Steaua Roşie, aprilie 1980 (Anul 32, nr. 77-102)
1980-04-01 / nr. 77
VIAŢA DE PARTID Comisiile pe probleme contribuie efectiv la perfecţionarea activităţii politice şi organizatorice în viaţa şi munca organizaţiilor de partid, în creşterea rolului lor conducător, comisiile pe probleme au o contribuţie de seamă. O au bineînţeles numai în cazul cînd îşi îndeplinesc atribuţiile, adică printr-o participare activă la desfăşurarea activităţii politice şi organizatorice, la acţiunile pe care le întreprind organizaţiile de partid. în acest context se poate spune că activitatea comisiilor pe probleme ale comitetului orăşenesc de partid Sovata îşi îndeplinesc atribuţiile la un nivel calitativ superior. Evident, acest lucru se datoreşte organului orăşenesc de partid, care din punct de vedere metodic şi al stilului lor de muncă le îndrumă şi le orientează permanent spre rezolvarea unor probleme concrete din viaţa politică, economică şi social-culturală a oraşului. Aşa de pildă, la sfirşitul anului trecut, comitetul orăşenesc de partid, cu ajutorul comisiilor pe probleme a întreprins un studiu privind valorificarea masei lemnoase în unităţile de profil din localitate, reducerea consumurilor de energie electrică şi a combustibilului. Studiul respectiv a scos în evidenţă că în unităţile economice sunt resurse şi posibilităţi de gospodărire mai raţională a materiilor prime, combustibilului şi energiei. Fireşte, acţiunea întreprinsă de organul orăşenesc de partid, împreună cu comisiile sale pe probleme, nu s-a limitat la încheierea studiului amintit, ci a fost urmată de măsuri concrete care, în mod practic, s-au şi materializat în realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie în perioada ce a trecut din acest an, întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid a stat şi stă în atenţia comitetului orăşenesc de partid. Periodic, comisia sa cu probleme organizatorice a controlat pe de o parte modul în care birourile şi organizaţiile de bază din întreprinderi şi instituţii respectă normele statutare atunci cînd fac primiri în partid, iar pe de altă parte au urmărit ce forme şi mijloace politico-educative se folosesc pentru pregătirea celor ce solicită primirea în rîndurile comuniştilor. Aceeaşi comisie s-a preocupat şi se preocupă sistematic, dînd un sprijin efectiv organizaţiilor de partid în organizarea şi desfăşurarea discuţiilor individuale cu membrii de partid, în rezolvarea propunerilor, scrisorilor şi sesizărilor oamenilor muncii. In practica organului orăşenesc de partid, a comisiei sale organizatorice s-a statornicit metoda ca orice propunere, scrisoare şi sesizare venite din partea comuniştilor, a oamenilor muncii, să fie rezolvată cit mai operativ, nu din birou, ci direct la faţa locului, adică acolo unde se află autorii propunerilor, scrisorilor şi sesizărilor. Este de la sine înţeles că studiul, însuşirea şi aplicarea în practică de către oamenii muncii a documentelor Congresului al XII-lea, a celorlalte documente de partid şi de stat de după Congres, au impus organului orăşenesc de partid, fiecărei organizaţii de bază în parte să-şi intensifice activitatea politică, să o racordeze permanent la realităţile concrete din unităţile economice şi instituţii. în această direcţie, comisia de educaţie politică şi cultural-educativă a avut şi are o serie de acţiuni permanente. In primul rînd ea urmăreşte ca organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti să folosească forme şi mijloace politice prin care să fie însuşite şi aplicate documentele Congresului al XII- lea în directă legătură cu sarcinile economico-sociale pe care le au de înfăptuit oamenii muncii din Sovata, în acest an şi în cincinalul ce urmează, în al doilea rînd, membrii comisiei pentru educaţie politică acţionează pentru antrenarea tuturor factorilor de care depinde însuşirea şi aplicarea documentelor de partid şi a legilor ţării. C. CROITORU Cui folosesc situaţiile înfrumuseţate? Situaţiile operative îşi au rostul lor, sunt justificate de nevoia cunoaşterii realităţii din unităţi pentru a se putea interveni prompt in vederea înlăturării unor neajunsuri astfel incit să se menţină un ritm ridicat de lucru. Intîrzierea semănatului nu bucură pe nimerii, pentru că o recoltă bună se obţine numai dacă se însăminţează la timp. A înfrumuseţa o situaţie proastă prin raportarea unor cifre evident rotunjite şi umflate nu foloseşte decit celor care vor, probabil, să apară intr-o postură mai favorabilă, de fruntaşi, dar fă,li si se fi ostenit cu adevărat. Cum poate fi interpretată şi judecată situaţia din consiliul unic Sărmaşu, de unde se raportează Direcţiei agricole că s-au însămînţat 79 ha cu sfeclă, iar Trustului S.M.A. că s-au însămînţat 193 ha cu sfeclă? De la Rîciu, prin filierele cunoscute, la Direcţia agricolă se raportează 145 ha semănate, iar la Trustul 8.1 S.A., prin fiera proprie se raportează 215 ha. Care este adevărul, cele două consilii unice agroindustriale sunt fruntaşe sau codaşe, lucrurile merg alc, bine sau prost? Prezentarea în roz a situaţiei, evident nefavorabilă, înseamnă dezinformare, ea are darul de a prefabrica fruntaşi fără merite, demobilizează şi lipseşte organele competente de posibilitatea de a interveni rapid în dirijarea forţelor, în organizarea mai bună a muncii. Recuperarea mult dorită a întirzierii nu se realizează înfrumuseţînd situaţiile scriptice raportate, ci printr-o reală înzecire a forţelor, utilizarea din plin a fiecărei clipe bune de lucru în cîmp, organizarea muncii în două schimburi şi în schimburi prelungite, înlăturarea stagnărilor şi plimbării maşinilor în timpul zilei, printr-o exigentă urmărire şi supraveghere a lucrului fiecărei maşini. Telegrame şi scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1) Joase pe drumul socialismului şi comunismului. Vă încredinţăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de unanima adeziune şi încredere a întregului nostru tineret faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, al cărui strălucit promotor sînteţi dumneavoastră. Vă asigurăm de hotărîrea noastră de a munci şi învăţa cu exemplar devotament comunist şi înaltă abnegaţie revoluţionară pentru traducerea în viaţă a documentelor adoptate de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, care ne deschid noi şi minunate orizonturi de formare şi afirmare“. „Colectivul Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu Mureş, cadre didactice şi studenţi — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — se spune printre altele în telegrama comitetului de partid, senatului şi consiliului U.A.S.C. din acest institut — vă prezintă, împreună cu întregul popor, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, omagiul lor fierbinte, cu inimile pulsînd de cea mai puternică emoţie, ca semne ale unor neţărmurite sentimente de dragoste, stimă şi admiraţie pentru cel mai ales fiu al României, cea mai Înaltă personalitate a istoriei noastre, în acest martie, vibrînd de muncă, de primăvară şi de sărbătoare, cînd poporul întreg înalţă cea mai frumoasă cunună de fapte şi gînduri spre a cinsti, deopotrivă, strălucitoarea dumneavoastră personalitate, realegerea în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România şi cei 15 ani de cînd vă aflaţi în fruntea partidului nostru, perioadă în care s-a schimbat radical faţa României, alăturăm şi noi glasul la cele 22 milioane, spunînd simplu, din toată inima, cu emoţie şi veneraţie: „Să ne trăiţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Să ne trăiţi cu ţara, pentru ţară!“. Asemenea telegrame şi scrisori au mai adresat efectivul de cadre şi studenţi de la Institutul de învăţămînt superior. Consiliul municipal al organizaţiei pionierilor, Consiliul municipal Tîrgu Mureş al F.D.U.S., Consiliul popular al oraşului Reghin, Consiliul popular al comunei Band, alte organe de partid şi de stat, organizaţii de masă şi obşteşti. Festivalul naţional „Cîntarea României“ , înfrăţiţi in muncă şi incint Pe scenele reprezentative din Sighişoara şi Albeşti şi-au dovedit talentul şi vibraţia la înaltele idealuri circa 1.200 de artişti amatori — români, germani, maghiari, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile sighişorene, din unităţile agricole din zonă, înfrăţiţi in muncă şi în cîntul patriei comune. La Sighişoara, cum este şi firesc, o mare parte a artiştilor amatori activează în cadrul formaţiilor Casei de cultură a municipiului. Îmbucurător insă, s-au format şi alte puternice colective — multe din ele avind ca nucleu pe cei care şi-au făcut ucenicia artistică informaţiile casei de cultură — la Clubul tineretului, Ţesătoria de bumbac Întreprinderea de faianţă, Clubul C.F.R., cooperativa .Prestarea“, Întreprinderea de vase emailate şi altele. Ca o noutate, un debut viguros al interpreţilor de muzică cultă, cadre didactice ale Şcolii generale de arte din Sighişoara. E un semn încurajator pentru a ieşi din impas şi in alte domenii deficitare: dans tematic, balet, dans modern şi de societate. Tarafurile, soliştii vocali şi instrumentişti de muzică populară s-au dovedit un domeniu cu nesecate resurse, dar şi permanent perfectibil, în acest sens soluţia optimă oferind-o credem, doar Şcoala populară de artă. Brigăzile artistice, existente acum în toate marile întreprinderi, au nevoie doar de o ..cernere“ a tematicii abordate orientarea spre problemele majore şi, desigur, de perfecţionare artistică prin cit mai multe contacte cu publicul. Formaţiile de teatru, teatru de păpuşi, montaje literar-artistice, grupuri de recitatori s-au dovedit pătrunse de responsabilitate, abordind un repertoriu cu înalte virtuţi educative. In acest domeniu însă e necesar şi mult aşteptat sprijinul specialiştilor din instituţiile profesioniste tirgumureşene. La Albeşti, pe lingă numeroasele şi puternicele formaţii locale, s-au prezentat şi celelalte comune ce fac parte din acelaşi consiliu unic agroindustrial: Saschiz, Vînători, Apold şi Daneş. O participare numeroasă într-o întrecere demnă, pătrunsă de preţuirea reciprocă a valorilor adunate în paleta policromă a festivalului în această zonă a muncii înfrăţite. S-a remarcat, pe linia unei cunoscute vocaţii, puternica dorinţă de a valorifica în festival vigurosul filon folcloric al acestor aşezări, tradiţiile, obiceiurile locale in desfăşurarea lor sincretică. In acest domeniu, strădania animatorilor va trebui să aibă mereu in vedere două coordonate: autenticul și legile spectacolului scenic. SEMĂNATUL, CÎT MAI GRABNIC TERMINAU La C.A.P. Cucerdea (Urmare din pag. I) pregătește terenul iar din cauza lipsei frontului de lucru la semănat se lucrează doar cu o mașină. Ce părere are conducerea cooperativei, cînd se va termina semănatul celor 230 ha de sfeclă in ritmul actual de lucru nesatisfăcător ? Pe cînd vor intra la semănat toate cele trei mașini ? Inului, o tehnologie exigentă între culturile tehnice, unul ocupă un loc important. In consiliul unic agroindustrial din Bahnea însămînţarea acestei plante se bucură de toată atenţia, specialiştii şi mecanizatorii urmărind să respecte întocmai tehnologia stabilită. Pentru însăminţarea acestei culturi s-au constituit două formaţii speciale cu mecanizatori temeinic instruiţi asupra modului cum trebuie pregătit patul germinativ, cum să se aplice erbicidarea şi cum să se realizeze un semănat de calitate. Fiecare formaţie deserveşte două cooperative agricole, una pe cele din Gogan şi Idiciu, iar alta pe cele din Sîntioana şi Viişoara. Ele sunt dotate cu agregat de erbicidare (M.E.T.), cu 3 combinatoare şi 3 semănători S.U.P.-29. La C.A.P. Gogan, care are de însămînţat 70 ha cu in, în două zile s-au însămînţat 50 ha, fapt ce confirmă superioritatea organizării muncii în formaţii mari supravegheate în lucru de specialişti atît din unităţi cit şi de la consiliul unic şi de la Direcţia agricolă. Lucrarea făcută în primele două zile era perfectă — terenul bine nivelat şi mărunţit, fertilizat şi erbicidat. Adîncimea de semănat a fost corect reglată la 3—4 cm, iar densitatea între 2.200 și 2.400 de boabe germinabile la m.p. Însămînţează plantele medicinale La cooperativa agricolă din Iernut a fost organizată o fermă specială în care se cultivă plante medicinale. Din cele 150 ha pe cit se întinde ferma, pe 60 ha se însămînţează macul, iar pe 6 ha muşeţelul. • STEAUA ROSIF PAGINA 3 Cronică de cenaclu La sediul redacţiei a avut loc o nouă şedinţă a cenaclului revistei „Vatra“. Printre cenaclişti, multe absenţe. Dar, decit să ne ocupăm de asta, mai bine să amintim că Ion Bindilă-Mărceanu a venit tocmai de la Aţintiş, urmînd să se întoarcă cu un tren de noapte. Au fost prezenţi: Kocsis Francisko, Maria Munteanu, Ion Bindilă-Mărceanu, Mircea Moraru, Dumitru Mureşan, Ion Nistor, Traian Furnea şi protagonistul serii, Lazăr Lădariu. Autorul ne-a propus un florilegiu de poezie din ciclul ,,Fluturi industriali“. Dintrepoemele citite amintim: „Măsurători imaginare“, „Naufragiatul peretelui“, „Intrusul“, „Fluturi industriali“, „Întoarceri in memorie“, „Ploaie de toamnă“, „Caută bine prin sufletul meu“, „Tihnită cină“. Trecîndu-se la analiza celor citite, s-a afirmat că poetul scrie o poezie gravă și spontană, care reuşeşte să cucerească prin imprevizibile imagini şi deopotrivă, prin filantropia de metafore. Lazăr Lădariu face dovada unui sentimental, ironic totuşi, şi sarcastic. Fără concesii, aceste caracteristici sunt cu măiestrie dozate, lăsând să se întrevadă în ceea ce face poetul o bună poezie. Sigur, s-au formulat şi unele obiecţii, dar s-a concluzionat că dacă ele s-au adus, s-au adus unei poezii de bună calitate. Indiscutabil, Lazăr Lădariu există şi ne îndreptăţeşte să-l considerăm ca o certă valoare a poeziei mureşene, ca „un talent dat pe miini bune“ cum ar fi zis Tudor Vigna. In încheierea şedinţei, Dumitru Mureşan ne-a recitat cu patos cîteva excepţionale poeme din creaţia lui Tudor Arghezi făcindu-ne să ne îndrăgostim, încă o dată, şi iarăşi pe veci, de acest mare poet. MIRCEA ART. MIHAIL CRONICAR De curînd s-a redeschis magazinul „Extra“ din Piaţa Trandafirilor din Tîrgu Mureş. Reamenajarea şi reîmpărţirea spaţiului dau interiorului o notă modernă, utilă. Magazinul este aprovizionat cu un bogat sortiment de produse alimentare. De asemenea, raioanele de mezeluri şi lactate, dulciuri şi pîine satisfac, prin gama diversă de produse, cerinţele cumpărătorilor.