Steaua Roşie, iunie 1980 (Anul 32, nr. 129-153)
1980-06-10 / nr. 136
Cunoaşterea şi aplicarea hotărîrilor de partid şi de stat — un obiectiv permanent al muncii politico-educative Cum este firesc, în comuna Găneşti, popularizarea hotărîrilor de partid, a legilor ţării este privită ca parte integrantă a ansamblului muncii politico-educative desfăşurate de organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, ca un mijloc educativ eficient de întărire a responsabilităţii sociale, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor cetăţenilor din localitate. Prin întreaga activitate consacrată popularizării, cunoaşterii şi aplicării documentelor de partid şi de stat, a hotăririlor organelor judeţene de partid şi de stat se urmăreşte pretutindeni cultivarea unui climat al răspunderii, cinstei şi hărniciei, de efort pentru dezvoltarea avuţiei obşteşti, să ajute la formarea spiritului civic chemat să-şi găsească cîmp de manifestare în oricare loc de muncă, în viaţa socială şi de familie. Pentru ca fiecare cetăţean din comună să înţeleagă clar sensul şi semnificaţia hotărîrilor de partid, a legilor ţării, imperativele lor economice şi sociale, comitetul comunal de partid a urmărit şi urmăreşte ca, în primul rînd, ele să fie însuşite şi cunoscute de către activul de partid, de cadrele de conducere din unităţile economice şi instituţii. In felul acesta munca politică pentru popularizarea şi însuşirea documentelor Congresului al XII-lea al partidului, a altor documente de partid şi de stat apărute ulterior, este realizată în strînsă legătură cu viaţa, cu realităţile de la fiecare loc de muncă, ea dobîndind o largă audienţă în conştiinţa oamenilor. Tocmai pentru că întotdeauna. în popularizarea documentelor de partid şi legilor ţării activul de partid a pornit şi porneşte de la fapte de viaţă concrete, mai mult sau mai puţin cunoscute de oameni, de la probleme ce trebuie rezolvate curent sau în perspectivă, activitatea politică de masă în domeniul despre care discutăm îşi are ecoul şi eficienta scontate. De un viu interes s-au dovedit întâlnirile cu oamenii muncii , în cadrul adunărilor populare, în convorbirile ce au loc periodic cu deputaţii, în cadrul fermelor şi brigăzilor din C.A.P., cele organizate periodic la punctele de informare şi documentare, la sediul consiliului popular etc. — In care s-au dat o serie de lămuriri în legătură cu aplicarea şi respectarea legilor privind organizarea muncii si a producţiei in unităţile socialiste din agricultură, creşterea şi ameliorarea şectelului de animale, sistematizarea localităţilor, privind apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole etc. Prin întrebările adresate de cetăţeni ca HUHMMMMM drelor de conducere de la diferite locuri de muncă se ţine mereu trează procuparea pentru cunoaşterea şi aplicarea documentelor de partid şi de stat, pentru prevenirea încălcării actelor normative în vigoare, însuşi faptul că în comună sancţiunile pentru nerespectarea legilor sunt aproape inexistente demonstrează rolul şi eficienţa pe care o are propaganda pentru popularizarea şi cunoaşterea de către cetăţeni a legilor tării. fete bine că In munca de propagandă pentru popularizarea documentelor de partid şi de stat sint antrenaţi activul de partid, toate cadrele de conducere. In fond de ele depind aplicarea corectă a fiecărui document de partid şi de stat. Viaţa cere ca, in lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., propaganda de partid şi juridică să facă mai mult în fiecare organizaţie de partid, de masă sau obştească, în fiecare fermă şi brigadă din cele două cooperative agricole, în vederea cunoaşterii şi aplicării legilor. In felul acesta, munca politică de masă ar primi un caracter mai cuprinzător, iar hotărîrile şi deciziile ce se iau pe plan judeţean ar fi mai operativ cunoscute şi însuşite de către toţi cetăţenii comunei. C. CROITORU CINEMA MARŢI, 10 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Drumul oaselor. Progresul: Grădina de trandafiri. Select: Ultima frontieră a morţii. Tineretului: Degeţica. Monolog. Flacăra: Bizonul alb. SIGHIŞOARA — Lumina: Colosul din Rodos (ambele serii). Clubul C.F.R.: Braţele Afroditei. REGHIN — Patria: Leii saloanelor. TÎRNAVENI — Melodia: Doctorul Bethune. LUDUS — Flacăra: Copiii lui Sanchez. SOVATA — Doina. I se spunea „Buldozerul“. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Uraganul vine de la Navarone (ambele serii). FÎNTÎNELE — Patria: Cine mă strigă? MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: La noi era liniște. IERNUT — Lumina: Lumea Atlantidei. SĂRMAȘU — Popular: Nu pot trăi fără lăutari. TELEVIZIUNE 10,00 — Teleșcoală. 11,00 — Film serial: „Dallas — Compania petrolieră Ewing“. 11,50 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Teleșcoală. 16,25 — Curs de limbă engleză. 16,45 — Itinerar lusitan. 17,10 — Clubul tineretului. 17,55 — Revista social-politică TV. 18,30 — Almanah pionieresc. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Dosarul resurselor refolosibile." 19,40 — Ancheta TV. 20,10 — Teatru TV: „Nu e sărbătoare în fiecare zi de A. N. patrovsM. Premieră pe țară. Interpretează colectivul Teatrului academic mic de stat al U.R.S.S. 22,05 — Telejurnal. 0 EXPERIENŢĂ BUNĂ Echipă specializată de montaj şi asistenţă tehnică Mecanizarea lucrărilor în zootehnie, cu implicaţii in creşterea productivităţii şi reducerea efortului îngrijitorilor se înscrie între cele mai importante sarcini ale momentului. La un moment dat se angajează mulţi în această treabă, dar toţi refuzau asistenta tehnică. Nu era bine şi n-au fost puţine complicaţiile şi implicaţiile. In urmă cu patru ani, la S.M.A. Riciu s-a înfiripat o echipă de meseriaşi care s-a socotit capabilă să facă montarea instalaţiilor de apă în grajduri, a celor de muls mecanic, de evacuarea dejecţiilor, instalarea bucătăriilor furajere şi a altor utilităţi. Zilele trecute am stat de vorbă cu şeful acestei echipe, tovarăşul Vasile Rîceanu. „ Am început modest, dar cu convingerea că lucrătorii din S.M.A. şi nu alţii de la oraş au datoria şi posibilitatea eficientă de a introduce mecanizarea în zootehnie. Prima lucrare executată a fost cea din ferma modernizată de la Voiniceni. Deşi instalaţiile n-au fost de loc simple, lucrarea e reuşită şi funcţionează bine. Aici au fost introduse adăpători automate, sistem de muls mecanic la coloană, radeţi pentru evacuarea dejecţiilor, am instalat o bucătărie furajeră de mare capacitate. — Unde aţi mai executat lucrări de montaj? — In fermele Ceuaş şi Săbed, in grajdurile de la Ulieş şi Băla. Acum lucrăm la Şincai, după care vom trece la ferma din Riciu. — S-a vorbit mult de necazurile ce le au cu instalaţiile de evacuarea dejecţiilor cei din Săbed. — Au fost intr-adevăr unele necazuri cauzate de soluţii constructive inadecvate, de scurtcircuitarea motoarelor electrice, din neglijenţă. — La C.A.P. Ulieş aţi introdus, intr-un grajd, instalaţii de muls. Cum funcţionează? — La proba făcută au funcţionat, dar nu au mai fost folosite pentru că producţia de lapte a fost foarte mică. La C.A.P. Băla, instalaţia nu funcţionează pentru că nu s-a introdus pînă acum curentul electric trifazic. Echipa de montaj şi asistenţă tehnică de la S.M.A. Riciu a acumulat deja o bună experienţă. Am reţinut că ea asigură, intr-un sistem servis, întreaga asistenţă tehnică necesară, se deplasează prompt la orice cerere pentru înlăturarea defecţiunilor. Aceasta pe raza a patru consilii unice agroindustriale — Biciu, Tirgu Mureş, Fărăgău şi Ungheni. Tot aici s-a organizat repararea pulsatoarelor pentru unităţi din 12 judeţe. M. MOCEANU „Cu navetiştii, la ei acasă“ Consiliul de educaţie politică şi cultură socialistă din comuna Ideciu de Jos, cu sprijinul şi sub îndrumarea comitetului comunal de partid şi în colaborare cu comitetele de partid din întreprinderile reghinene — I.U.P.S., I.F.E.T., I.M. „Republica“ şi I.P.L., a organizat duminică, 6 iunie, o manifestare politico-educativă şi cultural-artistică pentru navetiştii din comună. în sala arhiplină a căminului cultural, navetiştii din Ideciu de Jos, familiile acestora, precum şi mulţi alţi locuitori ai comunei au ascultat cu interes cuvîntul secretarului comitetului comunal de partid, primarul comunei, tovarăşul Patriciu Butiulcă, care a prezentat sarcinile actuale şi de viitor ale dezvoltării economico-sociale a comunei, precum şi contribuţia celor peste 400 de navetişti — muncitori pe care comuna îi dă industriei unor oraşe din judeţul nostru, între care şi Reghin, evidenţiind pe mulţi dintre aceştia, români, germani şi maghiari, oameni harnici, care şi în comună alături de cooperatori participă la întreţinerea culturilor, la recoltarea furajelor, la realizarea planului de contractări şi livrări de produse agroalimentare la fondul de stat. Totodată s-a demonstrat că există încă mari posibilităţi de integrare a muncitorilor nave- omul în viaţa social-economica a localităţii Oişti în viaţa comunei. Cu deosebită atenţie au ascultat toţi cei prezenţi în sala căminului cultural pe reprezentanţii celor patru întreprinderi din Reghin care, după ce au vorbit despre sarcinile actuale şi perspectivele de dezvoltare ale industriei reghinene, au arătat contribuţia muncitorilor din comuna Ideciu de Jos la înfăptuirea acestora. Un moment emoţionant s-a creat în sală atunci cînd, în faţa sătenilor, reprezentanţii întreprinderilor au înmînat muncitorilor navetişti scrisori de mulţumire din partea colectivelor de muncă în care aceştia s-au evidenţiat. Astfel, Mihai Smalencov, Ioan Crişan, Berki Rudolf, Cseresnyés Alexandru şi Foia Alexandru de la I.U.P.S., loan Pop, Maria Oláh şi Hajdú Ştefan de la I.F.E.T., Mihai Filip, György Ştefan, Mircea loan, Emrich Toma, de la I.M. Republican, Moldovan Viorel, Klein Toma, Sava loan, Foia loan, Benţa Iosif, de la I.P.L. şi mulţi alţii au primit calde felicitări. Întîlnirea s-a Încheiat cu un reuşit şi foarte apreciat program artistic, la care şi-a adus contribuţia taraful de muzică populară şi soliştii vocali de la I.F.E.T. şi I.P.L., formaţia de dansuri populare de la I.U.P.S., brigada artistică şi grupul folk de la I.M. „Republica“. Localnicii nu s-au lăsat nici ei mai prejos: formaţia de dansuri a interpretat o frumoasă suită de dansuri germane, iar renumitul ansamblu folcloric din satul Deleni a interpretat „Şezătoarea din Deleni“ , cu obiceiul „Vergelul“. Iniţiativa de duminică de la Ideciu de Jos se înscrie între acţiunile importante din viaţa politico-educativă din comună. VASILE DRAGOS instructor la C.J.C.E.S. STEAUA RUSJE PAGINA 3 „Activitatea comitetului nostru depinde de toate femeile întreprinderii“ Interlocutor, ŞTEFANIA MILCU, preşedinta comitetului de femei de la întreprinderea „Electromureş“ Tirgu Mureş . La „Electromureş“ lucrează aproximativ 2.850 de femei. Ţinînd cont de acest lucru sarcinile ce revin comitetului de femei sunt tot mai complexe, acţiunile organizate avînd ca scop educarea femeilor în cultul muncii, al creşterii şi formării copiilor, al dezvoltării personalităţii lor. V-aş ruga, pornind de la aceste precizări, să amintiţi citeva acţiuni de ultimă oră organizate de comitetul de femei, care s-au bucurat de apreciere şi numeroasă participare. Realizarea planului la toţi indicatorii, depăşirea lui şi noua calitate a muncii sunt obiective care stau permanent şi atenţia noastră. Dar nu numai asigurarea unei bune activităţi în producţie intră în sfera de preocupări a femeilor. Majoritatea acţiunilor au ca scop conştientizarea lor asupra rolului imens pe care îl au în creşterea şi educarea copiilor, în familie, în societate. La clubul „Femina“ au avut loc dezbateri, simpozioane axate pe această temă, unele dintre ele fiind completate cu filme. Tot la clubul „Femina“ s-au ţinut expunerile: „Pagini din lupta femeilor române sub conducerea Partidului Comunist Român“, „Protecţia specială a femeii şi a familiei prin mijloace de drept penal şi alte mijloace legale“. „ La „Electromureş" lucrează multe tinere. Comitetul de femei trebuie să acorde o atenţie deosebită formării acestor tinere, organizării timpului lor liber... — „Politeţea la toate orele zilei“ s-a numit activitatea noastră organizată în exclusivitate pentru tinere. In cadrul Decadei culturii pentru femei, invitatul nostru, scriitorul Cornel Simionescu, ne-a vorbit despre „Problematica romanului românesc contemporan“. „Creaţia tehnică în rîndul femeilor“ a fost o altă acţiune ce s-a bucurat de o largă audienţă din partea tinerelor. Avem în plan organizarea unui schimb deexperiență cu reprezentantele comitetelor de femei din toate întreprinderile cu acelaşi profil din ţară. Aş dori să mai subliniez un lucru: activitatea comitetului de femei depinde de toate femeile întreprinderii noastre. Ele sunt acelea care vin cu propuneri, idei, işi dau tot interesul ca acţiunile să fie plăcute, instructive, utile şi dacă-mi permiteţi, aş vrea să dau numele cîtorva femei, inimoase, harnice, care au desfăşurat o activitate bogată au sprijinit fără nici o rezervă comitetul nostru: Bercea Rozalia, Demeter Maria, Cioloca Carolina, Bindea Mariana, Mera Maria. Consemnat de VIORICA MANTA BARU Cultura plantelor medicinale Printre fermele cooperativei agricole din Iernut se numără şi cea specializată în plante medicinale, în suprafaţă de 150 ha. Desigur şi aici la ordinea zilei sunt lucrările de întreţinere. Cultura de mac pe 60 ha este prăşită de două ori. La muştar, unde s-a efectuat o erbicidare totală pe cele 50 ha, efectele nu au fost cele aşteptate peste tot, fapt ce a făcut ca pe 8 ha cultura să fie mai puţin dezvoltată. Şefa fermei, Firula Brustur, în colaborare cu conducerea cooperativei agricole şi cu sprijinul cooperatorilor se străduieşte să execute lucrări de calitate şi la cultura chimionului care ocupă o suprafaţă de 40 ha. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia română, ora 19,30: Sinucigaşul. TEATRUL STUDIO, secţia română, ora 19,30: Balada lui Pintea. A opta zi dis-de-dimineaţă. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6,00—7,00 — Intîlnire matinală. 20,00—21,30 — Agenda actualităţii. 20,35 — De la enigmă la adevăr. Explicarea unor ciudăţenii din mitologia aztecă. 20,57 — Orizont economic. Mobilizarea rezervelor interne in circuitul economic, acţiunea întregului colectiv. CU SI FARA COMENTARII FIER VECHI PE... ROŢI Cel puţin aşa arată cele două trailere „parcate" în Piaţa Mărăşeşti din Tirgu Mureş. Rugina şi intemperiile le-au transformat in adevărate mormane de fier vechi pe roţi, iar prezenţa lor acolo, in preajma cochetului parc ce abundă de verdeaţă şi flori, violentează ochiul. Ale cui or fi, cine se îngrijeşte atit de „atent“ de cele două utilaje? Unul este fără număr de circulaţie, cu toate lămpile de semnalizare sparte, cu multe piuliţe lipsă la prezoanele roţilor; al doilea, purtînd tăbliţa 31-SB-2.S76, cu cauciucurile uzate și sparte, cu platforma din seînduri deteriorată, intr-un hal de să-i plingi de jale. Cine le-a uitat aici? Cine le caută? Iar dacă au vreun stăpîn, de ce sînt intr-o asemenea stare ? ABANDON ... MUNICIPAL Cam aşa s-ar putea defini situaţia care am întilnit-o, mergînd pe urmele unei sesizări, pe strada Vlahuţă nr. 13 din Tirgu Mureş. La această adresă, Sectorul de zone verzi şi străzi din Consiliul popular municipal, a menţinut mulţi ani un depozit de materiale, in speţă nisip. Din ce, din ce nu, acest depozit, care şi aşa era impropriu plasat, pare acum abandonat cu totul. O jumătate a porţii de intrare lipseşte din balamale, peste mormanul de nisip (circa 10—12 vagoane) au crescut bălării, banda rulantă şi silozul de încărcare sunt deteriorate, aici găsindu-şi locul de joacă copiii din zonă. Avind un aspect cu totul inestetic, invităm pe cei in drept să ia măsurile necesare, informînd cetăţenii de pe această stradă, prin intermediul ziarului nostru. M. BARDAŞANU