Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)
1984-05-13 / nr. 113
lEffliera-etaion al conştiinţei Nobila competiţie a autodepăşirii Nu cunoaştem încă rezultatele pe patru luni, dar în primul trimestru formaţia de strungari condusă de Ştefan Kiss din atelierul de prelucrări mecanice de la „Prodcomplex“ s-a situat pe locul I, pe întreprindere, în întrecerea socialistă. Şi probabil nu este o simplă coincidenţă că strungarii’Albert Endre, Kiss Dezső şi Viorel Cătană, fruntaşi pe întreprindere, potrivit punctajului individual, fac parte chiar din această echipă. Maistrul principal Kocsis Eugen afirmă categoric: băieţii au muncit cu seriozitate, este meritul lor că au ajuns în frunte. Atelierul nostru şi-a îndeplinit planul, la producţia fizică, dar şi la calitate, în fiecare lună. Aplicarea acordului global stimulează eforturile noastre individuale şi colective. Am depăşit producţia prevăzută, dar şi cîştigurile oamenilor au fost mai mari. Dintre cele patru formaţii de strungari, respectiv de frezori-rectificatori, cea condusă de Ştefan Kiss s-a situat în frunte. — Cum vă explicaţi această performanţă? — Cunosc bine această formaţie de lucru, o vreme am condus-o chiar eu. Cuprinde 32 de muncitori, cu vechime şi experienţă diferite, ce-i drept, dar foarte ambiţioşi, dornici şi capabili să se autodepăşească în această nobilă competiţie a muncii Este formaţia de lucru cea mai omogenă din atelier. Potrivit punctajului realizat, cei mai buni sunt, în prezent, Albert Endre, Kiss Dezső şi Viorel Cătană, dar şi ceilalţi au lucrat cu tragere de inimă, contribuind la obţinerea „performanţei“ la care v-aţi referit. Şi nu este vorba doar despre realizări cantitative. Dimpotrivă, calitatea muncii a avut un rol hotăritor! — In ce sens? — Noi prelucrăm un număr mare de piese pentru mașini de sudat saci, pentru diferite tipuri de pompe, agregate de descărcat pneumatice și pentru alte utilaje. Numai pentru mașina de sudat saci avem de executat cîteva sute de repere. Nu toate sint de complexitate deosebită. Dar sînt şi piese mai dificile, mai complexe, cu o fineţe mai mare. Formaţia condusă de Ştefan Kiss este cea mai aptă pentru asemenea lucrări. — Care este meritul şefului de formaţie? — In primul rînd vreau să relev că știe să organizeze astfel activitatea colectivului pe care-l conduce încît fiecare strungar să lucreze cu randament maxim. Şeful de echipă Ştefan Kiss este un om exigent, dar nu numai făţă de alţii, ci şi faţă de el însuşi. Cea mai concludentă dovadă: îşi continuă studiile, urmînd cursurile serale ale şcolii de maiştri. M-aş putea referi, desigur, la multe amănunte, care contează în aprecierea rezultatelor, dar mă opresc aici. Doresc să relev, totuşi, că realizările formaţiei de lucru despre care am discutat au fost stimulate de atmosfera emulativă care domneşte în atelierul nostru, în secţie, în întreaga întreprindere. Fiecare formaţie de lucru din atelier şi-a îndeplinit sarcinile de plan, contribuind la înfăptuirea obiectivelor care stau în faţa întreprinderii noastre. ŞT. NEKANICKI INSTANTANEE Fascinaţia firului de apă Foto: CONSTANTIN MIHU CARNET PLASTIC Simfonii cromatice Prezentată în holul Casei de cultură din Luduş, expoziţia pictorului Nagy László poate fi socotită drept una din cele mai valoroase manifestări de acest gen adăpostite de instituţia luduşeană. Expozantul ne oferă un semnificativ florilegiu al operelor recent realizate, în majoritate uleiuri, adevărate simfonii cromatice, în care focalizează exuberanţa culorilor. Se evidenţiazăpreferinţa artistului pentru privelişti rurale, minunate meleaguri de ţară, pentru flori şi naturi statice, nediferenţiate de stiluri şi maniere, dar care conferă expoziţiei valoare şi atractivitate. Peisajele sale, construite cu delicată discreţie, probează un rafinament ales şi o intensă sensibilitate. Diminuarea proporţiei compoziţiilor a permis artistului să se concentreze, în schimb, salutar, asupra realizării lor plastice, asupra armoniilor cromatice şi a expresivităţii. Tablourile se disting prin coloritul de mare strălucire şi distincţie, prin precizia contrastelor şi incantaţia culorii, prin tuşa largă, armonioasă şi îndrăzneaţă. Nagy László e un fin, rafinat colorist. Coama dealului şi curmătura muntelui devin frecvent scenariul cu elemente abstrase existenţei rurale: case modeste de sat ce-şi înalţă acoperişul ţuguiat spre abisul înălţimilor, construcţii gospodăreşti, unelte casnice etc. Păcat însă că artistul nu plasează în această ambianţă personaje purtătoare de sensuri simbolice care ar fi animat cadrul compoziţional, devenind centre de interes ale construcţiei grafice. Altfel prezintă imagini de toamnă tîrzie atunci cînd culorile sînt mai clare, cînd brumoşgatul devine mai strălucitor. Anotimpul iernii e fixat în aspecte simbolice, cu caracter metaforic: casele de sat potopite de zăpadă, copacii înveşmîntaţi în horbota imaculată totul pierzindu-se inefabil în alb-verziul cerului. Artistul zugrăveşte cu predilecţie vara sau primăvara cînd culorile sunt vii, pestriţe sau difuze din cauza luminii puternice. In aceste picturi întilnim un cromatism sintetizat spre culori pure sau esenţializate la un ton caracteristic, un desen viguros, o armonie generală ce concordă spiritual şi afectiv cu subiectul reprezentat. Impresia de monotonie, oarecum inevitabilă prin repararea prea puţin diferenţiată a motivelor este estompată de existenţa cîtorva flori şi naturi statice în care detaliul este întins la limita extremă a simplificării şi sintezei cromatice. Este neîndoielnic faptul că tablourile pictorului Nagy László, concentrate în această expoziţie, vor avea un indiscutabil rol în educarea publicului luduşean în spiritul familiarizării cu valorile perene ale plasticii. Expoziţia promite să devină un punct de referinţă în parcursul creator al pictorului, în peisajul cultural al orașului. VASILE CIGHER „LA HANUL CU VOIE BUNA“ Marţi, 15 mai, la Reghin şi Solovăstru şi miercuri, 16 mai, la Tîrgu-Mureş şi Iernut, formaţia instrumentală profesionistă „Ţara Oaşului“ din Satu Mare, prezintă spectacolulconcert „La hanul cu voie bună“, avîndu-i ca invitaţi pe apreciaţii solişti de muzică populară Sofia Vicoveanca, Leontina Dorea și Nicolae Sabău. VERNISAJ Astăzi, 13 mai, ora 12, la Galeriile de artă ale U.A.P. din Palatul culturii din Tîrgu-Mureş va avea loc vernisajul expoziţiei de artă plastică a pictorului şi graficianului Paulovics László din Satu Mare. Cunoscutul plastician expune de data aceasta numai lucrări de ulei, predominînd compozițiile și portretul. FILMELE săptă ARTA: Vulcanul, film american în culori. UNIREA: 14—17 mai. Drumul spre victorie, film american în culori, cinemascop cu seriile I—II. de John Huston, în rolurile principale: Michael Caine, Sylvester Stallone, Pele. Film antifascist cu participarea unor mari vedete ale fotbalului internaţional. Reluare. 18—20 mai: Julia, film american în culori. Un film antifascist distins cu cinci premii valoroase, realizat după povestirea autobiografică a scriitoarei americane Lillian Heilman. PROGRESUL: Să mori rănit din dragoste de viaţă, film românesc în premieră. mîini viitoare SELECT. 14—16 mai: Croaziera, film românesc în reluare. 17—20 mai: Un nou Ghilgames, film maghiar în culori. FLACARA. 14—17 mai: Julia, film american în culori. 18—20 mai: Drumul spre victorie, film american în culori, cinemascop cu două serii. La cinematograful „PITIC“ putem viziona următoarele filme de desene şi animaţie: Aventurile cărăbuşului Picnc, Caruselul vesel, De ce sunt zmei pe cer, Despre animale, Ţi-arăt eu ţie. m PROTECŢIA PLANTELOR — La cultura mare, în unităţile cooperatiste şi de stat trebuie să se facă erbicidarea pe vegetaţie la in cu BROMIIAL-FLAX 2 1/ ha sau cu BUCTRIL 1 1/ha; la sfeclă — contra odosului cu ILLOXAN — 2,5—3 1/ha; la cartofi cu SENCOR — 0,5—0,7 1/ha cînd cartofii au maxim 5—10 cm; la porumb cu S.D.M.A. — 1,5 1/ha + PITEZIN 2 kg/ha* cînd porumbul are 2—3 frunze. Controlaţi culturile de sfeclă de zahăr şi furajeră, de mazăre, şi rapiţă, iar în caz de atac de gărgăriţă — insecte care rod frunzele aplicaţi o prăfuire cu LINDATOX 3 sau PER + LINDAN — 25 kg ha (250 gr/ar) sau o stropire cu DETOX 25 — 4 l/ha sau SINORATOX R 35 — 2 1/ha sau CARBETOX — 4 1/ha. In pomicultură , tratamentul cel mai important la măr este cel de combatere a rapănului, moniliozei, făinării, defoliatorilor şi acarienilor. Contra acestor, dăunători şi boli faceţi un amestec din: CAPTADIN — 0,3 la sută (300 gr la 100 1 apă) + SULF MUIABIL — 0,4 la sută (400 gr la 100 1 apă + SINORATOX R 35 — 0,15 la sută (150 ml la 100 1 apă). La păr, se va aplica acelaşi amestec dar fără SULF MUIABIL. La sîmburoase: cireş, vişin, prun, cais, piersic contra ciuruirii, moniliozei, pătării roşii şi deformării frunzelor şi păianjenilor se va aplica un tratament cu: TURDACUPRAL — 0,4 la sută (400 gr la 100 1 apă) + SINTOX 25 — 0,2 la sută (200 ml la 100 1 apă) sau POLISULFURA DE BARIU — 1 la sută (1 kg la 100 1 apă) + CARBETOX — 0,4 la sută (400 ml la 100 1 apă). Ultimul amestec se va da în special la pomii la care este atac de defoliatori. La agriş, contra făinării, aplicaţi un tratament cu SULF MUIABIL — 0,4 la sută (400 gr la 100 apă), în viticultură — este momentul să se aplice un tratament contra păianjenilor eriofiizi care ies de la locul de iernare şi se instalează pe frunzuliţe unde în urma atacului se produc pe faţa superioară a frunzei umflături cărora pe dosul frunzelor le corespund nişte pîsle asemănătoare manei. Dacă aţi avut în anii precedenţi atac la via cultivată pe lingă casă, aplicaţi un tratament cu SINCRATOX R 35 — 0,15 la sută (150 ml la 100 1 apă). In legumicultură — la fasolea şi castraveţii de grădină contra bacteriozelor se face un tratament cu TURDACUPRAL — 0,4 la sută (400 gr la 100 1 apă) încă de la faza de cotiledoane. Tratamentul se repetă la 10—12 zile după perioade de ploi în special, în solarii şi răsadniţe este indicat să aplicaţi un tratament contra bolilor cu CAPTADIN sau TIURAM 70 — 0,3 la Sută (300 gr la 100 l apă) cu cea 1 1 de soluţie/mp. Pesticidele fiind toxice, luaţi măsuri de tehnica securităţii muncii, protecţia albinelor, animalelor şi a mediului înconjurător! INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE PROTECŢIA PLANTELOR TÎRGU-MUREŞ în legumicultura (Urmare din pag. I) In toate cele trei echipe, din Sîntana, Curteni şi Chinari, ce constituie ferma, se lucrează, totodată, intens şi la plantarea tomatelor şi ţelinei iar de luni mecanizatorii Nagy, Bereş şi Makai vor trece cu trei maşini la plantarea ardeiului planificat pe 20 hectare. La plantare participă şi numeroase forţe manuale, spre exemplu la Chinari lucrau după primele ploi căzute în jur la 100 de cooperatoare. Ferma dispune de răsaduri suficiente şi de bună calitate din fiecare sortiment, astfel că la unele planul va fi şi depăşit. Şeful fermei ne spunea că întreaga activitate este astfel organizată încît plane* tarea tuturor răsadurilor să se încheie în maximum două săptămîni. Şefii de echipă, tehnicienii din fermă acţionează pentru realizarea unor lucrări de bună calitate, a densităţilor optime necesare obţinerii unor producţii mari, se verifică şi completează golurile, se udă, se face tot ce este necesar în scopul realizării sarcinilor crescînde de producţie. CALENDAR Duminică 13 MAI Soarele răsare la ora 5,51; apune la ora 20,34. Zile trecute 134, zile rămase 232. CINEMA DUMINICA, 13 MAI TÎRGU-MUREŞ - Arta: Julia. Unirea: Dreptate pentru toţi. Progresul: Omul păianjen se întoarce. Select: Competiţia. Flacăra: Zorro (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina: Ringul. Clubul C.F.R.: Trepte pe cer. REGHIN — Patria: Elvis. TIRNAVENI — Melodia: Naufragiul. LUDUŞ — Flacăra: Serbările galante. SOVATA — Doina: Dragostea şi revoluţia. Muncitoresc: Războiul stelelor (seriile I şi II). SARMAŞU — Popular: Fructe de pădure. IERNUT — Lumina: Nea Mărin miliardar. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Artista, dolarii şi ardelenii. FINTÎNELE — Patria: Camionul de cursă lungă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Carnaval (ambele serii). LUNI, 14 MAI TÎRGU-MUREŞ — Arta: Vulcanul. Unirea: Drumul spre victorie (ambele serii). Progresul: Să mori rănit din dragoste de viaţă. Select: Croaziera. Flacăra: Julia. SIGHIŞOARA — Lumina: Ulzana, căpetenia apaşilor. Clubul C.F.R.: Trepte pe cer. REGHIN — Patria: împuşcat In spate. TÎRNAVENI — Melodia: Trompetistul. LUDUȘ — Flacăra: Elvis. SOVATA — Doina: Un marinar rămîne pe ţărm. Muncitoresc: Războiul stelelor (ambele serii). SARMASU — Popular: Noaptea e scurtă. IERNUT — Lumina: Competiţia. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Sînt timid dar mă tratez. FÎNTÎNELE — Patria: Artista, dolarii si ardelenii. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul.: Drumul spre victorie (seriile I si II). TEATRU DUMINICA, 13 MAI TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19.30, secţia română: Madridul în carnaval (abonament F). INSTITUTUL DE TEATRU, ora 19, secţia română: Trei surori. TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9.30 şi 11, secţia maghiară: Guliver In ţara păpuşilor. TELEVIZIUNE DUMINICA. 13 MAI 8,30 — Telescoală. 9,00 — Almanahul familiei. 9,30 — De strajă patriei. 10,00 — Muzica pentru toti. 10,30 — Viata satului (p.c.). 11,45 — Lumea copiilor. 12,30 — Telefilmoteca de ghiozdan (c). 13,00 — Telex. 13,05 — Album duminical (p.c.). Melodiile primăverii. Muzică uşoară. Cascadorii rîsului. Pe aripile valsului. Virtuozi ai muzicii populare. Sub cupola circului. Un zîmbet pe 16 mm. Desene animate. Drumuri printre amintiri. Cînd castanii înfloresc ... la Ploieşti — reportaj. Fantezie muzicală. Romanţe şi melodii populare. Dăm legătura cu Studioul de . . . fono-audiologie Panduri. Tineri interpreţi în recital. Secvenţa telespectatorului. 17,10 — Micul ecran pentru cei mici. 17,30 — Telesport. Fotbal. Transmisiuni directe alternative de la ultima etapă a Campionatului naţional al diviziei A. A.S.A. Tîrgu-Mureş — F.C. Argeş; Dunărea C.S.U. Galaţi — Chimia Rm. Vîlcea. 19.15 — Telejurnal (p.c.). 19.40 — Cîntarea României. Emisiune de cîntece si versuri. 20,20 — Film artistic. Rămîn cu tine. Premieră TV. Producţie a Casei de filme Patru (c). 21,45 — Telejurnal (p.c.). Sport. LUNI, 14 MAI 20,00 __ Telejurnal (p.c.). 20,20 — Orizont tehnico-ştiintific. 20,40 — A patriei cinstite. Muzică şi poezie. 20,50 — Copiii — florile vieţii. 21,00 — Film. Convoiul. Ultima parte (c). 21,45 — Stop-cadru pe mapamond (c). 22,00 — Pe plai nou de Mioriţă. Melodii populare. 22.20 — Telejurnal (p.c.). RADIO TÎRGU-MURES DUMINICA. 13 MAI în limba română. 18.00—20.00 — Confluente cultural-artistice: Teatru la microfon. ..Andilandi" de D.R. Popescu. ..Si viata-n care inimile cîntă“ — reportaj literar. LUNI. 14 MAI In limba română. 6.00—7.00 — Radioîntîlnire matinală; Autogospodărire: Palma de pămînt Sta interpretarea bunului gospodar — reportaj: Din judeţe pentru agenda dv. 18.00—20.00 — Muzică uşoară românească. Programul de combatere a eroziunii solului, desecări şi irigaţii, o grijă a tuturor (VIII) — din experienţa I.A.S. Botoş — Mureş. VREMEA TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi umedă, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la moderat din sud. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade, iar maximele între 19 şi 22 de grade.