Steaua Roşie, iunie 1980 (Anul 32, nr. 129-153)

1980-06-10 / nr. 136

Cunoaşterea şi aplicarea hotărîrilor de partid şi de stat — un obiectiv permanent al muncii politico-educative Cum este firesc, în comuna Găneşti, popularizarea hotărîri­lor de partid, a legilor ţării este privită ca parte integrantă a an­samblului muncii politico-educa­tive desfăşurate de organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, ca un mijloc educativ eficient de întărire a responsabilităţii socia­le, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor cetăţenilor din localitate. Prin întreaga ac­tivitate consacrată popularizării, cunoaşterii şi aplicării documen­telor de partid şi de stat, a ho­­tăririlor organelor judeţene de partid şi de stat se urmăreşte pretutindeni cultivarea unui cli­mat al răspunderii, cinstei şi hăr­niciei, de efort pentru dezvolta­rea avuţiei obşteşti, să ajute la formarea spiritului civic chemat să-şi găsească cîmp de manifes­tare în oricare loc de muncă, în viaţa socială şi de familie. Pentru ca fiecare cetăţean din comună să înţeleagă clar sensul şi semnificaţia hotărîrilor de partid, a legilor ţării, imperative­le lor economice şi sociale, co­mitetul comunal de partid a ur­mărit şi urmăreşte ca, în primul rînd, ele să fie însuşite şi cunos­cute de către activul de partid, de cadrele de conducere din u­­nităţile economice şi instituţii. In felul acesta munca politică pentru popularizarea şi însuşirea documentelor Congresului al XII-lea al partidului, a altor do­cumente de partid şi de stat a­­părute ulterior, este realizată în strînsă legătură cu viaţa, cu realităţile de la fiecare loc de muncă, ea dobîndind o largă au­dienţă în conştiinţa oamenilor. Tocmai pentru că întotdeauna. în popularizarea documentelor de partid şi legilor ţării activul de partid a pornit şi porneşte de la fapte de viaţă concrete, mai mult sau mai puţin cunoscute de oameni, de la probleme ce tre­buie rezolvate curent sau în per­spectivă, activitatea politică de masă în domeniul despre care discutăm îşi are ecoul şi eficien­ta scontate. De un viu interes s-au dove­dit întâlnirile cu oamenii muncii , în cadrul adunărilor popu­lare, în convorbirile ce au loc periodic cu deputaţii, în cadrul fermelor şi brigăzilor din C.A.P., cele organizate periodic la punc­tele de informare şi documenta­re, la sediul consiliului popular etc. — In care s-au dat o serie de lămuriri în legătură cu aplicarea şi respectarea legilor privind or­ganizarea muncii si a producţiei in unităţile socialiste din agri­cultură, creşterea şi ameliorarea şectelului de animale, sistemati­zarea localităţilor, privind apă­rarea, conservarea şi folosirea te­renurilor agricole etc. Prin între­bările adresate de cetăţeni ca­ HUHMMMMM­ drelor de conducere de la diferite locuri de muncă se ţine mereu trează procuparea pentru cunoaş­terea şi aplicarea documentelor de partid şi de stat, pentru pre­venirea încălcării actelor norma­tive în vigoare, însuşi faptul că în comună sancţiunile pentru ne­­respectarea legilor sunt aproape inexistente demonstrează rolul şi eficienţa pe care o are propa­ganda pentru popularizarea şi cunoaşterea de către cetăţeni a legilor tării. fete bine că In munca de pro­pagandă pentru popularizarea documentelor de partid şi de stat sint antrenaţi activul de partid, toate cadrele de conducere. In fond de ele depind aplicarea co­rectă a fiecărui document de par­tid şi de stat. Viaţa cere ca, in lumina cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., propaganda de partid şi juridică să facă mai mult în fiecare organizaţie de partid, de masă sau obştească, în fiecare fermă şi brigadă din cele două cooperative agricole, în vederea cunoaşterii şi aplicării legilor. In felul acesta, munca politică de masă ar primi un caracter mai cuprinzător, iar hotărîrile şi de­ciziile ce se iau pe plan judeţean ar fi mai operativ cunoscute şi însuşite de către toţi cetăţenii comunei. C. CROITORU CINEMA MARŢI, 10 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Drumul oase­lor. Progresul: Grădina de trandafiri. Select: Ultima frontieră a morţii. Ti­neretului: Degeţica. Monolog. Flacă­ra: Bizonul alb. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Colosul din Rodos (ambele se­rii). Clubul C.F.R.: Braţele Afroditei. REGHIN — Patria: Leii saloanelor. TÎRNAVENI — Melodia: Doctorul Bethune. LUDUS — Flacăra: Copiii lui Sanchez. SOVATA — Doina. I se spunea „Buldozerul“. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Uraganul vine de la Navarone (ambele serii). FÎNTÎNELE — Patria: Cine mă stri­gă? MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: La noi era liniște. IERNUT — Lumina: Lumea Atlantidei. SĂRMAȘU — Popular: Nu pot trăi fără lăutari. TELEVIZIUNE 10,00 — Teleșcoală. 11,00 — Film se­rial: „Dallas — Compania petrolieră Ewing“. 11,50 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Teleșcoală. 16,25 — Curs de limbă engleză. 16,45 — Itinerar lusi­tan. 17,10 — Clubul tineretului. 17,55 — Revista social-politică TV. 18,30 — Al­manah pionieresc. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Do­sarul resurselor refolosibile." 19,40 — Ancheta TV. 20,10 — Teatru TV: „Nu e sărbătoare în fiecare zi­ de A. N. patrovsM. Premieră pe țară. Inter­pretează colectivul Teatrului acade­mic mic de stat al U.R.S.S. 22,05 — Telejurnal. 0 EXPERIENŢĂ BUNĂ Echipă specializată de montaj şi asistenţă tehnică Mecanizarea lucrărilor în zootehnie, cu implicaţii in creş­terea productivităţii şi reducerea efortului îngrijitorilor se în­scrie între cele mai importante sarcini ale momentului. La un moment dat se angajează mulţi în această treabă, dar toţi re­fuzau asistenta tehnică. Nu era bine şi n-au fost puţine com­plicaţiile şi implicaţiile. In urmă cu patru ani, la S.M.A. Riciu s-a înfiripat o echipă de meseriaşi care s-a socotit capabilă să facă montarea instalaţiilor de apă în grajduri, a celor de muls mecanic, de evacuarea dejecţiilor, instalarea bucătăriilor fura­jere şi a altor utilităţi. Zilele trecute am stat de vorbă cu şeful acestei echipe, tovarăşul Vasile Rîceanu. „ Am început modest, dar cu convingerea că lucrătorii din S.M.A. şi nu alţii de la oraş au datoria şi posibilitatea efi­cientă de a introduce mecanizarea în zootehnie. Prima lucrare executată a fost cea din ferma modernizată de la Voiniceni. Deşi instalaţiile n-au fost de loc simple, lucrarea e reuşită şi funcţionează bine. Aici au fost introduse adăpători automate, sistem de muls mecanic la coloană, rad­eţi pentru evacuarea dejecţiilor, am instalat o bucătărie furajeră de mare capacitate. — Unde aţi mai executat lucrări de montaj? — In fermele Ceuaş şi Săbed, in grajdurile de la Ulieş şi Băla. Acum lucrăm la Şincai, după care vom trece la ferma din Riciu. — S-a vorbit mult de necazurile ce le au cu instalaţiile de evacuarea dejecţiilor cei din Săbed. — Au fost intr-adevăr unele necazuri cauzate de soluţii constructive inadecvate, de scurtcircuitarea motoarelor elec­trice, din neglijenţă. — La C.A.P. Ulieş aţi introdus, intr-un grajd, instalaţii de muls. Cum funcţionează? — La proba făcută au funcţionat, dar nu au mai fost fo­losite pentru că producţia de lapte a fost foarte mică. La C.A.P. Băla, instalaţia nu funcţionează pentru că nu s-a intro­dus pînă acum curentul electric trifazic. Echipa de montaj şi asistenţă tehnică de la S.M.A. Riciu a acumulat deja o bună experienţă. Am reţinut că ea asigură, intr-un sistem servis, întreaga asistenţă tehnică necesară, se deplasează prompt la orice cerere pentru înlăturarea defec­ţiunilor. Aceasta pe raza a patru consilii unice agroindustriale — Biciu, Tirgu Mureş, Fărăgău şi Ungheni. Tot aici s-a orga­nizat repararea pulsatoarelor pentru unităţi din 12 judeţe. M. MOCEANU „Cu navetiştii, la ei acasă“ Consiliul de educaţie politică şi cultură socialistă din comuna Ideciu de Jos, cu sprijinul şi sub îndrumarea comitetului comunal de partid şi în colaborare cu co­mitetele de partid din întreprin­derile reghinene — I.U.P.S., I.F.E.T., I.M. „Republica“ şi I.P.L., a organizat duminică, 6 iunie, o manifestare politico-edu­­cativă şi cultural-artistică pentru navetiştii din comună. în sala arhiplină a căminului cultural, navetiştii din Ideciu de Jos, familiile acestora, precum şi mulţi alţi locuitori ai comunei au ascultat cu interes cuvîntul secretarului comitetului comu­nal de partid, primarul comunei, tovarăşul Patriciu Butiulcă, care a prezentat sarcinile actuale şi de viitor ale dezvoltării econo­­mico-sociale a comunei, precum şi contribuţia celor peste 400 de­­ navetişti — muncitori pe care comuna îi dă industriei unor o­­raşe din judeţul nostru, între ca­re şi Reghin, evidenţiind pe­­ mulţi dintre aceştia, români, ger­mani şi maghiari, oameni harnici, care şi în comună alături de cooperatori participă la întreţi­nerea culturilor, la recoltarea furajelor, la realizarea planului de contractări şi livrări de pro­duse agroalimentare la fondul de stat. Totodată s-a demonstrat că există încă mari posibilităţi de integrare a muncitorilor nave- omul în viaţa social-economica a localităţii Oişti în viaţa comunei. Cu deose­bită atenţie au ascultat toţi cei prezenţi în sala căminului cul­tural pe reprezentanţii celor pa­tru întreprinderi din Reghin ca­re, după ce au vorbit despre sarcinile actuale şi perspectivele de dezvoltare ale industriei re­ghinene, au arătat contribuţia muncitorilor din comuna Ideciu de Jos la înfăptuirea acestora. Un moment emoţionant s-a creat în sală atunci cînd, în faţa săte­nilor, reprezentanţii întreprinde­rilor au înmînat muncitorilor navetişti scrisori de mulţumire din partea colectivelor de mun­că în care aceştia s-au eviden­ţiat. Astfel, Mihai Smalencov, Ioan Crişan, Berki Rudolf, Cse­resnyés Alexandru şi Foia Ale­­xandru de la I.U.P.S., loan Pop, Maria Oláh şi Hajdú Ştefan de la I.F.E.T., Mihai Filip, György Ştefan, Mircea loan, Emrich To­ma, de la I.M. Republican, Moldovan Viorel, Klein Toma, Sava loan, Foia loan, Benţa Io­sif, de la I.P.L. şi mulţi alţii au primit calde felicitări. Întîlnirea s-a Încheiat cu un reuşit şi foarte apreciat program artistic, la care şi-a adus contri­buţia taraful de muzică popu­lară şi soliştii vocali de la I.F.E.T. şi I.P.L., formaţia de dansuri populare de la I.U.P.S., brigada artistică şi grupul folk de la I.M. „Republica“. Localni­cii nu s-au lăsat nici ei mai prejos: formaţia de dansuri a interpretat o frumoasă suită de dansuri germane, iar renumitul ansamblu folcloric din satul De­­leni a interpretat „Şezătoarea din Deleni“ , cu obiceiul „Ver­gelul“. Iniţiativa de duminică de la Ideciu de Jos se înscrie între ac­ţiunile importante din viaţa po­­litico-educativă din comună. VASILE DRAGOS instructor la C.J.C.E.S. STEAUA RUSJE PAGINA 3 „Activitatea comitetului nostru depinde de toate femeile întreprinderii“ Interlocutor, ŞTEFANIA MILCU, preşedinta comitetului de femei de la întreprinderea „Electromureş“ Tirgu Mureş . La „Electromureş“ lucrează aproximativ 2.850 de femei. Ţi­­nînd cont de acest lucru sarcini­le ce revin comitetului de femei sunt tot mai complexe, acţiunile organizate avînd ca scop educa­rea femeilor în cultul muncii, al creşterii şi formării copiilor, al dezvoltării personalităţii lor. V-aş ruga, pornind de la aceste precizări, să amintiţi citeva ac­ţiuni de ultimă oră organizate de comitetul de femei, care s-au bucurat de apreciere şi numeroa­să participare.­­ Realizarea planului la toţi indicatorii, depăşirea lui şi noua calitate a muncii sunt obiective care stau permanent şi atenţia noastră. Dar nu numai asigura­rea unei bune activităţi în pro­ducţie intră în sfera de preocu­pări a femeilor. Majoritatea ac­ţiunilor au ca scop conştientiza­rea lor asupra rolului imens pe care îl au în creşterea şi edu­carea copiilor, în familie, în so­cietate. La clubul „Femina“ au avut loc dezbateri, simpozioane axate pe această temă, unele dintre ele fiind completate cu filme. Tot la clubul „Femina“ s-au ţinut expunerile: „Pagini din lupta femeilor române sub conducerea Partidului Comunist Român“, „Protecţia specială a femeii şi a familiei prin mijloa­ce de drept penal şi alte mijloa­ce legale“. „ La „Electromureş" lucrează multe tinere. Comitetul de femei trebuie să acorde o atenţie deo­sebită formării acestor tinere, organizării timpului lor liber... — „Politeţea la toate orele zi­lei“ s-a numit activitatea noastră organizată în exclusivitate pen­tru tinere. In cadrul Decadei culturii pentru femei, invitatul nostru, scriitorul Cornel Simiones­­cu, ne-a vorbit despre „Proble­matica romanului românesc con­temporan“. „Creaţia tehnică în rîndul femeilor“ a fost o altă acţiune ce s-a bucurat de o lar­gă audienţă din partea tinerelor. Avem în plan organizarea unui schimb de­­experiență cu repre­zentantele comitetelor de femei din toate întreprinderile cu ace­laşi profil din ţară. Aş dori să mai subliniez un lucru: activi­tatea comitetului de femei de­pinde de toate femeile între­prinderii noastre. Ele sunt ace­lea care vin cu propuneri, idei, işi dau tot interesul ca acţiunile să fie plăcute, instructive, utile şi dacă-mi permiteţi, aş vrea să dau numele cîtorva femei, ini­moase, harnice, care au desfăşu­rat o activitate bogată au spri­jinit fără nici o rezervă comite­tul nostru: Bercea Rozalia, De­meter Maria, Cioloca Carolina, Bindea Mariana, Mera Maria. Consemnat de VIORICA MANTA BARU Cultura plantelor medicinale Printre fermele cooperativei a­­gricole din I­ernut se numără şi cea specializată în plante medi­cinale, în suprafaţă de 150 ha. Desigur şi aici la ordinea zilei sunt lucrările de întreţinere. Cul­tura de mac pe 60 ha este prăşi­tă de două ori. La muştar, unde s-a efectuat o erbicidare totală pe cele 50 ha, efectele nu au fost cele aşteptate peste tot, fapt ce a făcut ca pe 8 ha cultura să fie mai puţin dezvoltată. Şefa fermei, Firula Brustur, în colaborare cu conducerea coope­rativei agricole şi cu sprijinul cooperatorilor se străduieşte să execute lucrări de calitate şi la cultura chimionului care ocupă o suprafaţă de 40 ha. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia româ­nă, ora 19,30: Sinucigaşul. TEATRUL STUDIO, secţia română, ora 19,30: Balada lui Pintea. A opta zi dis-de-dimineaţă. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6,00—7,00 — Intîl­­nire matinală. 20,00—21,30 — Agenda actualităţii. 20,35 — De la enigmă la adevăr. Explicarea unor ciudăţenii din mitologia aztecă. 20,57 — Orizont eco­nomic. Mobilizarea rezervelor interne in circuitul economic, acţiune­a în­tregului colectiv. CU SI FARA COMENTARII FIER VECHI PE... ROŢI Cel puţin aşa arată cele două trailere „parcate" în Piaţa Mărăşeşti din Tirgu Mureş. Rugina şi intemperiile le-au transformat in adevă­rate mormane de fier vechi pe roţi, iar prezenţa lor aco­lo, in preajma cochetului parc ce abundă de verdeaţă şi flori, violentează ochiul. Ale cui or fi, cine se îngrijeşte atit de „atent“ de cele două utilaje? Unul este fără nu­măr de circulaţie, cu toate lămpile de semnalizare spar­te, cu multe piuliţe lipsă la prezoanele roţilor; al doilea, purtînd tăbliţa 31-SB-2.S76, cu cauciucurile uzate și sparte, cu platforma din seînduri de­teriorată, intr-un hal de să-i plingi de jale. Cine le-a uitat aici? Cine le caută? Iar dacă au vreun stăpîn, de ce sînt intr-o asemenea stare ? ABANDON ... MUNICIPAL Cam aşa s-ar putea defini situaţia care am întilnit-o, mergînd pe urmele unei se­sizări, pe strada Vlahuţă nr. 13 din Tirgu Mureş. La aceas­tă adresă, Sectorul de zone verzi şi străzi din Consiliul popular municipal, a menţi­nut mulţi ani un depozit de materiale, in speţă nisip. Din ce, din ce nu, acest depozit, care şi aşa era impropriu pla­sat, pare acum abandonat cu totul. O jumătate a porţii de intrare lipseşte din balamale, peste mormanul de nisip (cir­ca 10—12 vagoane) au crescut bălării, banda rulantă şi silo­zul de încărcare sunt deterio­rate, aici găsindu-şi locul de joacă copiii din zonă. Avind­ un aspect cu totul inestetic, invităm pe cei in drept să ia măsurile necesare, informînd cetăţenii de pe această stradă, prin intermediul ziarului nos­tru. M. BARDAŞANU

Next