Steaua Roşie, ianuarie 1982 (Anul 34, nr. 1-25)

1982-01-03 / nr. 1

STEAUA ROSIE PAFINA 3 LA MULŢI ANI, CU SĂNĂTATE! Ci iez de iarnă, sfîrşit de an, început de AN NOU. Zăpezi fastuoase acoperă catape­teasma zilelor, celestele lor ritmuri îmbrăcînd conturul ţării cu un somptuos şi vechi bro­cart, cu dantele de promoroacă, ca nişte clipe de sinceritate totală. Indrea — cum mai este denumită, un grai popular, Decembrie — şi-a rostit şi ultimul clinchet subţire, iar Orion ni se arată într-o puternică strălucire, într-o grăitoare tăcere. Coboară gerul de pe munţi şi dealuri şi îngheaţă ecourile în văi. Crestele înălţimilor sunt roz ca obrazul pruncilor, iar respirarea puternică a iernii e căutată de fal­nicii cerbi ce boncăne des. Pe valea Mureşu­lui se aude lemnul trosnind bărbăteşte, rîurile clocotind odihnitor şi pur, iar în cîmpie e vîr­­sta germinaţiei, lancea griului zvonind în tro­pot scurt şi crud, învăluind mătăsos respiraţia pămîntului. Este un anotimp de muncă, de bucurie, de frumuseţe, de dreptate şi pace. Este un anotimp al bogatei fericiri ce-o în­cerci cînd copiii silabisesc lumina primei di­mineţi. Este un anotimp din care plecăm într-o călătorie prin alte anotimpuri ce le dorim mai pline de roade, pline de pace. E miez de iarnă. Sfîrşit de an, început de an nou. La cumpăna anilor, urările noastre s-au îndreptat către cei apropiaţi, către toţi oamenii muncii ai acestei ţări, către conducătorul ei iubit, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, urări pline de sinceritate şi lumină. La mulţi ani, oameni buni! La mulţi ani, iubită ţară! LA MULŢI ANI CU SANA­­TATE, CU BELŞUG ŞI ROD­NICIE! în atmosfera de sărbă­toare, de voioşie şi bucurie, ca­racteristică orelor dense ce u­­nesc trainic pragul dintre ani, oamenii muncii mureşeni de la marile întreprinderi şi unităţi economice şi-au dat întîlnire pentru a sărbători nu numai împlinirile unui an ce s-a dovedit rodnic, ci şi pentru „Noi, tineretul României / Vă mulţumim cu bucurie / Pentru exemplul ce ni-l daţi / Ca Fiu al păcii în Carpaţi“. Parafrazîn­­du-l pe Blaga, putem spune că pacea lumii se oglindeşte în jo­cul copiilor. România face parte dintre acele ţări care întreprind totul pentru ca liniştea, bu­curia, jocul şi surîsul copiilor a-şi ura mai multă putere de muncă pentru noul an, pentru a pune noi fapte de muncă in rostirea ţării. Şi-au dat întîlnire pentru a sărbători împlinirile, pentru a-şi ura noi succese, să­nătate şi noi izbînzi. La Tîrgu Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara, Luduş, Reghin, muncitori, ingi­neri, tehnicieni au petrecut, s-au bucurat şi au urat­ ei să fie fireşti, ocrotite. „Gin­­durile noastre, ale copiilor, pio­nierilor mureşeni — ne spunea pionierul Narcis Jeler, locţiitor al preşedintelui Consiliului Na­ţional al Organizaţiei Pionieri­lor — se alătură glasurilor tu­turor copiilor de pe întinsul ţă­rii pentru a mulţumi partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija ce ne-o poartă, ca să avem o copilărie cu adevărat fericită, în lume sunt copii care nu ştiu ce-i copilăria. Numai pacea, munca paşnică le pot dărui acest drept — al copilă­riei adevărate. Dragi oameni mari, să ne dorim ca anul 1982 să aibă pretutindeni numai di­mineţi senine, fără întunecări de războaie, de foamete, de şomaj. Să ne dorim ca toţi Copiii lumii să se bucure de o copilărie îm­plinită, după chipul copilăriei noastre. Sub semnul Păcii, ne semnăm noi, copii români, ma­ghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi, cu cea mai de preţ şi mai minunată caligrafie a vîr­­stei noastre — copilăria ferici­tă“. REVELIONUL TINERETULUI. Poate mai multă exuberanţă, mai mult „aer teribil“, care însoţeşte firesc vîrsta tînără în astfel de ocazii, au completat atmosfera sărbătorească, deosebit de firesc plăcută, neconvenţională şi dega­jată, destinsă, caldă ce a carac­terizat, pe parcursul întregii nopţi, Revelionul tineretului din Tg.-Mureş. In cantina complexu­lui studenţesc, în această emo­ţionantă noapte ce aparţine deo­potrivă şi anului 1981 şi noului SATUL ROMANESC s-a do­vedit şi la cumpăna anilor 1981— 1982 ca păstrător al datinelor strămoşeşti. De cum s-a înserat pe uliţe au început să vuiască u­­rătorii. Pocnetele de bici ca şi sunetul clopoţeilor şi buhaiului însoţite de nepieritoarele versuri „Aho, aho copii şi fraţi / Staţi pe loc şi nu minaţi / Şi cuvîn­­tu-mi ascultaţi / Mîine anul se înnoieşte / Pluguşorul ijost’ por­neşte / Pluguşor cu patru boi / Cum e datina la noi / Uraţi măi, măi...“ Şi totul s-a spus mai de­parte ca de obicei cu bădica Traian, cu holde mari, cu spicul ca vrabia şi cu urări de bine, sănătate şi roade bogate în 1982. Ce n-a fost în ton ca în alţi ani, a fost vremea, în loc de iarnă grea cu omăt mare, a fost o vreme moale, cu multă apă! ... Oricum, locuitorii satelor mu­reşene, conform datinelor au săr­bătorit ajunul ca şi Anul nou cu bucurie şi veselie, cu nădejdea şi gîndul că 1982 va fi un an bun, cu roade mari. Obiceiurile locale şi de data aceasta au fost la loc de cinste, şi ele au fost săr­bătorite ca din strămoşi, la Deda, Ruşii Munţi, Dumbrava, Frun­­zeni, Laslău, Răzoare, Saschiz, Nazna, Aţintiş, Idicel, Batoş, Gorneşti şi în multe alte părţi. La cumpăna ce a marcat trece­rea în Noul an s-a ascultat cu deosebit interes Mesajul prese­an 1982, peste 600 de tinere şi tineri studenţi, muncitori, inte­lectuali şi-au dat mîna în uriaşa şi minunata horă a trecerii pes­te ani ca un simbol al împlini­rilor şi al vrerilor noastre vii­toare, într-o excelentă organizare (fe­licităm şi grupul ospătarilor ca­re au servit ca-n „case mari“), dealtfel obişnuită pentru „gazde" — Comitetul judeţean al U.T.C., revelionul tineretului a fost punctat cu surprize plăcute — dansul portocalelor, tradiţionala tombolă, Miss revelion, Periniţa. „Să trăiască tovarăşul Ceauşescu, că a făcut o Românie faină! Iar voi, tinerii, să vă iu­biţi ţara, mai presus de orice!“ în liniştea căminului, cînd cîn­­tecul de Lerui­ler însenina be­teala noului an, cînd colindele colindă colinele ţării, ne-a pri­mit Vasile Buţiu, din Tîrgu Mu­reş, un îndrăgostit de istorie, veteran de la proclamarea Uni­rii Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. — Mai intii, să ne daţi voie să vă urăm, şi dv. şi soţiei, sin­cer „La mulţi ani!“ Cu ce gîn­­duri intraţi în noul an? — Mulţumesc. Mulţumesc mult. Sînt bucuros că trăiesc clipele în care ţara noastră este MOMENTUL SOLEMN AL TRECERII DE LA ANUL CEL VECHI LA CEL NOU, a fost în­­tîmpinat şi în locuinţa lui Ioan Cîmpeanu cu paharele pline şi u­­rări după frumosul şi strămoşes­cul obicei „La mulţi ani cu să­nătate !“, în apartamentul nr. 9 al blocului nr. 1, din cartierul Săvineşti au mai închinat pentru un an nou în belşug, dar şi pentru împlinirea celor 15 ani de căsnicie fericită a soţilor Cîm­peanu, şi fratele Alexandru Cîm­peanu, prietenii Vajda Árpád, Gheorghe Vuţu şi Petru Bogdan care au ţinut să petreacă revehie­dintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care, pe lingă rea­lizări şi noi urări înspre mai bi­ne şi spre noi izbînzi s-a urat poporului, lumii de a trăi în pace, în momentele solemne ale în­ceputului Noului an s-au făcut multe toasturi. Gheorghe Du­ma la Şăulia a urat realizări mai bune în sectorul vegetal şi animal, Ionel Moraru la Lueriu, ca şi­­fecheră Teofil la Apold sau Maria Manta la Crăieşti-Tîr­­navă producţii bune la grîu şi din creşterea animalelor, Berek­meri Francisc la Gorneşti, lapte mai mult şi caiele pentru potco­vit cît frunza şi iarba din şes ... Desigur, noile decrete ale Con­siliului de Stat cu prime şi cu preţuri bune, stimulatorii, pentru producţii sporite în sectorul ve­getal şi animal i-au îndemnat pe oameni să-şi facă socoteli şi pla­nuri sumare şi la un pahar de vin... Le dorim a se materializa în mii de tone de grîu, de car­ne şi hectolitri de lapte în plus. Şi noi, ca urători, am poposit în casele şi la masa unor gospo­dari vrednici. La Nazna, sat fru­mos cu oameni harnici, notăm voia bună din locuinţa coopera­torului fruntaş Gheorghe Truţa, în sectorul zootehnic grupa sa Felicitări membrilor formaţiei de muzică uşoară „Novax“ care au prezentat un adevărat recital la „tensiune maximă“ făcînd, încă o dată, dovada calităţilor lor ar­tistice şi interpretative. Orches­tra de muzică populară „Doina Mureşului“ s-a întrecut pe sine, acompaniind soliştii de muzică populară, într-o mare vervă in­terpretativă, Leontina Horvat, Gyarfas Maria, Nelu Şoptereanu, Vasile Aciobăniţei. O noapte de neuitat, sădită în inima şi sufletul nostru ca un moment de răscruce­ minunată, munca oamenilor e liniştită, paşnică. Voi, tinerii, să învăţaţi bine că nu întotdeau­na a fost aşa, au fost greutăţi şi sacrificii mari, au fost războaie, cînd a suferit omul, mai ales, dar au suferit şi cîmpiile, ape­le, munţii, tot. .. Acum e liniş­te şi pace, mă bucur de bucu­riile celorlalţi oameni. E fru­mos. Să vă iubiţi­ ţara, mai pre­sus de orice, să o înălţaţi pe noi culmi. Să iubiţi conducătorul, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că a făcut o Românie faină, un­de toţi oamenii au drepturi ega­le. Eu îi urez, acum, să ne tră­iască mulţi ani fericiţi, să con­ducă ţara pe noi trepte de pro­păşire nul împreună cu gazda. Cumpă­na anilor, cînd se rosteau dorin­ţe pentru a se împlini toate în viaţă, pentru un an în fericire, bucurie şi pace, a avut încărcă­tura de firească şi molipsitoare voioşie. Cu sufletele deschise, cu speranţe, s-a închinat pentru prosperitate, pentru tihna casei, pentru pacea în care­­să-şi creas­că în deplină bucurie copiii. Pe nesimţite, cea mai scurtă noapte s-a petrecut spre zori, împletin­­du-se cu sorcovele şi glasurile copiilor răsunînd: „Ca merii, ca perii / în timpul primăverii / ... La anul şi la mulţi ani !“. de vaci a dat pe parcursul anului încheiat peste 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată, îşi do­reşte să reediteze izbînda şi nu numai el, ci toţi îngrijitorii de la Nazna şi chiar din judeţ. A­­junul de Anul nou a constituit o mare sărbătoare şi în familia lui Florian Câmpean din Nazna. A muncit zeci de ani la I.T.A., Autobaza marfă nr. 1 Tg.-Mureş. De curînd a ieşit la pensie. E primul revelion în postura de pensionar, fapt pentru care cele două fiice, cu ginerii şi nepoţii au ţinut să petreacă la Nazna. Ne-am interesat de planurile de viitor. Soţia sa Maria, ca legumi­cultoare, va lucra în continuare în ferma de profil, iar „pensiona­rul nostru“ doreşte să muncească în meserie, unde va fi nevoie, la cooperativa agricolă din satul na­tal. Iată, deci, că dragostea faţă de pămînt nu se pierde, ci se am­plifică. Nu ne-am propus să redăm mai pe larg obiceiurile satelor, dar de Anul nou copiii au fost prezenţi şi cu sorcova, alt mo­ment de urare de belşug şi de pace. Fiind în ton cu vremea, cu începutul unui nou an, urăm şi noi tuturor lucrătorilor de pe o­­goare an nou fericit, îmbelşugat şi tradiţionalul ,,La­ mulţi ani !“. Pagină realizată de: MIHAI BOC­AI, REMUS CÂMPEAN, DORU MURISAN şi LAZAR LĂDARIU Atmosferă de sărbătoare, de bucurie, de încredere — aşa a fost şi la cantinele muncitoreşti de la „Metalotehnica“, T.C.M. (foto de sus) şi I.P.L. „23 August“ (foto de jos). Bucurie, veselie şi bună dispozi­ţie în familia lui Ioan Cîmpean

Next