Steaua Roşie, aprilie 1980 (Anul 32, nr. 77-102)

1980-04-01 / nr. 77

VIAŢA DE PARTID Comisiile pe probleme contribuie efectiv la perfecţionarea activităţii politice şi organizatorice în viaţa şi munca organizaţii­lor de partid, în creşterea rolului lor conducător, comisiile pe pro­bleme au o contribuţie de seamă. O au bineînţeles numai în cazul cînd îşi îndeplinesc atribuţiile, adi­că printr-o participare activă la desfăşurarea activităţii politice şi organizatorice, la acţiunile pe ca­re le întreprind organizaţiile de partid. în acest context se poate spune că activitatea comisiilor pe probleme ale comitetului oră­şenesc de partid Sovata îşi înde­plinesc atribuţiile la un nivel calitativ superior. Evident, acest lucru se datoreşte organului oră­şenesc de partid, care din punct de vedere metodic şi al stilului lor de muncă le îndrumă şi le orientează permanent spre rezol­varea unor probleme concrete din viaţa politică, economică şi social-culturală a oraşului. Aşa de pildă, la sfirşitul anu­lui trecut, comitetul orăşenesc de partid, cu ajutorul comisiilor pe probleme a întreprins un studiu privind valorificarea masei lem­noase în unităţile de profil din localitate, reducerea consumuri­lor de energie electrică şi a com­bustibilului. Studiul respectiv a scos în evidenţă că în unităţile economice sunt resurse şi posibi­lităţi de gospodărire mai raţio­nală a materiilor prime, combus­tibilului şi energiei. Fireşte, ac­ţiunea întreprinsă de organul o­­răşenesc de partid, împreună cu comisiile sale pe probleme, nu s-a limitat la încheierea studiului amintit, ci a fost urmată de mă­suri concrete care, în mod prac­tic, s-au şi materializat în reali­zarea şi depăşirea sarcinilor de producţie în perioada ce a trecut din acest an, întărirea numerică şi calitativă a organizaţiilor de partid a stat şi stă în atenţia comitetului oră­şenesc de partid. Periodic, comi­sia sa cu probleme organizato­rice a controlat pe de o parte modul în care birourile şi orga­nizaţiile de bază din întreprin­deri şi instituţii respectă nor­mele statutare atunci cînd fac primiri în partid, iar pe de altă parte au urmărit ce forme şi mijloace politico-educative se fo­losesc pentru pregătirea celor ce solicită primirea în rîndurile co­muniştilor. Aceeaşi comisie s-a preocupat şi se preocupă siste­matic, dînd un sprijin efectiv or­ganizaţiilor de partid în organi­zarea şi desfăşurarea discuţiilor individuale cu membrii de par­tid, în rezolvarea propunerilor, scrisorilor şi sesizărilor oameni­lor muncii. In practica organului orăşenesc de partid, a comisiei sale organizatorice s-a statornicit metoda ca orice propunere, scri­soare şi sesizare venite din par­tea comuniştilor, a oamenilor muncii, să fie rezolvată cit mai operativ, nu din birou, ci di­rect la faţa locului, adică acolo unde se află autorii propuneri­lor, scrisorilor şi sesizărilor. Este de la sine înţeles că stu­diul, însuşirea şi aplicarea în practică de către oamenii mun­cii a documentelor Congresului al XII-lea, a celorlalte documen­te de partid şi de stat de după Congres, au impus organului o­­răşenesc de partid, fiecărei orga­nizaţii de bază în parte să-şi in­tensifice activitatea politică, să o racordeze permanent la realită­ţile concrete din unităţile econo­mice şi instituţii. în această di­recţie, comisia de educaţie poli­tică şi cultural-educativă a avut şi are o serie de acţiuni perma­nente. In primul rînd ea urmă­reşte ca organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti să folosească forme şi mijloace politice prin care să fie însuşite şi aplicate documentele Congresului al XII- lea în directă legătură cu sarci­nile economico-sociale pe care le au de înfăptuit oamenii muncii din Sovata, în acest an şi în cin­cinalul ce urmează, în al doilea rînd, membrii comisiei pentru e­­ducaţie politică acţionează pen­tru antrenarea tuturor factorilor de care depinde însuşirea şi apli­carea documentelor de partid şi a legilor ţării. C. CROITORU Cui folosesc situaţiile înfrumuseţate? Situaţiile operative îşi au ros­tul lor, sunt justificate de nevoia cunoaşterii realităţii din unităţi pentru a se putea interveni prompt in vederea înlăturării u­­nor neajunsuri astfel incit să se menţină un ritm ridicat de lucru. Intîrzierea semănatului nu bu­cură pe nimerii, pentru că o re­coltă bună se obţine numai dacă se însăminţează la timp. A înfru­museţa o situaţie proastă prin raportarea unor cifre evident ro­tunjite şi umflate nu foloseşte decit celor care vor, probabil, să apară intr-o postură mai favora­bilă, de fruntaşi, dar fă,­li s­i se fi ostenit cu adevărat. Cum poate fi interpretată şi judecată situa­ţia din consiliul unic Sărmaşu, de unde se raportează Direcţiei­­ agricole că s-au însămînţat 79 ha cu sfeclă, iar Trustului S.M.A. că s-au însămînţat 193 ha cu sfeclă? De la Rîciu, prin filierele cunos­cute, la Direcţia agricolă se ra­­­portează 145 ha semănate, iar la Trustul 8.1 S.A., prin f­iera pro­prie se raportează 215 ha. Care este adevărul, cele două consilii unice agroindustriale sunt frun­taşe sau codaşe, lucrurile merg alc, bine sau prost? Prezentarea în roz a situaţiei, evident nefa­vorabilă, înseamnă dezinformare, ea are darul de a prefabrica fruntaşi fără merite, demobili­zează şi lipseşte organele compe­tente de posibilitatea de a inter­veni rapid în dirijarea forţelor, în organizarea mai bună a mun­cii. Recuperarea mult dorită a în­­tirzierii nu se realizează înfrumu­­seţînd situaţiile scriptice rapor­tate, ci printr-o reală înzecire a forţelor, utilizarea din plin a fie­cărei clipe bune de lucru în cîmp, organizarea muncii în două schimburi şi în schimburi pre­lungite, înlăturarea stagnărilor şi plimbării maşinilor în timpul zilei, printr-o exigentă urmărire şi supraveghere a lucrului fiecă­rei maşini. Telegrame şi scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1) J­oase pe drumul socialismului şi comunismului. Vă încredinţăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de unanima adeziune şi încredere a întregu­lui nostru tineret faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, al cărui strălucit promo­tor sînteţi dumneavoastră. Vă asigurăm de hotărîrea noastră de a munci şi învăţa cu exemplar devotament comunist şi înaltă abnegaţie revoluţionară pentru traducerea în viaţă a documen­telor adoptate de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român, care ne deschid noi şi minunate orizonturi de formare şi afirmare“. „Colectivul Institutului de me­dicină şi farmacie din Tîrgu Mu­reş, cadre didactice şi studenţi — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — se spune printre altele în telegrama comitetului de partid, senatului şi consiliului U.A.S.C. din acest institut — vă prezintă, împreună cu întregul popor, mult stimate şi iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, oma­giul lor fierbinte, cu inimile pul­­sînd de cea mai puternică emo­ţie, ca semne ale unor neţărmu­rite sentimente de dragoste, stimă şi admiraţie pentru cel mai ales fiu al României, cea mai Înaltă personalitate a istoriei noastre, în acest martie, vibrînd de mun­că, de primăvară şi de sărbătoa­re, cînd poporul întreg înalţă cea mai frumoasă cunună de fapte şi gînduri spre a cinsti, deopotri­vă, strălucitoarea dumneavoastră personalitate, realegerea în func­ţia de preşedinte al Republicii Socialiste România şi cei 15 ani de cînd vă aflaţi în fruntea par­tidului nostru, perioadă în care s-a schimbat radical faţa Româ­niei, alăturăm şi noi glasul la ce­le 22 milioane, spunînd simplu, din toată inima, cu emoţie şi ve­neraţie: „Să ne trăiţi, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Să ne trăiţi cu­ ţara, pentru ţară!“. Asemenea telegrame şi scrisori au mai adresat efectivul de ca­dre şi studenţi de la Institutul de învăţămînt superior. Consiliul municipal al organizaţiei pionie­rilor, Consiliul municipal Tîrgu Mureş al F.D.U.S., Consiliul popular al oraşului Reghin, Con­siliul popular al comunei Band, alte organe de partid şi de stat, organizaţii de masă şi obşteşti. Festivalul naţional „Cîntarea României“ , înfrăţiţi in muncă şi in­cint Pe scenele reprezentative din Sighişoara şi Albeşti şi-au dovedit talentul şi vibraţia la înaltele idealuri circa 1.200 de artişti amatori — români, ger­mani, maghiari, oameni ai mun­cii din întreprinderile şi institu­ţiile sighişorene, din unităţile a­­gricole din zonă, înfrăţiţi in muncă şi în cîntul patriei co­mune. La Sighişoara, cum este şi fi­resc, o mare parte a artiştilor amatori activează în cadrul for­maţiilor Casei de cultură a mu­nicipiului. Îmbucurător insă, s-au format şi alte puternice colective — multe din ele avind ca nu­cleu pe cei care şi-au făcut uce­nicia artistică in­formaţiile casei de cultură — la Clubul tineretu­lui, Ţesătoria de bumbac Între­prinderea de faianţă, Clubul C.F.R., cooperativa .Prestarea“, Întreprinderea de vase emailate şi altele. Ca o noutate, un debut viguros al interpreţilor de muzică cultă, cadre didactice ale Şcolii generale de arte din Sighişoara. E un semn încurajator pentru a ieşi din impas şi in alte dome­nii deficitare: dans tematic, ba­let, dans modern şi de societate. Tarafurile, soliştii vocali şi in­strumentişti de muzică populară s-au dovedit un domeniu cu ne­secate resurse, dar şi permanent perfectibil, în acest sens soluţia optimă oferind-o credem, doar Şcoala populară de artă. Brigăzile artistice, existente a­­cum în toate marile întreprin­deri, au nevoie doar de o ..cer­nere“ a tematicii abordate orien­tarea spre problemele majore şi, desigur, de perfecţionare artisti­că prin cit mai multe contacte cu publicul. Formaţiile de teatru, teatru de păpuşi, montaje literar-artistice, grupuri de recitatori s-au dove­dit pătrunse de responsabilitate, abordind un repertoriu cu înalte virtuţi educative. In acest dome­niu însă e necesar şi mult aştep­tat sprijinul specialiştilor din in­stituţiile profesioniste tirgumure­­şene. La Albeşti, pe lingă numeroa­sele şi puternicele formaţii loca­le, s-au prezentat şi celelalte co­mune ce fac parte din acelaşi consiliu unic agroindustrial: Sas­­chiz, Vînători, Apold şi Daneş. O participare numeroasă într-o întrecere demnă, pătrunsă de preţuirea reciprocă a valorilor a­­dunate în paleta policromă a festivalului în această zonă a muncii înfrăţite. S-a remarcat, pe linia unei cunoscute vocaţii, puternica dorinţă de a valorifica în festival vigurosul filon folclo­ric al acestor aşezări, tradiţiile, obiceiurile locale in desfăşurarea lor sincretică. In acest domeniu, strădania animatorilor va trebui să aibă mereu in vedere două coordonate: autenticul și legile spectacolului scenic. SEMĂNATUL, CÎT MAI GRABNIC TERMINAU La C.A.P. Cucerdea (Urmare din pag. I) pregătește terenul iar din cauza lipsei frontului de lucru la se­mănat se lucrează doar cu o ma­șină. Ce părere are conducerea cooperativei, cînd se va termina se­mănatul celor 230 ha de sfeclă in ritmul actual de lucru nesatisfă­­cător ? Pe cînd vor intra la se­mănat toate cele trei mașini ? Inului, o tehnologie exigentă între culturile tehnice, unul o­­cupă un loc important. In consi­liul unic agroindustrial din Bah­­nea însămînţarea acestei plante se bucură de toată atenţia, spe­cialiştii şi mecanizatorii urmă­rind să respecte întocmai tehno­logia stabilită. Pentru însăminţa­­rea acestei culturi s-au constituit două formaţii speciale cu meca­nizatori temeinic instruiţi asu­pra modului cum trebuie pregă­tit patul germinativ, cum să se aplice erbicidarea şi cum să se realizeze un semănat de calitate. Fiecare formaţie deserveşte două cooperative agricole, una pe cele din Gogan şi Idiciu, iar alta pe cele din Sîntioana şi Viişoara. Ele sunt dotate cu agregat de erbici­­dare (M.E.T.), cu 3 combinatoare şi 3 semănători S.U.P.-29. La C.A.P. Gogan, care are de însă­­mînţat 70 ha cu in, în două zile s-au însămînţat 50 ha, fapt ce confirmă superioritatea organiză­rii muncii în formaţii mari su­pravegheate în lucru de specia­lişti atît din unităţi cit şi de la consiliul unic şi de la Direcţia agricolă. Lucrarea făcută în primele două zile era perfectă — terenul bine nivelat şi mărunţit, fertilizat şi erbicidat. Adîncimea de semă­nat a fost corect reglată la 3—4 cm, iar densitatea între 2.200 și 2.400 de boabe germinabile la m.p. Însămînţează plantele medicinale La cooperativa agricolă din Iernut a fost organizată o fermă specială în care se cultivă plan­te medicinale. Din cele 150 ha pe cit se întinde ferma, pe 60 ha se însămînţează macul, iar pe 6 ha muşeţelul. • STEAUA ROSIF PAGINA 3 Cronică de cenaclu La sediul redacţiei a avut loc o nouă şedinţă a cenaclului re­vistei „Vatra“. Printre cenaclişti, multe absenţe. Dar, decit să ne ocupăm de asta, mai bine să a­­mintim că Ion Bindilă-Mărceanu a venit tocmai de la Aţintiş, ur­­mînd să se întoarcă cu un tren de noapte. Au fost prezenţi: Ko­csis­ Francisko, Maria Munteanu, Ion Bindilă-Mărceanu, Mircea Moraru, Dumitru Mureşan, Ion Nistor, Traian Furnea şi protago­nistul serii, Lazăr Lădariu. Auto­rul ne-a propus un florilegiu de poezie din ciclul ,,Fluturi indus­triali“. Dintre­­poemele citite amintim: „Măsurători imaginare“, „Nau­fragiatul peretelui“, „Intrusul“, „Fluturi industriali“, „Întoarceri in memorie“, „Ploaie de toam­nă“, „Caută bine prin sufletul meu“, „Tihnită cină“. Trecîndu-se la analiza celor ci­tite, s-a afirmat că poetul scrie o poezie gravă și spontană, care reuşeşte să cucerească prin im­previzibile imagini şi deopotrivă, prin filantropia de metafore. La­zăr Lădariu face dovada unui sentimental, ironic totuşi, şi sar­castic. Fără concesii, aceste ca­racteristici sunt cu măiestrie do­zate, lăsând să se întrevadă în ceea ce face poetul o bună poe­zie. Sigur, s-au formulat şi unele obiecţii, dar s-a concluzionat că dacă ele s-au adus, s-au adus u­­nei poezii de bună calitate. Indiscutabil, Lazăr Lădariu e­­xistă şi ne îndreptăţeşte să-l con­siderăm ca o certă valoare a poe­ziei mureşene, ca „un talent dat pe miini bune“ cum ar fi zis Tudor Vigna. In încheierea şedinţei, Dumitru Mureşan ne-a recitat cu patos cîteva excepţionale poeme din creaţia lui Tudor Arghezi făcin­­du-ne să ne îndrăgostim, încă o dată, şi iarăşi pe veci, de acest mare poet. MIRCEA ART. MIHAIL CRONICAR De curînd s-a redeschis magazinul „Extra“ din Piaţa Tranda­firilor din Tîrgu Mureş. Reamenajarea şi reîmpărţirea spaţiului dau interiorului o notă modernă, utilă. Magazinul este aprovizionat cu un bogat sortiment de produse alimentare. De asemenea, raioanele de mezeluri şi lactate, dulciuri şi pîine satisfac, prin gama diversă de produse, cerinţele cumpărătorilor.

Next