. Sigur, în această situaţie rezultatele nu mai puteau să fie bune. Pe 9 luni din acest an producţia de lapte a fost de numai 1.338 litri şi pentru că zilnic se mulge destul de puţin, planul anual nu se va realiza, ba mai mult, va rămîne chiar sub nivelul producţiei din anul trecut. Acesta este preţul lipsei de preocupare pentru rezolvarea tuturor aspectelor privind desfăşurarea unei activităţi bune, fără perturbări, eficiente, împreună cu şeful fermei, tehnicianul Ioan Milăr, trecem prin toate grajdurile, încercînd să desprindem cauza insucceselor. Afară timpul fiind bun şi furaje suficiente, animalele au fost scoase la păşunat. Intrăm în prima încăpere, un grajd nou, dat în folosinţă în anul 1976. Este dotat cu adăpători automate şi lopată mecanică pentru evacuarea bălegarului. Necazul este că, din proiectare, standul de staţionare a vacilor a fost făcut prea scurt şi animalele nu se pot odihni. La scurtă vreme după popularea acestui grajd s-a înregistrat, după cum ni se spune, o accentuată scădere a producţiei de lapte. Ca urmare, acest grajd modern, proiectat pentru vaci cu lapte, a fost populat cu tineret femei şi cu două grupe de vaci primipare. In celelalte grajduri, curăţenia lasă de dorit, e multă umezeală, miros greu de amoniac. Nu e dificil să găsim cauza. Fosele de colectare a pumnului sunt de ani de zile pline şi canalizarea înfundată. Din toate grajdurile dejecţiile se scurg prin curte. Lipsa vidanjoarelor (ce face S.M.A. cu sarcina mecanizării în zootehnie?), dar şi a unor măsuri pe care orice gospodar le-ar fi luat, a dus la această situaţie. Cantităţi mari de îngrăşămînt valoros se pierd de ani de zile, iar microclimatul în adăposturi nu este deloc sănătos, dovadă că mortalitatea la viţei este mare şi în principal cu afecţiuni pulmonare. Multe necazuri se trag mai cu seamă din furajare. Planul de asigurare a furajelor nu a fost corelat cu efectivul sporit existent, cu adevăratele nevoi. Vara producţia de lapte este mică datorită lipsei de păşuni (pe cele 87 ha de păşune pase, în loc de o vacă la 2 hectare, 3 vaci pe un hectar). Datorită ploilor şi încărcăturii mari, păşunea a fost călcată şi distrusă în timp scurt, în iulie animalele fiind coborite la păşunat pe rituri, la otavă şi la lolium, cooperativa fiind acum deficitară cu fînurile pentru iarnă. Concentrate s-au primit doar din cînd în cînd. O bună parte din furaje se consumă cu animalele ţinute în efectiv peste numărul prevăzut, pentru că îngrăşătoriile şi crescătoriile nu ridică la timp viţeii. Ca urmare, la ora actuală cooperativa are „la masă“ peste efectivul prevăzut la sfîrşitul anului 53 de animale. Din cui raţie consumă acestea dacă nu din cea a vacilor? Problemele cu care se confruntă zootehnia la Băia nu pot fi epuizate în cîteva rînduri de presă, ceea ce vrem e doar să atragem atenţia că aici există dificultăţi care îşi aşteaptă grabnica rezolvare. M. BÂLDEANU PARTICIPAŢI ACTIV LA MODERNIZAREA 51 CREŞTEREA EFICIENŢEI ZOOTEHNIEI _ ____ MUREŞENE !___________