Steaua Roşie, decembrie 1980 (Anul 32, nr. 286-310)
1980-12-02 / nr. 286
Comunişti, oameni ai muncii din industrie, să Înfăptuim exemplar sarcinile pe ULTIMA LUNĂ A CINCINALULUI Au mai rămas, socotind de azi, 30 de zile din bătălia acestui an şi a actualului cincinal. Mai precis 30 de zile şi 29 de nopţi. Atît ne-a mai lăsat calendarul dintr-o perioadă cincinală încărcată de remarcabile înfăptuiri pe planul dezvoltării economico-sociale, al ridicării necontenite a nivelului de trai şi de civilizaţie, etapă în care minunatul nostru popor, urmînd cu neabătută încredere partidul, pe strălucitul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut paşi importanţi pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării patriei spre comunism. 30 de zile şi 29 de nopţi, destul de puţine pentru cite mai avem de înfăptuit. Destul de puţine pentru cîte ne-am propus pentru a trece cu succes pragul în noul an şi noul cincinal şi poate de aceea — mai corect spus, tocmai de aceea — decisive. De fiecare dată apropierea scadenţei sfîrşitului de an multiplică valenţele fiecărei colectivităţi şi răscoleşte ambiţiile, amintindu-ne că putem fi mai buni, mai productivi, mai eficienţi. Dovadă stau atîtea şi atîtea destoinice colective care în această ultimă perioadă a anului raportează îndeplinirea planului anual sau cincinal, altele care printr-un mare efort de muncă şi voinţă dau bătălia recuperării unor rămîneri în urmă, şi multe altele care încă de pe acum lucrează la nivelul sarcinilor anului 1981. Dar pentru "toate colectivele, pentru fiecare muncitor, maistru, inginer, tehnician, luna decembrie înseamnă finalul perioadei de materializare a indicaţiilor şi recomandărilor date în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 4 noiembrie a.c., unde s-au stabilit cîteva priorităţi de maximă importanţă. Este firesc ca pe prim plan să se situeze realizarea producţiei fizice şi a producţiei marfă la timp şi la nivelul calitativ prevăzut, în primul rînd a celei de export, dar în aceeaşi măsură şi a celei destinate pieţii interne. Cunoscînd că în complexul mecanism al economiei naţionale fiecare produs, fiecare sortiment are un rol bine determinat, cu importante implicaţii în derularea ritmică a planului, fiecare colectiv are datoria şi obligaţia să-şi onoreze întocmai contractele economice. Numeroase exemple vin să confirme că acolo unde au fost valorificate noi rezerve de perfecţionare a producţiei şi a muncii, de creştere a randamentului maşinilor, de economisire a materialelor, combustibililor şi energiei, unde ordinea şi disciplina fac casă bună cu principiile autoconducerii muncitoreşti, nivelele realizărilor sunt superioare perioadelor anterioare. Activitatea desfăşurată pe şantierele de investiţii — mai ales în lunile octombrie şi noiembrie — demonstrează că puternicul detaşament al constructorilor dispune încă de importante rezerve de îmbunătăţire a muncii, că în luna decembrie ritmul de lucru — la noile capacităţi productive şi, mai ales, la execuţia locuinţelor — poate şi trebuie accelerat, astfel ca finalul acestui an să consemnez* * recuperarea restanţelor şi îndeplinirea principalilor indicatori ai planului. Desigur, această perioadă reclamă şi acţiuni energice pentru (Continuare in pag. a 4-a) • La sediul Arhivelor statului din Tirgu Mureş, în organizarea Consiliului municipal al Organizaţiei pionierilor, va avea loc în dimineaţa acestei zile o manifestare dedicată zilei de 1 Decembrie 1918, în cadrul căreia purtători ai cravatei roşii cu tricolor vor viziona o expoziţie cu tematică istorico-documentară, vor praticipa la o evocare, precum şi la susţinerea unui montaj literar-artistic. • Astăzi şi mîine, cu începere de la ora 18, şi la secţia pentru copii a Bibliotecii judeţene vor avea loc două acţiuni educative, anume: expunerile cu titlul: „Prezenţa daco-romană pe teritoriul judeţului Mureş“ şi „Ocrotirea păsărilor“, ambele ilustrate cu diapozitive. • Printre acţiunile organizate de Biblioteca orăşenească din Tîrnăveni, în cinstea zilei de 1 Decembrie 1918, se numără şi concursul „cine ştie cîştigă“ realizat în colaborare cu biblioteca U.J.C.M. la cooperativa meşteşugărească „Tehnolemn“. Tema concursului: „Unirea Transilvaniei cu România, dorinţă de veacuri a tuturor românilor“. • La Iernut a fost organizat un simpozion cu tema: „Educarea politică şi revoluţionară a tineretului“. • Miercuri, ora 9, la cinematograful „Select“ din Tirgu Mureş, în prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a conducătorilor de întreprinderi şi instituţii, va fi prezentat in premieră filmul documentar „Pe unde au trecut apele“, film realizat de Studioul „Alexandru Sabia", în colaborare cu Direcţia apelor Mureş-Banat. Comparativ cu inundaţiile din 1970 şi 1975, pelicula redă stadiul actual al lucrărilor hidrotehnice de apărare, lucrări efectuate în bazinul hidrografic Mureş. ELIBERAREA TERENULUI ŞI EFECTUAREA ARATURILOR, LUCRĂRI CARE TREBUIE GRABNIC TERMINATE! Am intrat deja în luna decembrie dar pe cîmp mai sunt multe lucrări neterminate. După cum s-a anunţat, vremea e în curs de răcire şi se aşteaptă căderi de lapoviţă şi ninsoare. In aceste împrejurări lucrătorii ogoarelor au datoria de a trece neîntîrziat la protejarea recoltei care se mai află pe cimp, la transportarea şi depozitarea ei cit mai grabnică la locurile destinate. Totodată, o atenţie sporită trebuie acordată in continuare eliberării terenurilor de cocenii de porumb şi efectuării arăturilor adinei de toamnă, arături care au rol hotărîtor în obţinerea unor producţii superioare. In acest sens, toate atelajele, cît şi alte mijloace adecvate, să lucreze fără încetare la transportul cocenilor astfel îneît tractoarele să poată lucra în ritm susţinut la arat. la unităţile agricole din judeţul nostru, ieri mai erau de eliberat 14.000 ha de teren, iar de arat peste 34.000 ha, din care in C.A.P. peste 29.000 ha. La nivelul judeţului nostru arăturile suntexecutate, în proporţie de 57 lasută din suprafaţa planificată, dar în multe unităţi şi consilii unice agroindustriale realizările la arat sînt mult mai slabe. Avînd în vedere că suntem în luna decembrie şi ţinînd cont de suprafeţele mari care mai trebuie arate, lucrarea fiind mult întîrziată, este nevoie de o maximă concentrare de forţe pentru recuperarea restanţelor şi încheierea arăturilor în timp de cîteva zile. Intr-o situaţie critică, cu mari rămîneri în urmă la arat, sînt şi cooperativele agricole din consiliul unic agroindustrial sau de Cîmpie, care executase, pînă la mijlocul săptămînii trecute, această lucrare doar pe 1.350 ha din cele 4.372 ha planificate, adică abia în proporţie de 31 la sută. Chiar dacă cele 110 tractoare concentrate la arat şi-ar fi realizat de atunci ritmul zilnic stabilit de 150—160 ha de arături, tot n-ar fi ajuns pînă acum decit la vreo 1.900—2.000 ha, deci oricum la mai puţin de jumătate din suprafaţa planificată pentru arat şi deci situîndu-se în privinţa realizărilor cu multe procente sub media judeţului. De asemenea, unităţile din acest consiliu mai aveau de transportat cocenii de porumb de pe 700 de hectare, iar sfecla de pe alte 400. Dealtfel, în acest consiliu mai sunt de transportat peste 8.000 tone de sfeclă de zahăr şi 1.500 tone de porumb din cîmp, din care cantităţi mai mari se află la Valea Largă, Tăureni şi Zau de Cîmpie. La C.A.P. Chimitelnic şi Papiu Ilarian au fost instalate în cîmp, în două locuri mai greu accesibile, aripaie pentru depozitarea porumbului care în prezent, datorită terenurilor desfundate nu poate fi scos şi transportat. La arături, rezultate mai bune s-au obţinut la C.A.P. Zau de Cîmpie, care a executat peste 300 ha de arături din 590 ha planificate, şi unde se acţionează în continuare cu 11 tractoare. Cu mari rămîneri în urmă se prezintă C.A.P. Valea Largă care din 1.190 ha planificate abia a arat 300 ha, deci abia 25 la sută. Aflăm că acum se lucrează aici cu 18 tractoare care zilnic execută arături pe 30—35 ha, ritm care desigur nu mulţumeşte pe nimeni şi cu care arăturile vor dura încă multe zile. Inginerul şef al consiliului agroindustrial ne-a informat că pe lîngă faptul că în ultima perioadă au mărit numărul tractoarelor la arat, au trecut de sîmbătă şi la executarea „arăturilor în schimbul II, în care lucrează 15—20 de oameni din ateliere. în acest fel, vor căuta ca zilnic să execute arături pe cel puţin 200 ha, scurtînd astfel perioada de efectuare a acestora. Pînă acum slab s-a acţionat la arat şi la C.A.P. Chimitelnic, unde din 500 ha planificate abia au fost arate 100 de hectare. Desigur, se lucrează și aici greu dar oricum arăturile trebuie efectuate cît mai grabnic, pînă nu vi V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) GOSPODĂRIILE ANEXĂ -componente de bază ale activităţii economice Ieri a avut loc, la Tirgu Mureş, o şedinţă a activului din economia judeţului, convocată de Comitetul judeţean de partid. Au participat primii-secretari ai comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, primarii municipiilor şi oraşelor, directorii întreprinderilor şi instituţiilor, secretarii comitetelor de partid şi preşedinţii comitetelor sindicatelor, cadre de conducere din comerţ, cooperaţia de consum şi meşteşugărească, din alte unităţi economice, în cadrul şedinţei s-a analizat, cu exigenţă şi responsabilitate modul cum se înfăptuiesc sarcinile stabilite de Comitetul judeţean de partid privind dezvoltarea gospodăriilor anexă, pentru sporirea numărului de animale şi păsări, precum şi a producţiei de legume, prin cultivarea fiecărui metru pătrat de teren din perimetrul localităţilor, prin extinderea culturii legumelor în sere şi solarii. Informările prezentate din partea municipiilor Tirgu Mureş şi Sighişoara, a oraşelor Reghin, Tîrnăveni şi Luduş, din partea Direcţiei comerciale judeţene, a Uniunii judeţene a cooperativelor de consum şi a unui mare număr de întreprinderi şi instituţii, concluziile tovarăşului Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, au reliefat faptul că rezultatele obţinute anul acesta, atît în creşterea animalelor şi păsărilor în gospodăriile anexă, cît şi în cultivarea legumelor constituie un început deosebit de timid, ele fiind departe de a reflecta condiţiile şi posibilităţile existente în fiecare întreprindere şi instituţie, în fiecare unitate, mare sau mică, în fiecare localitate. Subliniindu-se importanţa acestora, in cadrul şedinţei s-a cerut comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor, de a face din gospodăriile anexă o componentă de bază a activităţii economice în fiecare unitate, pentru punerea în valoare, cu eficienţă sporită, a resurselor refolosibile, a hărniciei şi priceperii oamenilor, pentru a se obţine, pe această cale, începînd din anul viitor, cantităţi cît mai mari de carne şi legume care să contribuie la completarea fondului de stat, la asigurarea necesarului pentru cantinele unităţilor, precum şi surplusuri care să fie valorificate personalului muncitor din întreprinderi şi instituţii. In acest contex s-a indicat ca încă în această lună, în fiecare întreprindere şi instituţie să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru pregătirea condiţiilor ca în 1981 unităţile mari, cu profil industrial, să dispună de cel puţin un metru pătrat de sere şi doi metri pătraţi de solarii, socotit la fiecare lucrător, iar unităţile mici, inclusiv S.M.A., unităţile şcolare, şantierele de construcţii etc., cel puţin doi metri de sere şi patru metri pătraţi de solarii. Cu privire la dezvoltarea creşterii animalelor şi păsărilor, de asemenea, s-a indicat a se acţiona cu toată răspunderea pentru procurarea şi asigurarea scroafelor și realizarea sarcinilor stabilite în program, organizarea gospodăriilor anexă fiind necesar a fi orientată spre sate, unde e (Continuare în pag. a 4-a) . Aici trebuia să vin cu o floare! Meşterul cu mustăţile cît vrabia aruncă o privire prin geam. Un fel de ochire rapidă. Miji ochii, cîteva cute mărunte i se adunară între arcadă şi tîmplă, se întoarse spre mine şi arătă cu degetul împungând aerul spre macaraua semeţindu-se lingă un bloc ajuns la al patrulea etaj. „Vreţi să vedeţi un macaragiu? Priviţi-l!“ Departe, o mogîldeaţă. Un punct mişcător tocmai dispărea în cabina macaralei. Continuă: „Mergeţi acolo şi căutaţi-o pe Erzsi“. Hm, îmi zic, glumeţ băiat! Am mai bătut şantierele, am scris despre mulţi macaragii, dar, sincer să fiu, de unul „Erzsi“, n-am auzit... Glumeţ meşter. M-a adus aici, recunosc, o inspiraţie salutară şi iată că, tocmai cind soarele coboară peste un deal bîntuit de migraţia ruginii spre orizontul ca un ţărm la care se retrase ceaţa zilei precedente pregătind într-o înşelătoare stare de repaus, o altă invazie alb-lăptoasă, mă trezesc in plin şantier, călcind pe urmele roţilor unui autocamion. Nu-mi convenea, desigur, un pantofi fiind, dar nici o coadă făcută colac nu m-ar fi pus într-o lumină prea bună, şi numai ce-l aud pe şeful de echipă, căruia familiar toţi ii zic, din simpatie, bani baci, privindu-mă cu un zîmbet subţire: „Cu pantofi aici? Asta-i bună!“ Evident, îl conving că, deocamdată, pe mine mă interesează aici, în Tudor IV, acel punct mişcător numit „Erzsi“. Grăbit să ajungă „undeva, jos la betoane", Alexandru Molnár repetă (ceea ce-mi spunea şi şeful de echipă András Ludovic), întorcînd capul: „Punctuală, corectă, harnică. Lucrează foarte fin şi foarte bine". Deasupra cotei zero — patru etaje. Pentru neiniţiaţi — un bloc de garsoniere. Pentru cunoscătorii în materie — o numire cifrată: bloc G-350. Macaraua pare un cocor cu gîtul întins. Sub greutatea celor două tone cablul vibrează ca o strună de vioară. Mișcare domoală, precisă. O secvență compunîndu-se și descompunindu-se cu încetinitorul. Cam la 30 de metri deasupra cotei unde intr-un fel începe numărătoarea, o faţă rumenă se arată în gemuleţul cabinei. O femeie. Profit de liniştea ferestruită in vacarmul şantierului şi strig in glumă, privind atenţionarea „Nu staţionaţi sub sarcina macaralei!“: „Să vin eu sus, sau .. „Staţi acolo, zice, că staţi bine! N-aveţi antrenament“. Szenczi Elisabeta îşi scoate mănuşile. Este de 71 de ani pe macara, a lăsat în urmă repere numite de târgumureşeni cartierele „IS48“, Budai, Nagy Antal, Tudor III, apartamente prin Sovata şi Topliţa. De 21 de ani viaţa acestei femei, duse sus la înălţime, printre schelărie, betoane, panouri şi ţevărie, se croşetează in interferenţele cotidiene ale oamenilor cu adet'&rata voca- Reportaj de laz AulAdariu (Continuare în pag. a 4-a)