Steaua Roşie, iunie 1984 (Anul 35, nr. 129-154)

1984-06-12 / nr. 138

----------------VIAŢA DE IMIHAID----------------­Pregătirea profesională—oglindă a rezultatelor in producţie De la începutul acestui cinci­nal, comitetul de partid şi con­siliul oamenilor muncii de la Ţesătoria de mătase din Sighi­şoara au conceput şi organizat pregătirea şi perfecţionarea pro­fesională a întregului personal muncitor. Tot ceea ce şi-au pro­pus factorii de răspundere să întreprindă a fost cuprins in­tr-un program unitar de mai lungă durată, conţinînd mai multe acţiuni, grupate pe cate­gorii de meserii, pe niveluri de pregătire, cursuri de calificare pentru noii încadraţi, altele de perfecţionare, specializare, poli­calificare, reciclare. In comitetul de partid, în consiliul oamenilor muncii, cit şi în organizaţiile de bază şi grupele sindicale din secţii şi ateliere au avut loc a­­nalize periodice şi dezbateri privind modul in care se desfă­şoară procesul de perfecţionare profesională, ce măsuri mai trebuie întreprinse pentru ca, intr-adevăr, fiecare formă de pregătire să-şi atingă scopul scontat. In acest context, este semnificativă eficienţa şi renta­bilitatea cu care lucrează cei a­­proape 500 de lucrători care au frecventat cursurile de perfec­ţionare în anul 1983. Majorita­tea îşi realizează şi depăşesc — cantitativ şi calitativ — normele de producţie. Acest lucru se­ da­­toreşte şi faptului că, in pro­gramul de perfecţionare profe­sională au fost şi sunt introduse elemente noi, de substanţă pri­vind conţinutul tehnic de spe­cialitate al prelegerilor teoreti­ce şi, mai ales, al modalităţilor practice. Asemenea elemente au transmis muncitorilor cunoştin­ţele, noţiunile şi deprinderile care le-au făcut munca mai productivă. Pentru anul acesta sunt cu­prinşi în cursurile de perfec­ţionare alţi peste 250 de lucră­tori. Pregătirea lor se desfăşoa­ră la un nivel superior anilor precedenţi. Suportul unei ase­menea pregătiri se datoreşte în primul rînd maiştrilor care, în ultima parte a anului 1983 şi în primele două luni ale lui 1984, au frecventat un curs de perfec­ţionare organizat în municipiu (şi pentru alţi maiştri de la Ţe­sătoria de mătase şi întreprin­derea de stofe) de către centrul de perfecţionare al Ministerului Industriei Uşoare. Pregătirea maiştrilor a fost deosebit de consistentă, în directă legătură cu obiectivele reieşite din docu­mentele de partid şi de stat, cu cerinţele noi — economice, teh­nice şi profesionale — din în­treprinderi. Buna pregătire a maiştrilor, a altor cadre tehni­ce, oameni care conduc şi răs­pund acum de perfecţionarea profesională a celor peste 250 de muncitori se reflectă în munca lor de zi cu zi, în rezultatele bune şi foarte bune pe care le-a obţi­nut întreprinderea în acest an. Pentru fiecare curs au fost core­late mai bine temele teoretice cu cele practice, urmărindu-se ca fiecare muncitor să-şi însuşeas­că temeinic tehnologia meseriei, organizarea mai bună a locului de producţie, căile ce duc la eco­nomii de materiale, combustibil şi energie electrică. De partea practică răspund ajutorii de maiştri şi firăresele care urmă­resc permanent cerinţele şi pro­blemele ridicate de unele ţesă­toare în realizarea normelor şi a calităţii produselor pe care le sprijină efectiv pentru a se per­fecţiona în meserie. O rezultantă firească a serio­zităţii cu care s-au desfăşurat şi se desfăşoară cursurile de per­fecţionare este nivelul realizări­lor pe primele 5 luni din acest an. Colectivul întreprinderii a depăşit producţia marfă cu 1.100.000 lei, pe cea netă cu 2.000.000 lei, exportul s-a reali­zat sută la sută şi, în aceeaşi perioadă s-au economisit 5 tone fie­.­. C. CROITORU „CINTARE MURESEANA“ La cea de-a X-a ediţie a Fes­tivalului coral judeţean „Cîntare mureşeană“ organizat de Comite­tul judeţean de cultură şi educa­ţie socialistă şi Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă , au fost prezente ansambluri corale care se apropie în unele realizări de corurile profesioniste. Corurile din festival au abor­dat un registru repertorial variat în care la loc de frunte s-au a­­flat lucrările dedicate patriei, partidului, prelucrările folclorice și piesele clasice, toate dorin­­du-se un cald omagiu închinat a­­propiatei sărbătoriri a patru de­cenii de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, sărbătoarea naţională a poporului român, şi celui de-al XIII-lea Congres al partidului. Reuşita acestei manifestări, ca­re la ediţiile viitoare va trebui să înscrie în program şi forma­ţii ale pionierilor şi uteciştilor, a fost diminuată de neprezentarea corului din Acăţari şi a celor do­uă bune formaţii ale Casei de cultură din Sighişoara (grupul coral cameral şi corul de came­ră) din pricina lipsei de înţelege­re de care a dat dovadă I.T.A. Tîrgu-Mureş şi Sighişoara. După concertul coral susţinut de corul mixt al Casei de cul­tură din Reghin, corul mixt al căminului cultural Hodac, grupul vocal cameral al Direcţiei sanita­re judeţene şi sindicatului sani­tar din Tîrgu-Mureş, corul mixt al Combinatului Chinic Tîrnă­­veni şi corul mixt al căminului cultural din Sîngeorgiu de Mu­reş, dirijate de profesorii Cira Liviu, Cornelia Maksai, Dorina Năndrean, Maria Moldovan, Haj­­du Carol, a urmat o consfătuire cu dirijorii din judeţ, care a prilejuit conferenţiarului univer­sitar Valeria Covătaru să remar­ce larga şi variata paletă expre­sivă a corurilor, frumuseţea so­norităţii, logica frazării, omoge­nitatea ansamblurilor. Reprezentanta Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, Livia Micu, a apreciat ca reuşită aceas­tă sărbătoare a „Cîntării mure­şene“, dar s-a declarat nemulţu­mită de absenţa din festival a corurilor din Tîrgu-Mureş, Lu­duş, Sovata, Ceuaş, Deda. De a­­semenea, a subliniat — ca şi alţi participanţi la discuţii — necesi­tatea acordării de către organe­le locale, factorii responsabili, a unui spijin mai eficient, mai con­cret în crearea unor condiţii op­time de muncă şi afirmare a a­­cestui instrument complex care este corul, o adevărată orgă u­­mană, ce reprezintă o necesitate spirituală, care în judeţul Mureş are frumoase tradiţii şi poate contribui din plin la educarea es­tetică a maselor. Prof. IOAN CERNEA „CâNTECELE TINEREŢII NOASTRE“ Sub acest generic s-au desfă­şurat în zilele de 9 şi 10 iunie, la Casa de cultură din Tîrnăveni, în organizarea Comitetului jude­ţean Mureş al­ U.T.C. şi a Comi­tetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă Tîrnăveni, fes­tivalul judeţean de muzică folk ce se înscrie în şirul manifestă­rilor cultural-educative dedicate aniversării a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiim­perialistă şi întîmpinării Congre­sului al XIII-lea al P­C.R. Acest festival-concurs, aflat la a VII-a ediţie şi-a propus să stimuleze măiestria interpretati­vă şi creatoare a soliştilor şi grupurilor de muzică folk, să contribuie la evidenţierea şi popularizarea celor mai valoroa­se creaţii ale geniului în rîndul tineretului. La această manifesta­re a tinereţii au participat ca in­vitaţi şi interpreţi din judeţele Alba şi Bistriţa-Năsăud. Organizatorii au acordat pre­mii şi diplome. Cîştigătorii con­cursului sunt: premiul I: Vasile Bistoc (Combinatul chimic Tîr­năveni); premiul II: Constantin Ignat (Combinatul chimic Tîrnă­veni), premiul III: Mirela Bărdaş (Clubul tineretului Sighişoara) la individual, iar la grupuri „Echi­nox“ Sighişoara, grupul T-2 Re­ghin şi „Energetic grup“ Iernut. Premiul special al juriului a fost ciştigat de Sorin Onişor (Alba Iulia), premiul de popularitate de Felician Stîngaciu (Tîrnăveni), premiul Comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă Tîrnăveni de Alina Farkas (Tîr­năveni). Lui Anton Oproaie (Bis­triţa) i s-a acordat premiul Co­mitetului orăşenesc Tîrnăveni al U.T.C., premiul de debut a re­venit Danielei Pop (Tîrnăveni). Au primit menţiuni Simona Lă­­pădat (Sighişoara) şi Vass Irina (Lunca Bradului). Cei doi interpreţi de valoare ai acestui gen de muzică, sighi­­şorenii Adrian Ivaniţchi şi Mir­­cea Boian au prezentat, în afara concursului, interesante recitaluri de muzică folk. KOVÁCS B. ŞTEFAN „RAPSODII DE VARA“ Este titlul inspirat al specta­colului de sfîrşit de an de învă­­ţămînt al Şcolii populare de ar­tă, care va fi prezentat în ex­clusivitate de elevii instituţiei, miercuri, 13 iunie, ora 17, în sa­la mare a Palatului culturii. Pro­gramul va cuprinde muzică cultă , vocală şi instrumentală, muzi­că populară instrumentală, muzi­că uşoară vocală, balet şi dans modern. Biletele se găsesc la a­­genţia Palatului culturii. RECITAL DE CHITARA CLASICA Şcoala populară de artă prezin­tă vineri, 15 iunie, ora 18, în sa­la mică a Palatului culturii, un recital de chitară clasică, îşi dă concursul Bibó Lajos, profesor la Şcoala populară de artă, avînd ca invitaţi pe Adrian Săhleanu din Bucureşti şi Ne­mes György din Sf. Gheorghe, toţi trei premiaţi ai Festivalului naţional de chitară clasică — Si­naia, ultimele două ediţii. In program lucrări ale genu­lui de: G. Sanz, Baden Powell, H. Villa-Lobos, Ruis Pi­po, Pier­re Leriche, F. Sor, R. de Visée, J.S. Bach, M. Giuliani, N. Pa­ganini, Beatles, L. Milan, L. Bi­bó, D. Kennedy. INVITAŢIE LA OPERETA Opereta îşi face apariţia pe scenele lumii în cursul secolului trecut, răspunzînd necesităţii ca arta muzicii să servească şi un scop prin excelenţă distractiv. Prin operetă triumfă melodia, li­rismul, dansul şi devine un gen agreat şi gustat de un public nu­meros. Opereta figurează relativ rar în programul filarmonicii. Iniţiativa soliştilor vocali ai Filarmonicii de stat din Tîrgu-Mureş este, deci, binevenită, dar şi o în­cercare de mare răspundere. Du­pă încheierea stagiunii şi înain­tea „Zilelor muzicale tîrgumure­­şene“, pe scena Palatului cultu­rii vor răsuna vineri seara, de la ora 19,30, melodiile de neuitat ale lui J. Strauss, Kálmán, Den­­drino, Lehár, Brediceanu şi ale al­tor compozitori binecunoscuţi şi îndrăgiţi, unite sub titlul „Vis de iubire ”. Seara de operetă va fi prece­dată, joi, 14 iunie, de un concert cameral, ce va avea loc în sala mică de la ora 19:30, susţinut de Avad Eva şi Molnár Maria. ZÖLD JANOS ★ • Tinurul poet mureşean Eu­­geniu Nistor a obţinut încă două importante premii literare: Pre­miul ziarului „Drumul socialis­mului“ la concursul interjude­­ţean de poezie „Sub flamuri de partid biruitoare“, ţinut în zi­lele de 26—27 mai ac. la Cos­­teşti-Hunedoara, şi Premiul spe­cial al Consiliului Culturii şi E­­ducaţiei Socialiste pentru poezia „Iubire de ţară“, la Festivalul­­concurs de cîntece poezii pa­triotice pentru copii — ediţia I, finalizat la 1 iunie a.c. , CARNET CULTURAL T­a­serele Staţiunii de cerce­­tare şi producţie legumico­lă Iernut, ce se întind pe o su­prafaţă de peste 24 hectare, sunt în toi lucrările de recoltare a castraveţilor, tomatelor, fasolei şi a altor culturi asociate ce cresc intercalat între culturile de bază. In cele 4 ferme din ca­re una pentru producerea răsa­durilor şi alte trei de producţie, conduse de specialişti destoinici cum sunt ing. Gheorghe Vlasa, ing. Laura Căliman, soţii ing. Aurelia şi Iosif Radu, s-a reuşit ca totul să fie făcut la timp şi de bună calitate. După cum se vede şi în foto­reportajul nostru culturile se a­­flă într-o fază de dezvoltare ca în miez de vară. Zilnic de aici se adună cu grijă şi se expedia­ză în medie 30 tone de castra­veţi şi roşii. Recoltată cu aten­ţie din culturile frumos dezvol­tate, marfa este preluată de co­lectivul condus de ing. Emil Găinaru, este sortată, calibrată, ambalată şi apoi expediată. Ope­raţiile sunt făcute cu maşini speciale de către muncitori des­toinici şi exigenţi. Teodor Coz­­ma, inginerul şef al staţiunii, ne spunea că au fost produse şi li­vrate deja din sere aproape 3 milioane diferite răsaduri de ca­litate, iar în primul ciclu de producţie din acest an, se pre­­limină a se recolta şi expedia diverşilor beneficiari din ţară şi externi peste 1.850 tone de le­gume. Iată imagini de la recol­tarea şi livrarea tomatelor, cas­traveţilor şi fasolei, care promit producţii record în acest an. Fotoreportaj de REMUS CÂMPEAN Ca în miezul verii... Olimpiada frezorului Duminică, 10 iunie la între­prinderea „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş a avut loc faza ju­deţeană a Olimpiadei frezorului şi strungarului. Organizat de Comitetul judeţean Mureş al U.T.C. acest concurs a avut ca scop atragerea tinerilor în ac­tivităţi de pregătire şi per­fecţionare profesională, de ridi­care a nivelului de cunoştinţe. Au participat tineri de la „Elec­tromureş“, Combinatul chimic „Azomureş“ din Tîrgu-Mureş, I.M. „Republica“ şi I.U.P.S. Re­ghin, Combinatul chimic din Tîrnăveni şi Fabrica de anvelo­pe din Luduş. Iată şi primii cîştigători: cate­goria pînă la 26 de ani, frezori: Sándor Dumitru, întreprinderea metalurgică „Republica“ Reghin; strungari: Gali Arpad (întreprin­derea „Electromureş“, Tîrgu- Mureş; categoria peste 26 de ani. Frezori: Kovács Vasile („Elec­tromureş Tîrgu-Mureş); strun­gari: Ioan Hrihan, „Electromu­reş“, Tîrgu-Mureş. • STEAUA ROȘIE PAGINA 3

Next