Steaua Roşie, iunie 1984 (Anul 35, nr. 129-154)
1984-06-12 / nr. 138
----------------VIAŢA DE IMIHAID----------------Pregătirea profesională—oglindă a rezultatelor in producţie De la începutul acestui cincinal, comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii de la Ţesătoria de mătase din Sighişoara au conceput şi organizat pregătirea şi perfecţionarea profesională a întregului personal muncitor. Tot ceea ce şi-au propus factorii de răspundere să întreprindă a fost cuprins intr-un program unitar de mai lungă durată, conţinînd mai multe acţiuni, grupate pe categorii de meserii, pe niveluri de pregătire, cursuri de calificare pentru noii încadraţi, altele de perfecţionare, specializare, policalificare, reciclare. In comitetul de partid, în consiliul oamenilor muncii, cit şi în organizaţiile de bază şi grupele sindicale din secţii şi ateliere au avut loc analize periodice şi dezbateri privind modul in care se desfăşoară procesul de perfecţionare profesională, ce măsuri mai trebuie întreprinse pentru ca, intr-adevăr, fiecare formă de pregătire să-şi atingă scopul scontat. In acest context, este semnificativă eficienţa şi rentabilitatea cu care lucrează cei aproape 500 de lucrători care au frecventat cursurile de perfecţionare în anul 1983. Majoritatea îşi realizează şi depăşesc — cantitativ şi calitativ — normele de producţie. Acest lucru se datoreşte şi faptului că, in programul de perfecţionare profesională au fost şi sunt introduse elemente noi, de substanţă privind conţinutul tehnic de specialitate al prelegerilor teoretice şi, mai ales, al modalităţilor practice. Asemenea elemente au transmis muncitorilor cunoştinţele, noţiunile şi deprinderile care le-au făcut munca mai productivă. Pentru anul acesta sunt cuprinşi în cursurile de perfecţionare alţi peste 250 de lucrători. Pregătirea lor se desfăşoară la un nivel superior anilor precedenţi. Suportul unei asemenea pregătiri se datoreşte în primul rînd maiştrilor care, în ultima parte a anului 1983 şi în primele două luni ale lui 1984, au frecventat un curs de perfecţionare organizat în municipiu (şi pentru alţi maiştri de la Ţesătoria de mătase şi întreprinderea de stofe) de către centrul de perfecţionare al Ministerului Industriei Uşoare. Pregătirea maiştrilor a fost deosebit de consistentă, în directă legătură cu obiectivele reieşite din documentele de partid şi de stat, cu cerinţele noi — economice, tehnice şi profesionale — din întreprinderi. Buna pregătire a maiştrilor, a altor cadre tehnice, oameni care conduc şi răspund acum de perfecţionarea profesională a celor peste 250 de muncitori se reflectă în munca lor de zi cu zi, în rezultatele bune şi foarte bune pe care le-a obţinut întreprinderea în acest an. Pentru fiecare curs au fost corelate mai bine temele teoretice cu cele practice, urmărindu-se ca fiecare muncitor să-şi însuşească temeinic tehnologia meseriei, organizarea mai bună a locului de producţie, căile ce duc la economii de materiale, combustibil şi energie electrică. De partea practică răspund ajutorii de maiştri şi firăresele care urmăresc permanent cerinţele şi problemele ridicate de unele ţesătoare în realizarea normelor şi a calităţii produselor pe care le sprijină efectiv pentru a se perfecţiona în meserie. O rezultantă firească a seriozităţii cu care s-au desfăşurat şi se desfăşoară cursurile de perfecţionare este nivelul realizărilor pe primele 5 luni din acest an. Colectivul întreprinderii a depăşit producţia marfă cu 1.100.000 lei, pe cea netă cu 2.000.000 lei, exportul s-a realizat sută la sută şi, în aceeaşi perioadă s-au economisit 5 tone fie.. C. CROITORU „CINTARE MURESEANA“ La cea de-a X-a ediţie a Festivalului coral judeţean „Cîntare mureşeană“ organizat de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă , au fost prezente ansambluri corale care se apropie în unele realizări de corurile profesioniste. Corurile din festival au abordat un registru repertorial variat în care la loc de frunte s-au aflat lucrările dedicate patriei, partidului, prelucrările folclorice și piesele clasice, toate dorindu-se un cald omagiu închinat apropiatei sărbătoriri a patru decenii de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, sărbătoarea naţională a poporului român, şi celui de-al XIII-lea Congres al partidului. Reuşita acestei manifestări, care la ediţiile viitoare va trebui să înscrie în program şi formaţii ale pionierilor şi uteciştilor, a fost diminuată de neprezentarea corului din Acăţari şi a celor două bune formaţii ale Casei de cultură din Sighişoara (grupul coral cameral şi corul de cameră) din pricina lipsei de înţelegere de care a dat dovadă I.T.A. Tîrgu-Mureş şi Sighişoara. După concertul coral susţinut de corul mixt al Casei de cultură din Reghin, corul mixt al căminului cultural Hodac, grupul vocal cameral al Direcţiei sanitare judeţene şi sindicatului sanitar din Tîrgu-Mureş, corul mixt al Combinatului Chinic Tîrnăveni şi corul mixt al căminului cultural din Sîngeorgiu de Mureş, dirijate de profesorii Cira Liviu, Cornelia Maksai, Dorina Năndrean, Maria Moldovan, Hajdu Carol, a urmat o consfătuire cu dirijorii din judeţ, care a prilejuit conferenţiarului universitar Valeria Covătaru să remarce larga şi variata paletă expresivă a corurilor, frumuseţea sonorităţii, logica frazării, omogenitatea ansamblurilor. Reprezentanta Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Livia Micu, a apreciat ca reuşită această sărbătoare a „Cîntării mureşene“, dar s-a declarat nemulţumită de absenţa din festival a corurilor din Tîrgu-Mureş, Luduş, Sovata, Ceuaş, Deda. De asemenea, a subliniat — ca şi alţi participanţi la discuţii — necesitatea acordării de către organele locale, factorii responsabili, a unui spijin mai eficient, mai concret în crearea unor condiţii optime de muncă şi afirmare a acestui instrument complex care este corul, o adevărată orgă umană, ce reprezintă o necesitate spirituală, care în judeţul Mureş are frumoase tradiţii şi poate contribui din plin la educarea estetică a maselor. Prof. IOAN CERNEA „CâNTECELE TINEREŢII NOASTRE“ Sub acest generic s-au desfăşurat în zilele de 9 şi 10 iunie, la Casa de cultură din Tîrnăveni, în organizarea Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. şi a Comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă Tîrnăveni, festivalul judeţean de muzică folk ce se înscrie în şirul manifestărilor cultural-educative dedicate aniversării a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi întîmpinării Congresului al XIII-lea al PC.R. Acest festival-concurs, aflat la a VII-a ediţie şi-a propus să stimuleze măiestria interpretativă şi creatoare a soliştilor şi grupurilor de muzică folk, să contribuie la evidenţierea şi popularizarea celor mai valoroase creaţii ale geniului în rîndul tineretului. La această manifestare a tinereţii au participat ca invitaţi şi interpreţi din judeţele Alba şi Bistriţa-Năsăud. Organizatorii au acordat premii şi diplome. Cîştigătorii concursului sunt: premiul I: Vasile Bistoc (Combinatul chimic Tîrnăveni); premiul II: Constantin Ignat (Combinatul chimic Tîrnăveni), premiul III: Mirela Bărdaş (Clubul tineretului Sighişoara) la individual, iar la grupuri „Echinox“ Sighişoara, grupul T-2 Reghin şi „Energetic grup“ Iernut. Premiul special al juriului a fost ciştigat de Sorin Onişor (Alba Iulia), premiul de popularitate de Felician Stîngaciu (Tîrnăveni), premiul Comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă Tîrnăveni de Alina Farkas (Tîrnăveni). Lui Anton Oproaie (Bistriţa) i s-a acordat premiul Comitetului orăşenesc Tîrnăveni al U.T.C., premiul de debut a revenit Danielei Pop (Tîrnăveni). Au primit menţiuni Simona Lăpădat (Sighişoara) şi Vass Irina (Lunca Bradului). Cei doi interpreţi de valoare ai acestui gen de muzică, sighişorenii Adrian Ivaniţchi şi Mircea Boian au prezentat, în afara concursului, interesante recitaluri de muzică folk. KOVÁCS B. ŞTEFAN „RAPSODII DE VARA“ Este titlul inspirat al spectacolului de sfîrşit de an de învăţămînt al Şcolii populare de artă, care va fi prezentat în exclusivitate de elevii instituţiei, miercuri, 13 iunie, ora 17, în sala mare a Palatului culturii. Programul va cuprinde muzică cultă , vocală şi instrumentală, muzică populară instrumentală, muzică uşoară vocală, balet şi dans modern. Biletele se găsesc la agenţia Palatului culturii. RECITAL DE CHITARA CLASICA Şcoala populară de artă prezintă vineri, 15 iunie, ora 18, în sala mică a Palatului culturii, un recital de chitară clasică, îşi dă concursul Bibó Lajos, profesor la Şcoala populară de artă, avînd ca invitaţi pe Adrian Săhleanu din Bucureşti şi Nemes György din Sf. Gheorghe, toţi trei premiaţi ai Festivalului naţional de chitară clasică — Sinaia, ultimele două ediţii. In program lucrări ale genului de: G. Sanz, Baden Powell, H. Villa-Lobos, Ruis Pipo, Pierre Leriche, F. Sor, R. de Visée, J.S. Bach, M. Giuliani, N. Paganini, Beatles, L. Milan, L. Bibó, D. Kennedy. INVITAŢIE LA OPERETA Opereta îşi face apariţia pe scenele lumii în cursul secolului trecut, răspunzînd necesităţii ca arta muzicii să servească şi un scop prin excelenţă distractiv. Prin operetă triumfă melodia, lirismul, dansul şi devine un gen agreat şi gustat de un public numeros. Opereta figurează relativ rar în programul filarmonicii. Iniţiativa soliştilor vocali ai Filarmonicii de stat din Tîrgu-Mureş este, deci, binevenită, dar şi o încercare de mare răspundere. După încheierea stagiunii şi înaintea „Zilelor muzicale tîrgumureşene“, pe scena Palatului culturii vor răsuna vineri seara, de la ora 19,30, melodiile de neuitat ale lui J. Strauss, Kálmán, Dendrino, Lehár, Brediceanu şi ale altor compozitori binecunoscuţi şi îndrăgiţi, unite sub titlul „Vis de iubire ”. Seara de operetă va fi precedată, joi, 14 iunie, de un concert cameral, ce va avea loc în sala mică de la ora 19:30, susţinut de Avad Eva şi Molnár Maria. ZÖLD JANOS ★ • Tinurul poet mureşean Eugeniu Nistor a obţinut încă două importante premii literare: Premiul ziarului „Drumul socialismului“ la concursul interjudeţean de poezie „Sub flamuri de partid biruitoare“, ţinut în zilele de 26—27 mai ac. la Costeşti-Hunedoara, şi Premiul special al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste pentru poezia „Iubire de ţară“, la Festivalulconcurs de cîntece poezii patriotice pentru copii — ediţia I, finalizat la 1 iunie a.c. , CARNET CULTURAL Taserele Staţiunii de cercetare şi producţie legumicolă Iernut, ce se întind pe o suprafaţă de peste 24 hectare, sunt în toi lucrările de recoltare a castraveţilor, tomatelor, fasolei şi a altor culturi asociate ce cresc intercalat între culturile de bază. In cele 4 ferme din care una pentru producerea răsadurilor şi alte trei de producţie, conduse de specialişti destoinici cum sunt ing. Gheorghe Vlasa, ing. Laura Căliman, soţii ing. Aurelia şi Iosif Radu, s-a reuşit ca totul să fie făcut la timp şi de bună calitate. După cum se vede şi în fotoreportajul nostru culturile se află într-o fază de dezvoltare ca în miez de vară. Zilnic de aici se adună cu grijă şi se expediază în medie 30 tone de castraveţi şi roşii. Recoltată cu atenţie din culturile frumos dezvoltate, marfa este preluată de colectivul condus de ing. Emil Găinaru, este sortată, calibrată, ambalată şi apoi expediată. Operaţiile sunt făcute cu maşini speciale de către muncitori destoinici şi exigenţi. Teodor Cozma, inginerul şef al staţiunii, ne spunea că au fost produse şi livrate deja din sere aproape 3 milioane diferite răsaduri de calitate, iar în primul ciclu de producţie din acest an, se prelimină a se recolta şi expedia diverşilor beneficiari din ţară şi externi peste 1.850 tone de legume. Iată imagini de la recoltarea şi livrarea tomatelor, castraveţilor şi fasolei, care promit producţii record în acest an. Fotoreportaj de REMUS CÂMPEAN Ca în miezul verii... Olimpiada frezorului Duminică, 10 iunie la întreprinderea „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş a avut loc faza judeţeană a Olimpiadei frezorului şi strungarului. Organizat de Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. acest concurs a avut ca scop atragerea tinerilor în activităţi de pregătire şi perfecţionare profesională, de ridicare a nivelului de cunoştinţe. Au participat tineri de la „Electromureş“, Combinatul chimic „Azomureş“ din Tîrgu-Mureş, I.M. „Republica“ şi I.U.P.S. Reghin, Combinatul chimic din Tîrnăveni şi Fabrica de anvelope din Luduş. Iată şi primii cîştigători: categoria pînă la 26 de ani, frezori: Sándor Dumitru, întreprinderea metalurgică „Republica“ Reghin; strungari: Gali Arpad (întreprinderea „Electromureş“, Tîrgu- Mureş; categoria peste 26 de ani. Frezori: Kovács Vasile („Electromureş Tîrgu-Mureş); strungari: Ioan Hrihan, „Electromureş“, Tîrgu-Mureş. • STEAUA ROȘIE PAGINA 3