Steaua Roşie, iunie 1982 (Anul 34, nr. 127-152)

1982-06-08 / nr. 133

Reducerea consumurilor materiale — obiectiv central al întrecerii socialiste Economisirea materiilor pri­me, materialelor, combustibilu­lui și energiei electrice a deve­nit o preocupare constantă a oamenilor muncii de la între­prinderea de prelucrare a lem­nului din Reghin, colectivul nostru desfăşurînd, sub conduce­rea organizaţiei de partid, mul­tiple acţiuni vizînd reducerea consumurilor specifice şi valo­rificarea superioară a materiale­lor, îndeosebi a masei lemnoase. Cu prilejul dezbaterilor care au avut loc pe această temă în ca­drul grupelor sindicale s-au fă­cut propuneri interesante, efi­ciente, au fost relevate rezer­vele existente, adoptîndu-se mă­suri tehnico-organizatorice şi po­litico-educative care sunt, în prezent, în curs de înfăptuire. Pe baza chemării lansate de secţia de prelucrare a lemnului de rezonanţă, fruntaşă pe 1981, şi a angajamentelor asumate de colectivul întreprinderii, econo­misirea materiilor prime, mate­rialelor tehnice şi energiei elec­trice a devenit, în acest an, un obiectiv central al întrecerii so­cialiste. Organele şi organizaţiile sin­dicale au participat, în strînsă conlucrare cu consiliul oameni­lor muncii, la acţiunea de re­examinare a consumurilor de materii prime şi materiale în toate secţiile şi atelierele, în scopul punerii lor de acord cu cerinţele progresului tehnic şi cu perfecţionările aduse proceselor tehnologice. Cu această ocazie s-au studiat procesele de fabri­caţie la mobilă, ambarcaţii spor­tive, instrumente muzicale etc. în vederea găsirii unor soluţii constructive şi tehnologice care să permită înlocuirea unor ma­teriale deficitare şi reducerea consumurilor pe unitate de pro­dus. Pentru a veni în sprijinul acestei acţiuni de largă perspec­tivă, care solicită o amplă mo­bilizare de forţe, comitetul sin­dicatului a adoptat măsuri pri­vind stimularea şi extinderea iniţiativelor valoroase, care şi-au dovedit în practică eficienţa. Astfel, la secţia P.A.L. se apli­că, cu bune rezultate, iniţiativa „Să lucrăm o zi din lună cu lobde şi clei economisit“, colec­tivul secţiei reuşind să lucreze în aprilie o zi cu cantitatea de 15.589 kg clei urelit-P şi 200 me­tri steri lobde economisite. Ini­ţiativa va fi preluată şi aplicată şi de colectivele secţiilor de in­strumente muzicale, mobilă şi mecanică, fireşte pe baza unor obiective specifice, vizînd mai­­cu seamă economisirea de cle­­iuri, pernandez, hîrtie de şlefuit, si­rină pentru elasta şi capse etc. La rîndul ei, iniţiativa „Con­tul colector de economii al gru­pei sindicale“ este în continuă extindere, la înfăptuirea aceste­ia participînd în prezent 2.790 de oameni ai muncii. In prime­le 4 luni din acest an, prin a­­plicarea iniţiativei, au fost eco­nomisite materiale lemnoase, vopsele, lacuri, cleiuri, metale feroase şi neferoase, energie e­­lectrică şi păcură în valoare de 147.330 lei. Consiliul oamenilor muncii, sub conducerea comitetului de partid şi cu sprijinul activ al sindicatului nostru, a analizat posibilităţile şi a adoptat mă­suri vizînd recuperarea şi va­lorificarea, pe scară mai largă, a materialelor refolosibile. Ast­fel, recent, colectivul nostru s-a angajat să execute un contract de peste 1,3 milioane lei vizînd valorificarea materialelor refo­losibile de cherestea răşinoase, paltin şi materiale exotice de la secţiile instrumente muzicale, mobilă şi P.R.L., între altele prin producerea unor xilofoane pentru copii în 3 variante şi a 4 tipuri de piese de artizanat. Sîntem preocupaţi, de aseme­nea, de reducerea materialelor provenite din import, de înlo­cuirea lemnului (îndeosebi a e­­senţelor exotice) şi a metalelor neferoase la fabricarea unor piese şi accesorii. De asemenea, colectivul secţiei mecanice a trecut la producerea unor ma­şini de şlefuit pneumatice care se procurau, pînă nu de mult, prin import, acestea urmînd să fie livrate şi altor întreprinderi. M-am referit la cîteva acţiuni vizînd reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor mate­riale, în spiritul hotărîrilor re­centelor plenare ale C.C. al P.C.R., care vor fi, desigur, con­tinuate şi intensificate, în sco­pul îndeplinirii sarcinilor de plan ce revin colectivului nos­tru în 1982 şi în actualul cinci­nal, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă în vede­rea creşterii calităţii şi eficien­ţei în toate sectoarele de acti­vitate. NICOLAE CADAR preşedintele comitetului sindicatului de la I.P.L. Reghin • La faza pe CENTRO­­COOP desfăşurată la Sfîntu Gheorghe, Daniela Vultur, Emil Neacă şi Dumitru Boar­că, elevi la Şcoala de coope­raţie din Tîrnăveni, au ocu­pat locurile I, II, şi III la meseriile pentru care se pre­gătesc­­ confecţii îmbrăcă­minte şi prelucrarea lemnu­lui. • Filiala Mureş a A.C.R. îi informează pe toţi autom­obi­­liştii, membrii A.C.R., care nu au efectuată verificarea teh­nică anuală pînă la 31 mai 1982, că se pot prezenta şi in cursul lunii iunie la staţiile de asistenţă tehnică ale fi­lialei pentru executarea aces­tei operaţii. Cu acest prilej, membrii A.C.R. sunt invitaţi să-şi achite cotizaţia pe 1982. • In plină desfăşurare, ac­ţiunile de gospodărire şi în­frumuseţare a localităţilor ju­­ d^Kvistitlu­lu­ deţului adaugă noi frumuseţi peisajului mureşean. Menţio­năm că de la începutul anu­lui pînă acum au fost efec­tuate 395 milioane de ore muncă patriotică, ceea ce re­vine, pe locuitor, 643 de lei. Dintre cele mai importante acţiuni menţionăm: amena­jări spaţii verzi — 268 ha; plantarea a 53.000 de pomi; amenajarea a 406.657 ml şan­ţuri; repararea a 728 poduri şi podeţe, 77.429 m trotuare şi 520.000 m străzi; redarea în circuitul agricol a 202 ha ş.a. • Pentru acest sezon turis­tic estival, pe litoral, I.C.S.A.P. Mureş a detaşat în unităţile turistice de acolo 26 de bucătari, cofetari, patiseri, ospătari, bufetieri, barmani, calculatori-contabili şi alţii. De asemenea, şi O.J.T. a se­lecţionat, pregătit şi desem­nat 58 de lucrători, tot pen­tru litoral. (Albert Ries, co­respondent voluntar). Rubrică întocmită de MIHAI BOCAI In moderna bibliotecă din comuna Hodac cetăţenii, de diferite vîrste, găsesc un bo­gat fond de carte politică, be­letristică, ştiinţifică şi tehni­că. In imagine: elevi de la şcoala generală, intr-un mo­ment al documentării lor, * STEAUA ROSIE PAGINA 3 LA RECOLTAREA ŞI DEPOZITAREA FURAJELOR se cere mai multă operati­vitate şi răspundere Anul acesta, în programul judeţean privind dezvoltarea zooteh­niei, se prevede o preocupare deosebită pentru a se asigura efec­tivele de bovine, ovine şi alte specii de animale cu cantităţi cit mai mari de furaje depozitate sub formă de fin. Ce s-a făcut pînă acum? De la Direcţia agricolă judeţeană notăm că din cele 40.300 ha fineţe, realizările la zi la cosit au ajuns la numai 3.100 hectare. Sub posibilităţi se află şi acţiunea de depozitare. Din programul prevăzut pe lunile mai şi iunie de conservare a furajelor din fîne­­ţele naturale sub formă de fin, pînă ieri din cele peste 32.200 tone au ajuns în sire sau fînare numai 2.790 tone, ceea ce este foarte puţin. De aici şi concluzia că deşi timpul a fost favorabil recoltării şi depozitării unui fin de calitate, totuşi s-a muncit lent, cu totul nesatisfăcător faţă de perioada în care ne aflăm. LA UNII S-A PUTUT TOTUŞI MAI MULT In zona Reghinului, Dumitru Cornea, preşedintele C.U.A.S.C. ne dă amănunte privind preocu­pările pentru recoltarea furaje­lor. E pe terminate cositul trifo­iului de pe cele 60 ha, a ierbu­rilor cultivate de pe 700 ha şi s-a trecut intens la cositul fîne­­ţelor naturale de pe cele 2.500 ha. La C.A.P. Dedrad, zilele a­­cestea au fost declarate săptă­­mînă record la cositul finului. Participă peste 400 de cosaşi, din care 200 de navetişti. Prin­tre cei care iau parte la cosit se numără şi conducătorii de ate­laje Petru Truta, Gefert loan, Kis Mihai şi alţii. Kodolăny loan, inginerul şef al unităţii, ne informa că numai din coasa I. C.A.P. se străduieşte să depozi­teze peste 300 de tone de fin. La transport sunt antrenate 45 de atelaje. Grijă pentru echilibrarea ba­lanţei furajere este şi la coope­rativa agricolă din Solovăstru. Din pajiştile existente de pe 20 ha au fost deja cosite furajele. 68 de cooperatori au participat zi de zi la cosit. De la Dumitru Gliga, inginerul şef, notăm că toate forţele sunt îndreptate a­­cum înspre cositul fîneţelor naturale de pe cele 350 ha. In C.U.A.S.C. Reghin, la I.A.S. Re­ghin, C.A.P. Chiheru, Beica şi în alte părţi atenţie sporită se acordă şi punerii în practică a recomandării Comandamentului agricol judeţean de a se usca cantităţi cit mai mari de fin pe capre şi prepeleci. RAMINERI MARI IN URMA LA RECOLTAREA TRIFOIULUI ŞI FINEŢELOR Este cu totul inexplicabilă a­­titudinea conducerii C.A.P. Brea­za care nu se preocupă de cosi­tul furajelor. Situaţia este şi mai gravă deoarece n-a învăţat nimic din lecţia de astă iarnă cînd, datorită lipsei furajelor a fost nevoită pentru a le procura să cheltuie peste 1,2 milioane lei. Acum, din cele 40 ha de trifoi ajuns la maturitate nu s-a cosit nimic. Situaţie similară este şi la ierburile cultivate de pe 20 ha, care „au scăpat“ de la păscut!... Tovarăşul inginer Gáli Tiberiu, de la Direcţia a­­agricolă, aflat în control, ne mai semnala că deşi conducerea C.A.P., preşedinte Benkő Fran­cisc, a fost îndrumată să ducă la munte 260 animale, nu a fă­cut acest lucru, dar a păscut, pe plan local, iarba de pe 120 hec­tare. Pentru redresarea situaţiei la Breaza trebuie luate măsuri hotărîte pentru intensificarea recoltării trifoiului şi a fîneţelor naturale. Recoltarea furajelor cu mij­loace mecanizate se desfăşoară nesatisfăcător şi la Asociaţia e­­conomică intercooperatistă din Glodeni. Sîmbătă, 5 iunie, grupa de maşini aflată la recoltat, cît şi remorcile care erau pregătite pentru deservire au pierdut tim­pul de pomană. Din marea ac­ţiune a asigurării bazei furajere mai notăm şi slaba preocupare pentru coasa de pe cele 8.000 hectare, a fîneţelor de luncă. Deşi lucrarea pe aceste suprafe­ţe trebuia încheiată, pentru a da posibilitatea de a se lua cel pu­ţin trei recolte în acest an, a­­proape nu s-a făcut nimic. Intrucît volumul surselor fu­rajere este diminuat de insufi­cienţa precipitaţiilor din aceas­tă perioadă, se impune ca peste tot să se treacă mai operativ la recoltarea şi depozitarea în sire şi fînare a unor cantităţi tot mai mari de fînuri de calitate. REMUS CÂMPEAN Cositul mecanizat la C.A.P. Şincai De-ale transportului Programul stabilit de I.J.T.L. Mureş privind circulaţia auto­buzelor în municipiul Tîrgu Mu­reş, cît şi în comunele suburba­ne, începînd de la 1 iunie a.c., se respectă întocmai. Călătorii, abonaţii caută să-şi organizeze astfel timpul, incit să se pre­zinte la vreme la locurile de muncă din fabrici, uzine, insti­tuţii etc. Nedumerirea care a provenit duminică, 6 iunie, a fost că deşi dinspre Tîrgu Mu­reş spre localităţile de cîmpie circulau autobuzele I.T.A. (auto­buzele de pe linia 15 nu au cir­culat deloc) călătorii care voiau să meargă spre Nazna nu au fost luaţi în­ autobuzele amintite pe motiv că ei nu au voie să ducă persoane unde circulă maşinile I.J.T.L.M. Un asemenea caz s-a petrecut la ora 17,30 în staţia din str. Podeni, cînd un cetă­ţean care mergea spre Nazna, s-a urcat intr-un autobuz ce circula pe ruta Tîrgu Mureş — Şăulia, şoferul de pe autobuzul 31-MS-1.802 a refuzat să-i dea bilet, obligînd călătorul să co­boare, ceea ce a şi făcut!... Se pune întrebarea firească: oare dacă duminica sunt suspendate autobuzele în zonele suburbane, maşinile I.T.A., care şi aşa tra­versează, în drumul lor, unele localități cum ar fi Sincrai, Naz­na etc., de ce nu pot deservi ele, contra cost,­ populaţia care sub diferite forme vine la Tîrgu Mureş — la spitale, cu treburi gospodăreşti etc. REMUS C. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tg.-Mureş temperatura aerului a fost de 13 grade, iar la ora 14 de 19 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme instabilă şi în curs de răcire, ce­rul va fi variabil şi vor cădea ploi şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Pe alo­curi grindină. Vîntul va sufla moderat din nord. Temperatura maximă între 21—23 grade, iar minima între 8—10 grade. „Săptămîna culturală regliLiteațta* In şirul manifestărilor prile­juite de cea de-a IX-a ediţie a „Săptămînii reghinene a culturii şi educaţiei socialiste“, la loc de cinste se înscriu manifestările organizate de biblioteca orăşe­nească. Sub egida acestei insti­tuţii, astăzi va avea loc, la se­diul său, la ora 17, simpozionul ştiinţific „Cultură şi civilizaţie“. In deschiderea simpozionului Antoaneta Somodi, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Reghin, va susţine comunicarea „Revoluţia tehnico-ştiinţifică şi valorile culturii“. In continuare vor fi prezentate comunicările „Coordonatele socialiste ale cul­turii şi civilizaţiei“ de Iulius Moldovan, directorul Bibliotecii judeţene Mureş, „Societăţile cul­­tural-ştiinţifice româneşti din Transilvania şi mişcarea naţio­nală in perioada 1867—1918“ de dr. Ioan Chiorean, cercetător ştiinţific principal la Centrul de ştiinţe sociale din Tîrgu Mureş, „Un moment însemnat în vara culturală reghineană. Adunarea generală a „Astrei“ din 1875“ de Mariana Ploeşteanu, istoric la Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu Mureş, „Asociaţia meseriaşilor români din Reghin şi culturali­zarea maselor“ de Mihai Szabó, directorul Cabinetului orăşenesc pentru activitatea ideologică şi politico-educativă, care vor adu­ce prin ideile dezbătuse contri­buţii valoroase în patrimoniul cultural al oraşului Reghin.

Next