Steaua Roşie, iunie 1982 (Anul 34, nr. 127-152)
1982-06-08 / nr. 133
Reducerea consumurilor materiale — obiectiv central al întrecerii socialiste Economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului și energiei electrice a devenit o preocupare constantă a oamenilor muncii de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin, colectivul nostru desfăşurînd, sub conducerea organizaţiei de partid, multiple acţiuni vizînd reducerea consumurilor specifice şi valorificarea superioară a materialelor, îndeosebi a masei lemnoase. Cu prilejul dezbaterilor care au avut loc pe această temă în cadrul grupelor sindicale s-au făcut propuneri interesante, eficiente, au fost relevate rezervele existente, adoptîndu-se măsuri tehnico-organizatorice şi politico-educative care sunt, în prezent, în curs de înfăptuire. Pe baza chemării lansate de secţia de prelucrare a lemnului de rezonanţă, fruntaşă pe 1981, şi a angajamentelor asumate de colectivul întreprinderii, economisirea materiilor prime, materialelor tehnice şi energiei electrice a devenit, în acest an, un obiectiv central al întrecerii socialiste. Organele şi organizaţiile sindicale au participat, în strînsă conlucrare cu consiliul oamenilor muncii, la acţiunea de reexaminare a consumurilor de materii prime şi materiale în toate secţiile şi atelierele, în scopul punerii lor de acord cu cerinţele progresului tehnic şi cu perfecţionările aduse proceselor tehnologice. Cu această ocazie s-au studiat procesele de fabricaţie la mobilă, ambarcaţii sportive, instrumente muzicale etc. în vederea găsirii unor soluţii constructive şi tehnologice care să permită înlocuirea unor materiale deficitare şi reducerea consumurilor pe unitate de produs. Pentru a veni în sprijinul acestei acţiuni de largă perspectivă, care solicită o amplă mobilizare de forţe, comitetul sindicatului a adoptat măsuri privind stimularea şi extinderea iniţiativelor valoroase, care şi-au dovedit în practică eficienţa. Astfel, la secţia P.A.L. se aplică, cu bune rezultate, iniţiativa „Să lucrăm o zi din lună cu lobde şi clei economisit“, colectivul secţiei reuşind să lucreze în aprilie o zi cu cantitatea de 15.589 kg clei urelit-P şi 200 metri steri lobde economisite. Iniţiativa va fi preluată şi aplicată şi de colectivele secţiilor de instrumente muzicale, mobilă şi mecanică, fireşte pe baza unor obiective specifice, vizînd maicu seamă economisirea de cleiuri, pernandez, hîrtie de şlefuit, sirină pentru elasta şi capse etc. La rîndul ei, iniţiativa „Contul colector de economii al grupei sindicale“ este în continuă extindere, la înfăptuirea acesteia participînd în prezent 2.790 de oameni ai muncii. In primele 4 luni din acest an, prin aplicarea iniţiativei, au fost economisite materiale lemnoase, vopsele, lacuri, cleiuri, metale feroase şi neferoase, energie electrică şi păcură în valoare de 147.330 lei. Consiliul oamenilor muncii, sub conducerea comitetului de partid şi cu sprijinul activ al sindicatului nostru, a analizat posibilităţile şi a adoptat măsuri vizînd recuperarea şi valorificarea, pe scară mai largă, a materialelor refolosibile. Astfel, recent, colectivul nostru s-a angajat să execute un contract de peste 1,3 milioane lei vizînd valorificarea materialelor refolosibile de cherestea răşinoase, paltin şi materiale exotice de la secţiile instrumente muzicale, mobilă şi P.R.L., între altele prin producerea unor xilofoane pentru copii în 3 variante şi a 4 tipuri de piese de artizanat. Sîntem preocupaţi, de asemenea, de reducerea materialelor provenite din import, de înlocuirea lemnului (îndeosebi a esenţelor exotice) şi a metalelor neferoase la fabricarea unor piese şi accesorii. De asemenea, colectivul secţiei mecanice a trecut la producerea unor maşini de şlefuit pneumatice care se procurau, pînă nu de mult, prin import, acestea urmînd să fie livrate şi altor întreprinderi. M-am referit la cîteva acţiuni vizînd reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor materiale, în spiritul hotărîrilor recentelor plenare ale C.C. al P.C.R., care vor fi, desigur, continuate şi intensificate, în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan ce revin colectivului nostru în 1982 şi în actualul cincinal, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în vederea creşterii calităţii şi eficienţei în toate sectoarele de activitate. NICOLAE CADAR preşedintele comitetului sindicatului de la I.P.L. Reghin • La faza pe CENTROCOOP desfăşurată la Sfîntu Gheorghe, Daniela Vultur, Emil Neacă şi Dumitru Boarcă, elevi la Şcoala de cooperaţie din Tîrnăveni, au ocupat locurile I, II, şi III la meseriile pentru care se pregătesc confecţii îmbrăcăminte şi prelucrarea lemnului. • Filiala Mureş a A.C.R. îi informează pe toţi automobiliştii, membrii A.C.R., care nu au efectuată verificarea tehnică anuală pînă la 31 mai 1982, că se pot prezenta şi in cursul lunii iunie la staţiile de asistenţă tehnică ale filialei pentru executarea acestei operaţii. Cu acest prilej, membrii A.C.R. sunt invitaţi să-şi achite cotizaţia pe 1982. • In plină desfăşurare, acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor ju d^Kvistitlulu deţului adaugă noi frumuseţi peisajului mureşean. Menţionăm că de la începutul anului pînă acum au fost efectuate 395 milioane de ore muncă patriotică, ceea ce revine, pe locuitor, 643 de lei. Dintre cele mai importante acţiuni menţionăm: amenajări spaţii verzi — 268 ha; plantarea a 53.000 de pomi; amenajarea a 406.657 ml şanţuri; repararea a 728 poduri şi podeţe, 77.429 m trotuare şi 520.000 m străzi; redarea în circuitul agricol a 202 ha ş.a. • Pentru acest sezon turistic estival, pe litoral, I.C.S.A.P. Mureş a detaşat în unităţile turistice de acolo 26 de bucătari, cofetari, patiseri, ospătari, bufetieri, barmani, calculatori-contabili şi alţii. De asemenea, şi O.J.T. a selecţionat, pregătit şi desemnat 58 de lucrători, tot pentru litoral. (Albert Ries, corespondent voluntar). Rubrică întocmită de MIHAI BOCAI In moderna bibliotecă din comuna Hodac cetăţenii, de diferite vîrste, găsesc un bogat fond de carte politică, beletristică, ştiinţifică şi tehnică. In imagine: elevi de la şcoala generală, intr-un moment al documentării lor, * STEAUA ROSIE PAGINA 3 LA RECOLTAREA ŞI DEPOZITAREA FURAJELOR se cere mai multă operativitate şi răspundere Anul acesta, în programul judeţean privind dezvoltarea zootehniei, se prevede o preocupare deosebită pentru a se asigura efectivele de bovine, ovine şi alte specii de animale cu cantităţi cit mai mari de furaje depozitate sub formă de fin. Ce s-a făcut pînă acum? De la Direcţia agricolă judeţeană notăm că din cele 40.300 ha fineţe, realizările la zi la cosit au ajuns la numai 3.100 hectare. Sub posibilităţi se află şi acţiunea de depozitare. Din programul prevăzut pe lunile mai şi iunie de conservare a furajelor din fîneţele naturale sub formă de fin, pînă ieri din cele peste 32.200 tone au ajuns în sire sau fînare numai 2.790 tone, ceea ce este foarte puţin. De aici şi concluzia că deşi timpul a fost favorabil recoltării şi depozitării unui fin de calitate, totuşi s-a muncit lent, cu totul nesatisfăcător faţă de perioada în care ne aflăm. LA UNII S-A PUTUT TOTUŞI MAI MULT In zona Reghinului, Dumitru Cornea, preşedintele C.U.A.S.C. ne dă amănunte privind preocupările pentru recoltarea furajelor. E pe terminate cositul trifoiului de pe cele 60 ha, a ierburilor cultivate de pe 700 ha şi s-a trecut intens la cositul fîneţelor naturale de pe cele 2.500 ha. La C.A.P. Dedrad, zilele acestea au fost declarate săptămînă record la cositul finului. Participă peste 400 de cosaşi, din care 200 de navetişti. Printre cei care iau parte la cosit se numără şi conducătorii de atelaje Petru Truta, Gefert loan, Kis Mihai şi alţii. Kodolăny loan, inginerul şef al unităţii, ne informa că numai din coasa I. C.A.P. se străduieşte să depoziteze peste 300 de tone de fin. La transport sunt antrenate 45 de atelaje. Grijă pentru echilibrarea balanţei furajere este şi la cooperativa agricolă din Solovăstru. Din pajiştile existente de pe 20 ha au fost deja cosite furajele. 68 de cooperatori au participat zi de zi la cosit. De la Dumitru Gliga, inginerul şef, notăm că toate forţele sunt îndreptate acum înspre cositul fîneţelor naturale de pe cele 350 ha. In C.U.A.S.C. Reghin, la I.A.S. Reghin, C.A.P. Chiheru, Beica şi în alte părţi atenţie sporită se acordă şi punerii în practică a recomandării Comandamentului agricol judeţean de a se usca cantităţi cit mai mari de fin pe capre şi prepeleci. RAMINERI MARI IN URMA LA RECOLTAREA TRIFOIULUI ŞI FINEŢELOR Este cu totul inexplicabilă atitudinea conducerii C.A.P. Breaza care nu se preocupă de cositul furajelor. Situaţia este şi mai gravă deoarece n-a învăţat nimic din lecţia de astă iarnă cînd, datorită lipsei furajelor a fost nevoită pentru a le procura să cheltuie peste 1,2 milioane lei. Acum, din cele 40 ha de trifoi ajuns la maturitate nu s-a cosit nimic. Situaţie similară este şi la ierburile cultivate de pe 20 ha, care „au scăpat“ de la păscut!... Tovarăşul inginer Gáli Tiberiu, de la Direcţia aagricolă, aflat în control, ne mai semnala că deşi conducerea C.A.P., preşedinte Benkő Francisc, a fost îndrumată să ducă la munte 260 animale, nu a făcut acest lucru, dar a păscut, pe plan local, iarba de pe 120 hectare. Pentru redresarea situaţiei la Breaza trebuie luate măsuri hotărîte pentru intensificarea recoltării trifoiului şi a fîneţelor naturale. Recoltarea furajelor cu mijloace mecanizate se desfăşoară nesatisfăcător şi la Asociaţia economică intercooperatistă din Glodeni. Sîmbătă, 5 iunie, grupa de maşini aflată la recoltat, cît şi remorcile care erau pregătite pentru deservire au pierdut timpul de pomană. Din marea acţiune a asigurării bazei furajere mai notăm şi slaba preocupare pentru coasa de pe cele 8.000 hectare, a fîneţelor de luncă. Deşi lucrarea pe aceste suprafeţe trebuia încheiată, pentru a da posibilitatea de a se lua cel puţin trei recolte în acest an, aproape nu s-a făcut nimic. Intrucît volumul surselor furajere este diminuat de insuficienţa precipitaţiilor din această perioadă, se impune ca peste tot să se treacă mai operativ la recoltarea şi depozitarea în sire şi fînare a unor cantităţi tot mai mari de fînuri de calitate. REMUS CÂMPEAN Cositul mecanizat la C.A.P. Şincai De-ale transportului Programul stabilit de I.J.T.L. Mureş privind circulaţia autobuzelor în municipiul Tîrgu Mureş, cît şi în comunele suburbane, începînd de la 1 iunie a.c., se respectă întocmai. Călătorii, abonaţii caută să-şi organizeze astfel timpul, incit să se prezinte la vreme la locurile de muncă din fabrici, uzine, instituţii etc. Nedumerirea care a provenit duminică, 6 iunie, a fost că deşi dinspre Tîrgu Mureş spre localităţile de cîmpie circulau autobuzele I.T.A. (autobuzele de pe linia 15 nu au circulat deloc) călătorii care voiau să meargă spre Nazna nu au fost luaţi în autobuzele amintite pe motiv că ei nu au voie să ducă persoane unde circulă maşinile I.J.T.L.M. Un asemenea caz s-a petrecut la ora 17,30 în staţia din str. Podeni, cînd un cetăţean care mergea spre Nazna, s-a urcat intr-un autobuz ce circula pe ruta Tîrgu Mureş — Şăulia, şoferul de pe autobuzul 31-MS-1.802 a refuzat să-i dea bilet, obligînd călătorul să coboare, ceea ce a şi făcut!... Se pune întrebarea firească: oare dacă duminica sunt suspendate autobuzele în zonele suburbane, maşinile I.T.A., care şi aşa traversează, în drumul lor, unele localități cum ar fi Sincrai, Nazna etc., de ce nu pot deservi ele, contra cost, populaţia care sub diferite forme vine la Tîrgu Mureş — la spitale, cu treburi gospodăreşti etc. REMUS C. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tg.-Mureş temperatura aerului a fost de 13 grade, iar la ora 14 de 19 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme instabilă şi în curs de răcire, cerul va fi variabil şi vor cădea ploi şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Pe alocuri grindină. Vîntul va sufla moderat din nord. Temperatura maximă între 21—23 grade, iar minima între 8—10 grade. „Săptămîna culturală regliLiteațta* In şirul manifestărilor prilejuite de cea de-a IX-a ediţie a „Săptămînii reghinene a culturii şi educaţiei socialiste“, la loc de cinste se înscriu manifestările organizate de biblioteca orăşenească. Sub egida acestei instituţii, astăzi va avea loc, la sediul său, la ora 17, simpozionul ştiinţific „Cultură şi civilizaţie“. In deschiderea simpozionului Antoaneta Somodi, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin, va susţine comunicarea „Revoluţia tehnico-ştiinţifică şi valorile culturii“. In continuare vor fi prezentate comunicările „Coordonatele socialiste ale culturii şi civilizaţiei“ de Iulius Moldovan, directorul Bibliotecii judeţene Mureş, „Societăţile cultural-ştiinţifice româneşti din Transilvania şi mişcarea naţională in perioada 1867—1918“ de dr. Ioan Chiorean, cercetător ştiinţific principal la Centrul de ştiinţe sociale din Tîrgu Mureş, „Un moment însemnat în vara culturală reghineană. Adunarea generală a „Astrei“ din 1875“ de Mariana Ploeşteanu, istoric la Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu Mureş, „Asociaţia meseriaşilor români din Reghin şi culturalizarea maselor“ de Mihai Szabó, directorul Cabinetului orăşenesc pentru activitatea ideologică şi politico-educativă, care vor aduce prin ideile dezbătuse contribuţii valoroase în patrimoniul cultural al oraşului Reghin.