Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)
1986-03-30 / nr. 75
^RGAJ^COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Fapte din marea întrecere socialistă consacrată gloriosului jubileu al partidului însemnele abnegaţiei muncitoreşti la Electromureş: Producţie marfă suplimentară în valoare de 30 de milioane de lei Omagiul pe care oamenii muncii de la întreprinderea „Electromureş" din Tîrgu-Mureş îl aduc partidului, glorioasei sale aniversări sunt faptele de zi cu zi în activitatea productivă, realizările deosebite, rod al hărniciei, al creaţiei tehnice, al bunului gospodar întru tot ceea ce zămisleşte cu mîinile şi cu mintea, ficare în parte şi cu toţi la un loc. Da, faptele puternicului colectiv muncitoresc tîrgumureşean sunt dintre cele mai alese, bogate cantitativ şi calitativ, iar produsele cu marca „Electromureş“ apreciate pretutindeni în ţară şi peste hotare. Produsele fabricate aici se disting prin înalta productivitate şi tehnicitate, linie mdernă şi calitate, utilitate şi fiabilitate, deoarece în ele s-au investit multă gîndire şi pricepere tehnică, răspundere şi dragoste pentru lucrul bine făcut Suma tuturor acestor calităţi colective şi individuale a oamenilor de aici stă la baza succeselor obţinute de specialişti","de muncitorii de la secţiile de conductori, de echipament electric de autotractor, de produse electrocalorice, de mecanică fină şi produse electronice. Ei sunt autorii modernizării tehnologiilor şi fluxurilor de fabricaţie, ai majorităţii produselor realizate, al creşterii productivităţii şi calităţii producţiei, al eficienţei economice ca efect al diminuării consumurilor specifice de materiale şi energie, al reducerii cheltuielilor, al utilizării intensive, gospodăreşti a capacităţilor şi timpului de lucru, a bunurilor materiale încredinţate de societate. Acum la sfîrşitul primului trimestru din anul 1986 şi din cel de-al optulea cincinal, rodul acestei activităţi prestigioase este bogat,materializat în 30 de milioane de Iei producţie marfă suplimentară şi in înfăptuirea cu mai multe zile, înainte de termen, a planului trimestrial la acest indicator, valoare care la rîndul ei se regăseşte în importante cantităţi de produse ale industriei electrotehnice realizate şi expediate în plus beneficiarilor conductori electrici izolaţi, echipament electric de autotractor, maşini şi aparate electrice de uz casnic, produse de mecanică fină şi piese de schimb. De asemenea, am fost informaţi că sarcinile trimestriale vor fi realizate la toate sortimentele urmărite prin planul de stat, că şi în continuare sunt prevăzute acţiuni şi măsuri pentru aplicarea programelor naţionale şi judeţene, pentru creşterea productivităţii muncii, a eficienţei economice în general, prin modernizarea produselor şi tehnologiilor de fabricaţie, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, reducerea consumurilor materiale şi energetice, a cheltuielilor de producţie, utilizarea tuturor materialelor refolosibile în procesul de fabricaţie, folosirea superioară a forţei de muncă, a maşinilor şi utilajelor etc., în vederea întregirii realizărilor cu noi fapte prestigioase în marea întrecere socialistă ce se desfăşoară în cinstea măreţului jubileu al creării partidului nostru comunist. IOAN HUSAR Radiocasetofoanele cu marca „Electromureş“ se bucură de un mare prestigiu foto: IOSIF TRIF A ÎNCEPUT CONSTRUCŢIA STAŢIEI DE BIOXID DE CARBON Pe platforma întreprinderii de bere din Reghin a început construcţia staţiei pentru recuperarea C02 de la fermentarea primară. Trecerea la fabricarea berii din musturi concentrate solicită utilizarea unei mari cantităţi de C02, care se aduce de la alţi furnizori din ţară. Pentru a reduce transporturile, fabrica de bere va beneficia de o staţie proprie de C02 care va servi şi altor beneficiari de bioxid de carbon alimentar. De altfel, o parte din C02 va fi întrebuinţat la îmbutelierea apei minerale Stînceni. Tovarăşul Samara Moises Machet, preşedintele Mozambicului, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşul Samora Moises Machel, preşedintele Partidului Frelimo, preşedintele Republicii Populare Mozambic, va efectua, împreună cu tovarăşa Graca Machel, o vizită oficială de prietenie în ţara noastră, în perioada 4—7 aprilie 1986. HKlilichJuhlu Prin cercul de lectură „Lucian Blaga“, Biblioteca orăşenească din Reghin a organizat o şezătoare literară care a cuprins medalionul George Topîrceanu, prezentat de prof. Aurel Alexe, şi o întîlnire cu poetul Ion Dumbravă, prilejuită de apariţia volumului de versuri „Argument pentru ziua ce vine“. La reuşita manifestării au contribuit poetul Dumitru Mureşan, redactor la revista „Vatra“, şi profesorul Cristian Stamatoiu. Faza pe localitate a concursului „Sanitarii pricepuţi“, desfăşurată la Reghin, a fost cîştigată de echipajul ciclului gimnazial, pregătit cu multă competenţă de profesoara Valeria Sara, şi de cel al ciclului primar, pregătit de învăţătoarele Maria Moldovan şi Elisabeta Grama, de la Şcoala generală nr. 1. (Prof. Maria Codarcea, directorul Şcolii generale nr. 1 Reghin). ★ Anul XXXVII dif Nr. 75 (8.694) Duminică, N 30 martie 1986 Ul 4 pagini 50 de bani Făurirea partidului politic al clasei muncitoare din România Istoria mişcării muncitoreşti din România este strîns legată de dezvoltarea generală, economico-socială, politică şi culturală a societăţii româneşti, de progresul forţelor de producţie şi de schimbările intervenite în relaţiile de producţie. Activitatea de propagandă socialistă şi de organizare politică şi profesională a muncitorimii la scara întregii ţări, intensificarea luptelor greviste au adus, în deceniul al 9-lea, pe planul discuţiilor, necesitatea formării partidului politic al clasei muncitoare. In numele „partidei muncitorilor“ şi pentru a direcţiona activitatea acesteia, Constantin Dobrogeanu-Gherea scrie şi publică în anul 1886 lucrarea „Ce vor socialiştii români?“, în care este susţinută şi demonstrată ideea necesităţii organizării partidului politic al clasei muncitoare. Această lucrare a fost primul program marxist din istoria mişcării noastre muncitoreşti. Luînd cunoştinţă de conţinutul acestui program, F. Engels, într-o scrisoare trimisă socialiştilor români în ianuarie 1888, îşi manifesta satisfacţia pentru „orientarea hotărît marxistă a activităţii acestora“. Transformarea Cercului muncitoresc din Bucureşti, în anul 1890, în Clubul muncitorilor, a marcat un pas important în făurirea partidului clasei muncitoare. Scopul acestei organizaţii politice, era „să statornicească frăţia şi solidaritatea în general între toţi muncitorii din ţară, să-i organizeze intr-un partid aparte al lor, servind de sîmbure în jurul căruia să se grupeze toate puterile partidului muncitorilor. In noua fază, caracterizată prin intensificarea procesului de organizare politică şi profesională, prin creşterea deosebită a activităţii socialiste se punea cu acuitate problema centralizării din punctul de vedere organizatoric, la scară naţională, a tuturor organizaţiilor politice muncitoreşti. Convocarea Congresului de centralizare la scară naţională a tuturor organizaţiilor clasei muncitoare din România s-a hotărît în cadrul Adunării generale a Clubului muncitorilor din Bucureşti din 2 mai 1892. O comisie a organizaţiilor muncitoreşti a trecut la alcătuirea proiectului de program al partidului, care a fost publicat în decembrie 1892 în presa socialistă, fiind supus apoi dezbaterilor organizaţiilor muncitoreşti din întreaga ţară timp de patru luni de zile. Lucrările Congresului s-au deschis la 31 martie 1893, în sala Clubului muncitorilor din Bucureşti în prezenţa a 63 de delegaţi reprezentînd cluburile muncitoreşti din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Roman, Tecuci, Botoşani, Tîrgu-Frumos, unele asociaţii profesionale şi un delegat al Grupului studenţilor socialişti români din Paris. In centrul lucrărilor Congresului s-au situat dezbaterea şi adoptarea noului program şi a statutului partidului, centralizarea la scară naţională a organizaţiilor politice muncitoreşti existente, alegerea organului central de conducere al partidului. Programul lector univ. MIHAI ROGOSCA (Continuare In pag. a 2-a) Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Ieri, 29 martie a.c. a avut loc şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid. La primul punct al ordinii de zi biroul a analizat şi aprobat Raportul privind pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii şi ale reprezentanţilor acestora care au supus dezbaterii pe bază de bilanţ activitatea pe anul 1985 şi măsurile luate pentru îndeplinirea ritmică şi integrală a planului de stat şi a angajamentelor asumate pe anul 1986. A fost analizat şi aprobat, de asemenea, Raportul privind bilanţul activităţii economico-financiare în sectorul socialist al agriculturii în anul 1985 şi măsurile ce se impun pentru creşterea eficienţei întregii activităţi în anul 1986. A fost adoptat apoi un plan de măsuri pentru aplicarea autogestiunii financiare in unităţile agricole de stat şi cooperatiste în 1986 şi următorii ani ai actualului cincinal. In continuarea şedinţei, biroul a fost informat despre modul cum s-au organizat şi s-au desfăşurat adunările de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de sindicat şi despre modul de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în luna februarie 1986. Biroul Comitetului judeţean de partid a aprobat planul de măsuri privind aniversarea a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Au fost rezolvate apoi unele probleme ale activității curente. Reportajul nostru FLOARE ALEASĂ ÎN BUCHETUL AGRICULTURII MUREŞENE A 65-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist Român este intimpinată cu fapte şi realizări semnificative şi de lucrătorii ogoarelor. Astfel de preocupări sunt şi la Cooperativa agricolă din Dîmbău. Acolo, pe valea Tîrnavei Mici, în decursul a numai ani, un arhitect priceput, cum se poate numi destoinicul şi ambiţiosul inginer Liciniu Ida, preşedintele C.A.P., a reuşit să facă, pe platforma centrului gospodăresc, modernizări la construcţiile existente, la care a adăugat elemente noi, realizind o microstaţiune agroindustrială care, odată finalizată, chiar în această vară, va deveni o floare aleasă în buchetul agriculturii mureşene. ... Vrem să facem fotografii în cîmp, la diverse lucrări. Inginerul Ioa zîmbeşte şi ne spune că „La noi totul este însămînţat. Ne-a mai rămas doar porumbul“. Intr-adevăr, au fost insămînţate, în condiţii foarte bune, la momentul optim, mazărea, trifoiul în cultură ascunsă, sfecla de zahăr şi cea furajeră, bobul. Acum, sub îndrumarea inginerului şef Tănase Bărbat, mecanizatorii lucrează la pregătirea terenului şi la erbicidări unde pe mai bine de 200 de hectare se va însămînţa porumbul. Nu s-a scăpat din vederenici zootehnia, pentru care, preşedintele Ioia are o mare pasiune. Dovadă sunt adăposturile modernizate, animalele ce le populează şi care sunt de o bună productivitate. Pentru acestea, preşedintele unităţii, împreună cu şeful fermei vegetale, inginerul Simion Mateanu, au fertilizat toată baza furajeră, păşuni, fineţe etc. Dar, mîndria preşedintelui, a colectivului, rămîne pasiunea pentru lansarea noului, care să se finalizeze în realizarea unor producţii sporite la toate culturile. Aici se înscrie reuşita pentru conveierul verde, în componenţa căruia intră: rapiţa, secara, typhonul, orzul şi loliumul, care se prezintă bine. Dar, baza furajeră care se pregăteşte minuţios şi din care se vor ad- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a)