Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)

1986-03-30 / nr. 75

^RGAJ^COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Fapte din marea întrecere socialistă consacrată gloriosului jubileu al partidului însemnele abnegaţiei muncitoreşti la Electromureş: Producţie marfă suplimentară în valoare de 30 de milioane de lei Omagiul pe care oamenii mun­cii de la întreprinderea „Elec­­tromureş" din Tîrgu-Mureş îl aduc partidului, glorioasei sale aniversări sunt faptele de zi cu zi în activitatea productivă, rea­lizările deosebite, rod al hărni­ciei, al creaţiei tehnice, al bu­nului gospodar întru tot ceea ce zămisleşte cu mîinile şi cu min­tea, ficare în parte şi cu toţi la un loc. Da, faptele puternicului colectiv muncitoresc tîrgumure­­şean sunt dintre cele mai alese, bogate cantitativ şi calitativ, iar produsele cu marca „Electromu­­reş“ apreciate pretutindeni în ţa­ră şi peste hotare. Produsele fa­bricate aici se disting prin înalta productivitate şi tehnicitate, linie mdernă şi calitate, utilitate şi fiabilitate, deoarece în ele s-au investit multă gîndire şi price­pere tehnică, răspundere şi dra­goste pentru lucrul bine făcut Suma tuturor­ acestor calităţi colective şi individuale a oame­nilor de aici stă la baza succe­selor obţinute de specialişti","­de muncitorii de la secţiile de con­ductori, de echipament electric de autotractor, de produse elec­­trocalorice, de mecanică fină şi produse electronice. Ei sunt au­torii modernizării tehnologiilor şi fluxurilor de fabricaţie, ai majorităţii produselor­ realizate, al creşterii productivităţii şi cali­tăţii producţiei, al eficienţei e­­conomice ca efect al diminuării consumurilor specifice­ de mate­riale şi energie, al reducerii cheltuielilor, al utilizării intensi­ve, gospodăreşti a capacităţilor şi timpului de lucru, a bunuri­lor materiale încredinţate de so­cietate. Acum la sfîrşitul primului trimestru din anul 1986 şi din cel de-al optulea cincinal, rodul acestei activităţi prestigioase este bogat,­materializat în 30 de milioane de Iei producţie marfă suplimentară şi in înfăptuirea cu mai multe zile, înainte de termen, a planului trimestrial la acest indicator, valoare care la rîndul ei se regăseşte în impor­tante cantităţi de produse ale in­dustriei electrotehnice realizate şi expediate în plus beneficiari­lor­ conductori electrici izolaţi, echipament electric de autotrac­tor, maşini şi aparate electrice de uz casnic, produse de meca­nică fină şi piese de schimb. De asemenea, am fost informaţi că sarcinile trimestriale vor fi rea­lizate la toate sortimentele ur­mărite prin planul de stat, că şi în continuare sunt prevăzute acţiuni şi măsuri pentru aplica­rea programelor naţionale şi ju­deţene, pentru creşterea produc­tivităţii muncii, a eficienţei eco­nomice în general, prin moder­nizarea produselor şi tehnologii­lor de fabricaţie, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a mun­cii, reducerea consumurilor ma­teriale şi energetice, a cheltuie­lilor de producţie, utilizarea tu­turor materialelor refolosibile în procesul de fabricaţie, folosi­rea superioară a forţei de mun­că, a maşinilor şi utilajelor etc., în vederea întregirii realizărilor cu noi­ fapte prestigioase în ma­rea întrecere socialistă ce se desfăşoară în cinstea măreţului jubileu al creării partidului nos­tru comunist. IOAN HUSAR Radiocasetofoanele cu marca „Electromureş“ se bucură de un mare prestigiu foto: IOSIF TRIF A ÎNCEPUT CONSTRUCŢIA STAŢIEI DE BIOXID DE CARBON Pe platforma întreprinderii de bere din Reghin a început construcţia staţiei pentru re­cuperarea C02 de la fermen­tarea primară. Trecerea la fa­bricarea berii din musturi concentrate solicită utilizarea unei mari cantităţi de C02, care se aduce de la alţi fur­nizori din ţară. Pentru a re­duce transporturile, fabrica de bere va beneficia de o sta­ţie proprie de C02 care va servi şi altor beneficiari de bioxid de carbon alimentar. De altfel, o parte din C02 va fi întrebuinţat la îmbutelierea apei minerale Stînceni. Tovarăşul Samara Moises Machet, preşedintele Mozambicu­­lui, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşul Samora Moises Machel, preşedintele Par­tidului Frelimo, preşedintele Re­publicii Populare Mozambic, va efectua, împreună cu tovarăşa Graca Machel, o vizită oficială de prietenie în ţara noastră, în perioada 4—7 aprilie 1986. ­HKlilichJu­hlu Prin cercul de lectură „Lucian Blaga“, Biblioteca orăşenească din Reghin a organizat o şeză­toare literară care a cuprins me­dalionul George Topîrceanu, pre­zentat de prof. Aurel Alexe, şi o întîlnire cu poetul Ion Dumbra­vă, prilejuită de apariţia volu­mului de versuri „Argument pentru ziua ce vine“. La reuşita manifestării au con­tribuit poetul Dumitru Mureşan, redactor la revista „Vatra“, şi profesorul Cristian Stamatoiu. Faza pe localitate a concursu­lui „Sanitarii pricepuţi“, desfă­şurată la Reghin, a fost cîştigată de echipajul ciclului gimnazial, pregătit cu multă competenţă de profesoara Valeria Sara, şi de cel al ciclului primar, pregătit de în­văţătoarele Maria Moldovan şi Elisabeta Grama, de la Şcoala generală nr. 1. (Prof. Maria Co­­darcea, directorul Şcolii generale nr. 1 Reghin). ★ Anul XXXVII d­if Nr. 75 (8.694) Duminică, N­ 30 martie 1986 Ul 4 pagini 50 de bani Făurirea partidului politic al clasei muncitoare din România Istoria mişcării muncitoreşti din România este strîns legată de dezvoltarea generală, econo­­mico-socială, politică şi culturală a societăţii româneşti, de pro­gresul forţelor de producţie şi de schimbările intervenite în rela­ţiile de producţie. Activitatea de propagandă so­cialistă şi de organizare politică şi profesională a muncitorimii la scara întregii ţări, intensificarea luptelor greviste au adus, în de­ceniul al 9-lea, pe planul discu­ţiilor, necesitatea formării parti­dului politic al clasei munci­toare. In numele „partidei muncitori­lor“ şi pentru a direcţiona acti­vitatea acesteia, Constantin Do­­brogeanu-Gherea scrie şi publi­că în anul 1886 lucrarea „Ce vor socialiştii români?“, în care este susţinută şi demonstrată ideea necesităţii organizării partidului politic al clasei muncitoare. A­­ceastă lucrare a fost primul pro­gram marxist din istoria mişcă­rii noastre muncitoreşti. Luînd cunoştinţă de conţinutul acestui program, F. Engels, într-o scri­soare trimisă socialiştilor români în ianuarie 1888, îşi manifesta satisfacţia pentru „orientarea hotărît marxistă a activităţii a­­cestora“. Transformarea Cercului mun­citoresc din Bucureşti, în anul 1890, în Clubul muncitorilor, a marcat un pas important în fău­rirea partidului clasei muncitoa­re. Scopul acestei organizaţii po­litice, era „să statornicească fră­ţia şi solidaritatea în general în­tre toţi muncitorii din ţară, să-i organizeze intr-un partid aparte al lor, servind de sîmbure în ju­rul căruia să se grupeze toate puterile partidului muncitorilor. In noua fază, caracterizată prin intensificarea procesului de organizare politică şi profesiona­lă, prin creşterea deosebită a ac­tivităţii socialiste se punea cu a­­cuitate problema centralizării din punctul de vedere organiza­toric, la scară naţională, a tutu­ror organizaţiilor politice munci­toreşti. Convocarea Congresului de centralizare la scară naţiona­lă a tuturor organizaţiilor clasei muncitoare din România s-a ho­tărît în cadrul Adunării generale a Clubului muncitorilor din Bu­cureşti din 2 mai 1892. O comisie a organizaţiilor muncitoreşti a trecut la alcătuirea proiectului de program al partidului, care a fost publicat în decembrie 1892 în presa socialistă, fiind supus a­­poi dezbaterilor organizaţiilor muncitoreşti din întreaga ţară timp de patru luni de zile. Lucrările Congresului s-au des­chis la 31 martie 1893, în sala Clubului muncitorilor din Bucu­reşti în prezenţa a 63 de dele­gaţi reprezentînd cluburile mun­citoreşti din Bucureşti, Iaşi, Ga­laţi, Ploieşti, Craiova, Roman, Tecuci, Botoşani, Tîrgu-Frumos, unele asociaţii profesionale şi un delegat al Grupului studenţilor socialişti români din Paris. In centrul lucrărilor Congresului s-au situat dezbaterea şi adopta­rea noului program şi a statutu­lui partidului, centralizarea la scară naţională a organizaţiilor politice muncitoreşti existente, a­­legerea organului central de con­ducere al partidului. Programul lector univ. MIHAI ROGOSCA (Continuare In pag. a 2-a) Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Ieri, 29 martie a.c. a avut loc şedinţa Biroului Comitetului ju­deţean de partid. La primul punct al ordinii de zi biroul a analizat şi aprobat Raportul pri­vind pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale oameni­lor muncii şi ale reprezentanţilor acestora care au supus dezbate­rii pe bază de bilanţ activitatea pe anul 1985 şi măsurile luate pentru îndeplinirea ritmică şi in­tegrală a planului de stat şi a angajamentelor asumate pe anul 1986. A fost analizat şi aprobat, de asemenea, Raportul privind bilanţul activităţii economico-fi­­nanciare în sectorul socialist al agriculturii în anul 1985 şi mă­surile ce se impun pentru creş­terea eficienţei întregii activităţi în anul 1986. A fost adoptat apoi un plan de măsuri pentru aplica­rea autogestiunii financiare in unităţile agricole de stat şi coo­peratiste în 1986 şi următorii ani ai actualului cincinal. In continuarea şedinţei, biroul a fost informat despre modul cum s-au organizat şi s-au des­făşurat adunările de dări de sea­mă şi alegeri în organizaţiile de sindicat şi despre modul de re­zolvare a propunerilor, sesizări­lor, reclamaţiilor şi cererilor oa­menilor muncii în luna februarie 1986. Biroul Comitetului judeţean de partid a aprobat planul de mă­suri privind aniversarea a 65 de ani de la făurirea Partidului Co­munist Român. Au fost rezolvate apoi unele probleme ale activită­ții curente. Reportajul nostru FLOARE ALEASĂ ÎN BUCHETUL AGRICULTURII MUREŞENE A 65-a aniversare de la în­fiinţarea Partidului Comunist Român este intimpinată cu fapte şi realizări semnificati­ve şi de lucrătorii ogoarelor. Astfel de preocupări sunt şi la Cooperativa agricolă din Dîmbău. Acolo, pe valea Tîr­­navei Mici, în decursul a nu­mai­­ ani, un arhitect price­put, cum se poate numi des­toinicul şi ambiţiosul inginer Liciniu Id­a, preşedintele C.A.P., a reuşit să facă, pe platforma centrului gospodă­resc, modernizări la construc­ţiile existente, la care a a­­dăugat elemente noi, realizind o microstaţiune agroindustria­lă care, odată finalizată, chiar în această vară, va deveni o floare aleasă în buchetul a­­griculturii mureşene. ... Vrem să facem fotogra­fii în cîmp, la diverse lucrări. Inginerul Io­a zîmbeşte şi ne spune că „La noi totul este însămînţat. Ne-a mai rămas doar porumbul“. Intr-adevăr, au fost insămînţate, în condi­ţii foarte bune, la momentul optim, mazărea, trifoiul în cultură ascunsă, sfecla de za­hăr şi cea furajeră, bobul. A­­cum, sub îndrumarea ingine­rului şef Tănase Bărbat, me­canizatorii lucrează la pregă­tirea terenului şi la erbicidări unde pe mai bine de 200 de hectare se va însămînţa po­rumbul. Nu s-a scăpat din vedere­­nici zootehnia, pentru care, preşedintele Ioia are o mare pasiune. Dovadă sunt adăpos­turile modernizate, animalele ce le populează şi care sunt de o bună productivitate. Pentru acestea, preşedintele unităţii, împreună cu şeful fermei vegetale, inginerul Si­­mion Mateanu, au fertilizat toată baza furajeră, păşuni, fineţe etc. Dar, mîndria preşedintelui, a colectivului, rămîne pasiu­nea pentru lansarea noului, care să se finalizeze în reali­zarea unor producţii sporite la toate culturile. Aici se în­scrie reuşita pentru conveierul verde, în componenţa căruia intră: rapiţa, secara, typho­­nul, orzul şi loliumul, care se prezintă bine. Dar, baza fu­rajeră care se pregăteşte mi­nuţios şi din care se vor ad- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a)

Next