Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)

1984-05-13 / nr. 113

lEffliera-etaion al conştiinţei Nobila competiţie a autodepăşirii Nu cunoaştem încă rezultatele pe patru luni, dar în primul trimestru formaţia de strungari condusă de Ştefan Kiss din ate­lierul de prelucrări mecanice de la „Prodcomplex“ s-a situat pe locul I, pe întreprindere, în în­trecerea socialistă. Şi probabil nu este o simplă coincidenţă că strungarii­­’Albert Endre, Kiss De­zső şi Viorel Cătană, fruntaşi pe întreprindere, potrivit punctaju­lui individual, fac parte chiar din această echipă. Maistrul principal Kocsis Eugen afirmă categoric: băieţii au muncit cu seriozitate, este meritul lor că au ajuns în frunte.­­ Atelierul nostru şi-a înde­plinit planul, la producţia fizică, dar şi la calitate, în fiecare lună. Aplicarea acordului global sti­mulează eforturile noastre indi­viduale şi colective. Am depăşit producţia prevăzută, dar şi cîş­­tigurile oamenilor au fost mai mari. Dintre cele patru formaţii de strungari, respectiv de fre­­zori-rectificatori, cea condusă de Ştefan Kiss s-a situat în frunte. — Cum vă explicaţi această performanţă? — Cunosc bine această forma­ţie de lucru, o vreme am con­dus-o chiar eu. Cuprinde 32 de muncitori, cu vechime şi expe­rienţă diferite, ce-i drept, dar foarte ambiţioşi, dornici şi capa­bili să se autodepăşească în a­­ceastă nobilă competiţie a mun­cii Este formaţia de lucru cea mai omogenă din atelier. Potri­vit punctajului realizat, cei mai buni sunt, în prezent, Albert En­dre, Kiss Dezső şi Viorel Căta­nă, dar şi ceilalţi au lucrat cu tragere de inimă, contribuind la obţinerea „performanţei“ la care v-aţi referit. Şi nu este vorba doar despre realizări cantitative. Dimpotrivă, calitatea muncii a avut un rol hotăritor! — In ce sens? — Noi prelucrăm un număr mare de piese pentru mașini de sudat saci, pentru diferite tipuri de pompe, agregate de descărcat pneumatice și pentru alte utila­je. Numai pentru mașina de­ su­dat saci avem de executat cîteva sute de repere. Nu toate sint de complexitate deosebită. Dar sînt şi piese mai dificile, mai com­plexe, cu o fineţe mai mare. For­maţia condusă de Ştefan Kiss este cea mai aptă pentru aseme­nea lucrări. — Care este meritul şefului de formaţie? — In primul rînd vreau să re­lev că știe să organizeze astfel activitatea colectivului pe care-l conduce încît fiecare strungar să lucreze cu randament maxim. Şeful de echipă Ştefan Kiss este un om exigent, dar nu numai fă­­ţă de alţii, ci şi faţă de el în­suşi. Cea mai concludentă dova­dă: îşi continuă studiile, urmînd cursurile serale ale şcolii de maiştri. M-aş putea referi, desigur, la multe amănunte, care contea­ză în aprecierea rezultatelor, dar mă opresc aici. Doresc să relev, totuşi, că realizările formaţiei de lucru despre care am discutat au fost stimulate de atmosfera emu­lativă care domneşte în atelierul nostru, în secţie, în întreaga în­treprindere. Fiecare formaţie de lucru din atelier şi-a îndeplinit sarcinile de plan, contribuind la înfăptuirea obiectivelor care stau în faţa întreprinderii noastre. ŞT. NEKANICKI INSTANTANEE Fascinaţia firului de apă Foto: CONSTANTIN MIHU CARNET PLASTIC Simfonii cromatice Prezentată în holul Casei de cultură din Luduş, expoziţia pic­torului Nagy László poate fi so­cotită drept una din cele mai valoroase manifestări de acest gen adăpostite de instituţia lu­­duşeană. Expozantul ne oferă un semnificativ florilegiu al opere­lor recent realizate, în majorita­te uleiuri, adevărate simfonii cromatice, în care focalizează e­­xuberanţa culorilor. Se eviden­ţiază­­preferinţa artistului pentru privelişti rurale, minunate me­leaguri de ţară, pentru flori şi naturi statice, nediferenţiate de stiluri şi maniere, dar care con­feră expoziţiei valoare şi atrac­­tivitate. Peisajele sale, construite cu delicată discreţie, probează un rafinament ales şi o intensă sensibilitate. Diminuarea propor­ţiei compoziţiilor a permis artis­tului să se concentreze, în schimb, salutar, asupra realizării lor plastice, asupra armoniilor cromatice şi a expresivităţii. Ta­blourile se disting prin coloritul de mare strălucire şi distincţie, prin precizia contrastelor şi in­cantaţia culorii, prin tuşa largă, armonioasă şi îndrăzneaţă. Nagy László e un fin, rafinat colorist. Coama dealului şi curmătura muntelui devin frecvent scena­riul cu elemente abstrase exis­tenţei rurale: case modeste de sat ce-şi înalţă acoperişul ţugu­iat spre abisul înălţimilor, con­strucţii gospodăreşti, unelte cas­nice etc. Păcat însă că artistul nu plasează în această ambianţă personaje purtătoare de sensuri simbolice care ar fi animat ca­drul compoziţional, devenind centre de interes ale construcţiei grafice. Altfel prezintă imagini de toamnă tîrzie atunci cînd cu­lorile sînt mai clare, cînd brum­­­oşgatul devine mai strălucitor. Anotimpul iernii e fixat în as­pecte simbolice, cu caracter me­taforic: casele de sat potopite de zăpadă, copacii înveşmîntaţi în horbota imaculată totul pierzin­­du-se inefabil în alb-verziul ce­rului. Artistul zugrăveşte cu predilecţie vara sau primăvara cînd culorile sunt vii, pestriţe sau difuze din cauza luminii pu­ternice. In aceste picturi întil­­nim un cromatism sintetizat spre culori pure sau esenţializa­­te la un ton caracteristic, un de­sen viguros, o armonie genera­lă ce concordă spiritual şi afectiv cu subiectul reprezentat. Impresia de monotonie, oare­cum inevitabilă prin repararea prea puţin diferenţiată a motive­lor este estompată de existenţa cîtorva flori şi naturi statice în care detaliul este întins la limi­ta extremă a simplificării şi sintezei cromatice. Este neîndoielnic faptul că ta­blourile pictorului Nagy László, concentrate în această expoziţie, vor avea un indiscutabil rol în educarea publicului luduşean în spiritul familiarizării cu valorile perene ale plasticii. Expoziţia promite să devină un punct de referinţă în parcursul creator al pictorului, în peisajul cultural al orașului. VASILE CIGHER „LA HANUL CU VOIE BUNA“ Marţi, 15 mai, la Reghin şi So­­lovăstru şi miercuri, 16 mai, la Tîrgu-Mureş şi Iernut, forma­ţia instrumentală profesionis­tă „Ţara Oaşului“ din Sa­tu Mare, prezintă spectacolul­concert „La hanul cu voie bună“, avîndu-i ca invitaţi pe apreciaţii solişti de muzică populară Sofia Vicoveanca, Leontina Dorea și Nicolae Sabău. VERNISAJ Astăzi, 13 mai, ora 12, la Gale­riile de artă ale U.A.P. din Pala­tul culturii din Tîrgu-Mureş va avea loc vernisajul expoziţiei de artă plastică a pictorului şi gra­ficianului Paulovics László din Satu Mare. Cunoscutul plastician expune de data aceasta numai lucrări de ulei, predominînd com­pozițiile și portretul. FILMELE săptă ARTA: Vulcanul, film ameri­can în culori. UNIREA: 14—17 mai. Drumul spre victorie, film american în culori, cinemascop cu seriile I—II. de John Huston, în rolurile principale: Michael Caine, Sylvester Stallone, Pele. Film antifascist cu participarea unor mari vedete ale fotbalului internaţional. Reluare. 18—20 mai: Julia, film ameri­can în culori. Un film antifascist distins cu cinci premii valoroa­se, realizat după povestirea auto­biografică a scriitoarei america­ne Lillian Heilman. PROGRESUL: Să mori rănit din dragoste de viaţă, film ro­mânesc în­ premieră. mîini viitoare SELECT. 14—16 mai: Croazie­ra, film românesc în reluare. 17—20 mai: Un nou Ghilgames, film maghiar în culori. FLACARA. 14—17 mai: Julia, film american în culori. 18—20 mai: Drumul spre victorie, film american în culori, cinemascop cu două serii. La cinematograful „PITIC“ putem viziona următoarele filme de desene şi animaţie: Aventuri­le cărăbuşului Picn­c, Caruselul vesel, De ce sunt zmei pe cer, Despre animale, Ţi-arăt eu ţie. m PROTECŢIA PLANTELOR — La cultura mare, în unităţile cooperatiste şi de stat trebuie să se facă erbicidarea pe vegetaţie la in cu BROMIIAL-FLAX 2 1/ ha sau cu BUCTRIL 1 1/ha; la sfeclă — contra odosului cu IL­­LOXAN — 2,5—3 1/ha; la cartofi cu SENCOR — 0,5—0,7 1/ha cînd cartofii au maxim 5—10 cm; la porumb cu S.D.M.A. — 1,5 1/ha + PITEZIN 2 kg/ha* cînd porumbul are 2—3 frunze. Con­trolaţi culturile de sfeclă de za­hăr şi furajeră, de mazăre, şi ra­­piţă, iar în caz de atac de găr­găriţă — insecte care rod frun­zele aplicaţi o prăfuire cu LIN­­DATOX 3 sau PER + LINDAN — 25 kg ha (250 gr/ar) sau o stropire cu DETOX 25 — 4 l/ha sau SINORATOX R 35 — 2 1/ha sau CARBETOX — 4 1/ha. In pomicultură , tratamentul cel mai important la măr este cel de combatere a rapănului, moniliozei, făinării, defoliatorilor şi acarienilor. Contra acestor, dăunători şi boli faceţi un ames­tec din: CAPTADIN — 0,3 la su­tă (300 gr la 100 1 apă) + SULF MUIABIL — 0,4 la sută (400 gr la 100 1 apă + SINORATOX R 35 — 0,15 la sută (150 ml la 100 1 apă). La păr, se va aplica ace­laşi amestec dar fără SULF MU­IABIL. La sîmburoase: cireş, vişin, prun, cais, piersic contra ciurui­­rii, moniliozei, pătării roşii şi de­formării frunzelor şi păianjenilor se va aplica un tratament cu: TURDACUPRAL — 0,4 la sută (400 gr la 100 1 apă) + SINTOX 25 — 0,2 la sută (200 ml la 100 1 apă) sau POLISULFURA DE BARIU — 1 la sută (1 kg la 100 1 apă) + CARBETOX — 0,4 la sută (400 ml la 100 1 apă). Ultimul amestec se va da în special la pomii la care este a­­tac de defoliatori. La agriş, con­tra făinării, aplicaţi un trata­ment cu SULF MUIABIL — 0,4 la sută (400 gr la 100­­ apă), în viticultură — este momen­tul să se aplice un tratament contra păianjenilor eriofiizi care ies de la locul de iernare şi se instalează pe frunzuliţe unde în urma atacului se produc pe faţa superioară a frunzei umflături că­rora pe dosul frunzelor le cores­pund nişte pîsle asemănătoare manei. Dacă aţi avut în anii precedenţi atac la via cultivată pe lingă casă, aplicaţi un trata­ment cu SINCRATOX R 35 — 0,15 la sută (150 ml la 100 1 apă). In legumicultură — la fasolea şi castraveţii de grădină contra bacteriozelor se face un trata­ment cu TURDACUPRAL — 0,4 la sută (400 gr la 100 1 apă) încă de la faza de cotiledoane. Trata­mentul se repetă la 10—12 zile după perioade de ploi în special, în solarii şi răsadniţe este in­dicat să aplicaţi un tratament contra bolilor cu CAPTADIN sau TIURAM 70 — 0,3 la Sută (300 gr la 100 l apă) cu cea 1 1 de soluţie/mp. Pesticidele fiind toxice, luaţi măsuri de tehnica securităţii muncii, protecţia albinelor, ani­malelor şi a mediului înconjură­tor! INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE PROTECŢIA PLANTELOR TÎRGU-MUREŞ în legumicultura (Urmare din pag. I) In toate cele trei echipe, din Sîntana, Curteni şi Chinari, ce constituie ferma, se lucrează, totodată, intens şi la plantarea tomatelor şi ţelinei iar de luni mecanizatorii Nagy, Bereş şi Ma­­kai vor trece cu trei maşini la plantarea ardeiului planificat pe 20 hectare. La plantare participă şi numeroase forţe manuale, spre exemplu la Chinari lucrau du­pă primele ploi căzute în jur la 100 de cooperatoare. Ferma dis­pune de răsaduri suficiente şi de bună calitate din fiecare sorti­ment, astfel că la unele planul va fi şi depăşit. Şeful fermei ne spunea că întreaga activitate este astfel organizată încît plane* tarea tuturor răsadurilor să se încheie în maximum două săp­­tămîni. Şefii de echipă, tehnicie­nii din fermă acţionează pentru realizarea unor lucrări de bună calitate, a densităţilor optime necesare obţinerii unor producţii mari, se verifică şi completează golurile, se udă, se face tot ce este necesar în scopul realizării sarcinilor crescînde de produc­ţie. CALENDAR Duminică 13 MAI Soarele răsare la ora 5,51; apune la ora 20,34. Zile trecute 134, zile răma­se 232. CINEMA DUMINICA, 13 MAI TÎRGU-MUREŞ - Arta: Julia. Uni­rea: Dreptate pentru toţi. Progresul: Omul păianjen se întoarce. Select: Competiţia. Flacăra: Zorro (ambe­le serii). SIGHIŞOARA — Lu­mina: Ringul. Clubul C.F.R.: Trepte pe cer. REGHIN — Pa­tria: Elvis. TIRNAVENI — Melodia: Naufragiul. LUDUŞ — Flacăra: Ser­bările galante. SOVATA — Doina: Dragostea şi revoluţia. Muncitoresc: Războiul stelelor (seriile I şi II). SARMAŞU — Popular: Fruc­te de pădure. IERNUT — Lumi­na: Nea Mărin miliardar. SÎNGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Artis­ta, dolarii şi ardelenii. FINTÎNELE — Patria: Camionul de cursă lungă. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Carnaval (ambele serii). LUNI, 14 MAI TÎRGU-MUREŞ — Arta: Vulcanul. Unirea: Drumul spre victorie (ambele serii). Progresul: Să mori rănit din dragoste de viaţă. Select: Croaziera. Flacăra: Julia. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Ulzana, căpetenia apaşilor. Clu­­­bul C.F.R.: Trepte pe cer. REGHIN — Patria: împuşcat In spate. TÎRNA­VENI — Melodia: Trompetistul. LU­DUȘ — Flacăra: Elvis. SOVATA — Doina: Un marinar rămîne pe ţărm. Muncitoresc: Războiul stelelor (am­bele serii). SARMASU — Popular: Noaptea e scurtă. IERNUT — Lumi­na: Competiţia. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Sînt timid dar mă tratez. FÎNTÎNELE — Patria: Ar­tista, dolarii si ardelenii. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul.: Drumul spre victorie (seriile I si II). TEATRU DUMINICA, 13 MAI TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19.30, secţia română: Madridul în car­naval (abonament F). INSTITUTUL DE TEATRU, ora 19, secţia română: Trei surori. TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9.30 şi 11, secţia maghiară: Guliver In ţara păpuşilor. TELEVIZIUNE DUMINICA. 13 MAI 8,30 — Telescoală. 9,00 — Almanahul familiei. 9,30 — De strajă patriei. 10,00 — Muzica pentru toti. 10,30 — Viata satului (p.c.). 11,45 — Lumea copii­lor. 12,30 — Telefilmoteca de ghioz­dan (c). 13,00 — Telex. 13,05 — Al­bum duminical (p.c.). Melodiile primă­verii. Muzică uşoară. Cascadorii rîsu­­lui. Pe aripile valsului. Virtuozi ai muzicii populare. Sub cupola circului. Un zîmbet pe 16 mm. Desene anima­te. Drumuri printre amintiri. Cînd castanii înfloresc ... la Ploieşti — re­portaj. Fantezie muzicală. Romanţe şi melodii populare. Dăm legătura cu Studioul de . . . fono-audiologie Pan­duri. Tineri interpreţi în recital. Sec­venţa telespectatorului. 17,10 — Micul ecran pentru cei mici. 17,30 — Tele­sport. Fotbal. Transmisiuni directe al­ternative de la ultima etapă a Cam­pionatului naţional al diviziei A. A.S.A. Tîrgu-Mureş — F.C. Argeş; Dunărea C.S.U. Galaţi — Chimia Rm. Vîlcea. 19.15 — Telejurnal (p.c.). 19.40 — Cîntarea României. Emisiune de cîntece si versuri. 20,20 — Film ar­tistic. Rămîn cu tine. Premieră TV. Producţie a Casei de filme Patru (c). 21,45 — Telejurnal (p.c.). Sport. LUNI, 14 MAI 20,00 __ Telejurnal (p.c.). 20,20 — Orizont tehnico-ştiintific. 20,40 — A patriei cinstite. Muzică şi poezie. 20,50 — Copiii — florile vieţii. 21,00 — Film. Convoiul. Ultima parte (c). 21,45 — Stop-cadru pe mapamond (c). 22,00 — Pe plai nou de Mioriţă. Melodii popu­lare. 22.20 — Telejurnal (p.c.). RADIO TÎRGU-MURES DUMINICA. 13 MAI în limba română. 18.00—20.00 — Con­fluente cultural-artistice: Teatru la microfon. ..Andilandi" de D.R. Popes­­cu. ..Si viata-n care inimile cîntă“ — reportaj literar. LUNI. 14 MAI In limba română. 6.00—7.00 — Ra­­dioîntîlnire matinală; Autogospodări­­re: Palma de pămînt Sta interpretarea bunului gospodar — reportaj: Din ju­deţe pentru agenda dv. 18.00—20.00 — Muzică uşoară românească. Progra­mul de combatere a eroziunii solu­lui, desecări şi irigaţii, o grijă a tuturor (VIII) — din experienţa I.A.S. Botoş — Mureş. VREMEA TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi umedă, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab la moderat din sud. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 12 gra­de, iar maximele între 19 şi 22 de grade.

Next