Steaua Roşie, ianuarie 1982 (Anul 34, nr. 1-25)
1982-01-03 / nr. 1
STEAUA ROSIE PAFINA 3 LA MULŢI ANI, CU SĂNĂTATE! Ci iez de iarnă, sfîrşit de an, început de AN NOU. Zăpezi fastuoase acoperă catapeteasma zilelor, celestele lor ritmuri îmbrăcînd conturul ţării cu un somptuos şi vechi brocart, cu dantele de promoroacă, ca nişte clipe de sinceritate totală. Indrea — cum mai este denumită, un grai popular, Decembrie — şi-a rostit şi ultimul clinchet subţire, iar Orion ni se arată într-o puternică strălucire, într-o grăitoare tăcere. Coboară gerul de pe munţi şi dealuri şi îngheaţă ecourile în văi. Crestele înălţimilor sunt roz ca obrazul pruncilor, iar respirarea puternică a iernii e căutată de falnicii cerbi ce boncăne des. Pe valea Mureşului se aude lemnul trosnind bărbăteşte, rîurile clocotind odihnitor şi pur, iar în cîmpie e vîrsta germinaţiei, lancea griului zvonind în tropot scurt şi crud, învăluind mătăsos respiraţia pămîntului. Este un anotimp de muncă, de bucurie, de frumuseţe, de dreptate şi pace. Este un anotimp al bogatei fericiri ce-o încerci cînd copiii silabisesc lumina primei dimineţi. Este un anotimp din care plecăm într-o călătorie prin alte anotimpuri ce le dorim mai pline de roade, pline de pace. E miez de iarnă. Sfîrşit de an, început de an nou. La cumpăna anilor, urările noastre s-au îndreptat către cei apropiaţi, către toţi oamenii muncii ai acestei ţări, către conducătorul ei iubit, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, urări pline de sinceritate şi lumină. La mulţi ani, oameni buni! La mulţi ani, iubită ţară! LA MULŢI ANI CU SANATATE, CU BELŞUG ŞI RODNICIE! în atmosfera de sărbătoare, de voioşie şi bucurie, caracteristică orelor dense ce unesc trainic pragul dintre ani, oamenii muncii mureşeni de la marile întreprinderi şi unităţi economice şi-au dat întîlnire pentru a sărbători nu numai împlinirile unui an ce s-a dovedit rodnic, ci şi pentru „Noi, tineretul României / Vă mulţumim cu bucurie / Pentru exemplul ce ni-l daţi / Ca Fiu al păcii în Carpaţi“. Parafrazîndu-l pe Blaga, putem spune că pacea lumii se oglindeşte în jocul copiilor. România face parte dintre acele ţări care întreprind totul pentru ca liniştea, bucuria, jocul şi surîsul copiilor a-şi ura mai multă putere de muncă pentru noul an, pentru a pune noi fapte de muncă in rostirea ţării. Şi-au dat întîlnire pentru a sărbători împlinirile, pentru a-şi ura noi succese, sănătate şi noi izbînzi. La Tîrgu Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara, Luduş, Reghin, muncitori, ingineri, tehnicieni au petrecut, s-au bucurat şi au urat ei să fie fireşti, ocrotite. „Gindurile noastre, ale copiilor, pionierilor mureşeni — ne spunea pionierul Narcis Jeler, locţiitor al preşedintelui Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor — se alătură glasurilor tuturor copiilor de pe întinsul ţării pentru a mulţumi partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija ce ne-o poartă, ca să avem o copilărie cu adevărat fericită, în lume sunt copii care nu ştiu ce-i copilăria. Numai pacea, munca paşnică le pot dărui acest drept — al copilăriei adevărate. Dragi oameni mari, să ne dorim ca anul 1982 să aibă pretutindeni numai dimineţi senine, fără întunecări de războaie, de foamete, de şomaj. Să ne dorim ca toţi Copiii lumii să se bucure de o copilărie împlinită, după chipul copilăriei noastre. Sub semnul Păcii, ne semnăm noi, copii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, cu cea mai de preţ şi mai minunată caligrafie a vîrstei noastre — copilăria fericită“. REVELIONUL TINERETULUI. Poate mai multă exuberanţă, mai mult „aer teribil“, care însoţeşte firesc vîrsta tînără în astfel de ocazii, au completat atmosfera sărbătorească, deosebit de firesc plăcută, neconvenţională şi degajată, destinsă, caldă ce a caracterizat, pe parcursul întregii nopţi, Revelionul tineretului din Tg.-Mureş. In cantina complexului studenţesc, în această emoţionantă noapte ce aparţine deopotrivă şi anului 1981 şi noului SATUL ROMANESC s-a dovedit şi la cumpăna anilor 1981— 1982 ca păstrător al datinelor strămoşeşti. De cum s-a înserat pe uliţe au început să vuiască urătorii. Pocnetele de bici ca şi sunetul clopoţeilor şi buhaiului însoţite de nepieritoarele versuri „Aho, aho copii şi fraţi / Staţi pe loc şi nu minaţi / Şi cuvîntu-mi ascultaţi / Mîine anul se înnoieşte / Pluguşorul ijost’ porneşte / Pluguşor cu patru boi / Cum e datina la noi / Uraţi măi, măi...“ Şi totul s-a spus mai departe ca de obicei cu bădica Traian, cu holde mari, cu spicul ca vrabia şi cu urări de bine, sănătate şi roade bogate în 1982. Ce n-a fost în ton ca în alţi ani, a fost vremea, în loc de iarnă grea cu omăt mare, a fost o vreme moale, cu multă apă! ... Oricum, locuitorii satelor mureşene, conform datinelor au sărbătorit ajunul ca şi Anul nou cu bucurie şi veselie, cu nădejdea şi gîndul că 1982 va fi un an bun, cu roade mari. Obiceiurile locale şi de data aceasta au fost la loc de cinste, şi ele au fost sărbătorite ca din strămoşi, la Deda, Ruşii Munţi, Dumbrava, Frunzeni, Laslău, Răzoare, Saschiz, Nazna, Aţintiş, Idicel, Batoş, Gorneşti şi în multe alte părţi. La cumpăna ce a marcat trecerea în Noul an s-a ascultat cu deosebit interes Mesajul presean 1982, peste 600 de tinere şi tineri studenţi, muncitori, intelectuali şi-au dat mîna în uriaşa şi minunata horă a trecerii peste ani ca un simbol al împlinirilor şi al vrerilor noastre viitoare, într-o excelentă organizare (felicităm şi grupul ospătarilor care au servit ca-n „case mari“), dealtfel obişnuită pentru „gazde" — Comitetul judeţean al U.T.C., revelionul tineretului a fost punctat cu surprize plăcute — dansul portocalelor, tradiţionala tombolă, Miss revelion, Periniţa. „Să trăiască tovarăşul Ceauşescu, că a făcut o Românie faină! Iar voi, tinerii, să vă iubiţi ţara, mai presus de orice!“ în liniştea căminului, cînd cîntecul de Leruiler însenina beteala noului an, cînd colindele colindă colinele ţării, ne-a primit Vasile Buţiu, din Tîrgu Mureş, un îndrăgostit de istorie, veteran de la proclamarea Unirii Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. — Mai intii, să ne daţi voie să vă urăm, şi dv. şi soţiei, sincer „La mulţi ani!“ Cu ce gînduri intraţi în noul an? — Mulţumesc. Mulţumesc mult. Sînt bucuros că trăiesc clipele în care ţara noastră este MOMENTUL SOLEMN AL TRECERII DE LA ANUL CEL VECHI LA CEL NOU, a fost întîmpinat şi în locuinţa lui Ioan Cîmpeanu cu paharele pline şi urări după frumosul şi strămoşescul obicei „La mulţi ani cu sănătate !“, în apartamentul nr. 9 al blocului nr. 1, din cartierul Săvineşti au mai închinat pentru un an nou în belşug, dar şi pentru împlinirea celor 15 ani de căsnicie fericită a soţilor Cîmpeanu, şi fratele Alexandru Cîmpeanu, prietenii Vajda Árpád, Gheorghe Vuţu şi Petru Bogdan care au ţinut să petreacă revehiedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care, pe lingă realizări şi noi urări înspre mai bine şi spre noi izbînzi s-a urat poporului, lumii de a trăi în pace, în momentele solemne ale începutului Noului an s-au făcut multe toasturi. Gheorghe Duma la Şăulia a urat realizări mai bune în sectorul vegetal şi animal, Ionel Moraru la Lueriu, ca şifecheră Teofil la Apold sau Maria Manta la Crăieşti-Tîrnavă producţii bune la grîu şi din creşterea animalelor, Berekmeri Francisc la Gorneşti, lapte mai mult şi caiele pentru potcovit cît frunza şi iarba din şes ... Desigur, noile decrete ale Consiliului de Stat cu prime şi cu preţuri bune, stimulatorii, pentru producţii sporite în sectorul vegetal şi animal i-au îndemnat pe oameni să-şi facă socoteli şi planuri sumare şi la un pahar de vin... Le dorim a se materializa în mii de tone de grîu, de carne şi hectolitri de lapte în plus. Şi noi, ca urători, am poposit în casele şi la masa unor gospodari vrednici. La Nazna, sat frumos cu oameni harnici, notăm voia bună din locuinţa cooperatorului fruntaş Gheorghe Truţa, în sectorul zootehnic grupa sa Felicitări membrilor formaţiei de muzică uşoară „Novax“ care au prezentat un adevărat recital la „tensiune maximă“ făcînd, încă o dată, dovada calităţilor lor artistice şi interpretative. Orchestra de muzică populară „Doina Mureşului“ s-a întrecut pe sine, acompaniind soliştii de muzică populară, într-o mare vervă interpretativă, Leontina Horvat, Gyarfas Maria, Nelu Şoptereanu, Vasile Aciobăniţei. O noapte de neuitat, sădită în inima şi sufletul nostru ca un moment de răscruce minunată, munca oamenilor e liniştită, paşnică. Voi, tinerii, să învăţaţi bine că nu întotdeauna a fost aşa, au fost greutăţi şi sacrificii mari, au fost războaie, cînd a suferit omul, mai ales, dar au suferit şi cîmpiile, apele, munţii, tot. .. Acum e linişte şi pace, mă bucur de bucuriile celorlalţi oameni. E frumos. Să vă iubiţi ţara, mai presus de orice, să o înălţaţi pe noi culmi. Să iubiţi conducătorul, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că a făcut o Românie faină, unde toţi oamenii au drepturi egale. Eu îi urez, acum, să ne trăiască mulţi ani fericiţi, să conducă ţara pe noi trepte de propăşire nul împreună cu gazda. Cumpăna anilor, cînd se rosteau dorinţe pentru a se împlini toate în viaţă, pentru un an în fericire, bucurie şi pace, a avut încărcătura de firească şi molipsitoare voioşie. Cu sufletele deschise, cu speranţe, s-a închinat pentru prosperitate, pentru tihna casei, pentru pacea în caresă-şi crească în deplină bucurie copiii. Pe nesimţite, cea mai scurtă noapte s-a petrecut spre zori, împletindu-se cu sorcovele şi glasurile copiilor răsunînd: „Ca merii, ca perii / în timpul primăverii / ... La anul şi la mulţi ani !“. de vaci a dat pe parcursul anului încheiat peste 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată, îşi doreşte să reediteze izbînda şi nu numai el, ci toţi îngrijitorii de la Nazna şi chiar din judeţ. Ajunul de Anul nou a constituit o mare sărbătoare şi în familia lui Florian Câmpean din Nazna. A muncit zeci de ani la I.T.A., Autobaza marfă nr. 1 Tg.-Mureş. De curînd a ieşit la pensie. E primul revelion în postura de pensionar, fapt pentru care cele două fiice, cu ginerii şi nepoţii au ţinut să petreacă la Nazna. Ne-am interesat de planurile de viitor. Soţia sa Maria, ca legumicultoare, va lucra în continuare în ferma de profil, iar „pensionarul nostru“ doreşte să muncească în meserie, unde va fi nevoie, la cooperativa agricolă din satul natal. Iată, deci, că dragostea faţă de pămînt nu se pierde, ci se amplifică. Nu ne-am propus să redăm mai pe larg obiceiurile satelor, dar de Anul nou copiii au fost prezenţi şi cu sorcova, alt moment de urare de belşug şi de pace. Fiind în ton cu vremea, cu începutul unui nou an, urăm şi noi tuturor lucrătorilor de pe ogoare an nou fericit, îmbelşugat şi tradiţionalul ,,La mulţi ani !“. Pagină realizată de: MIHAI BOCAI, REMUS CÂMPEAN, DORU MURISAN şi LAZAR LĂDARIU Atmosferă de sărbătoare, de bucurie, de încredere — aşa a fost şi la cantinele muncitoreşti de la „Metalotehnica“, T.C.M. (foto de sus) şi I.P.L. „23 August“ (foto de jos). Bucurie, veselie şi bună dispoziţie în familia lui Ioan Cîmpean