Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)
1986-03-29 / nr. 74
SARMAŞU GAZDA UNOR REUŞIŢE ... TESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE Sărmaşu, 27 martie a.c. O zi însorită de primăvară. O zi „plină“ de manifestări politico-educative, iniţiate şi organizate de Caravana judeţeană nr. 1 a muncii politice de masă a Secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, în întîmpinarea istoricului eveniment al anului: gloriosul jubileu al partidului. Intr-un panoramic divers, interesant şi bogat în conţinut, ele s-au succedat — în funcţie de cerinţe şi preferinţe, sex, vîrstă, profesie, grad de pregătire etc. — sub înălţătorul generic: „65 de ani — 65 de trepte pe un drum încărcat de strălucite victorii“. La cinematograful din Sărmaşu au rulat, pentru elevii din clasele I—IV, un ciclu de filme consacrate măreţelor noastre Împliniri socialiste, care au fost prefaţate de un comentariu cinematografic al tovarăşei. Veselina Hărşan, activistă a Comitetului judeţean U.T.C., privind „Chipul nou al patriei în filmele româneşti contemporane“, în cadrul unui simpozion pentru elevii claselor a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a, tovarăşii Aurel Lupu, şeful sectorului muncii politice şi cultural-educative al Comitetului judeţean de partid, dr. Ioan Pop, cercetător ştiinţific principal, şi Vasile Negrea, membru al biroului Comitetului comunal de partid, au evocat momente din „Istoria partidului — historic de luptă eroică în slujita marilor idealuri ale poporului“. . „Eroica tinereţe revoluţionaie, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“ — aşa s-a intitulat dezbaterea politică pentru elevii de la liceu, în cadrul căreia au expus tovarăşii Laurenţiu Trine, secretar adjunct al Comitetului, comunal de partid, Veselina Hărşan, Radu Savonea, activist al Comitetului judeţean al U.T.C., şi Gheorghe Nistor, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor, în faţa muncitorilor de la secţia din Sărmaşu a I.P.L. Tîrgu- Mureş, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Preda, membru al biroului Comitetului comunal de partid, Aurel Lupu şi Ioan Pop, care au abordat tema: „Unanimitatea de gând şi de faptă — expresia deplinei unităţi a poporului în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Dezbaterea pentru ţăranii cooperatori din sectorul zootehnic, realizată de tovarăşii Ioan Almăşan, adjunct de şef de secţie la Comitetul judeţean de partid, dr. Cornel Podaru, cercetător ştiinţific principal, şi Mihai Trif, membru al biroului Comitetului comunal de partid, a pus în evidenţă, in mod pregnant, o serie de „Obiective realiste, mobilizatoare pentru sporirea şi ameliorarea efectivului de animale, pentru creşterea producţiilor de lapte şi de carne“. Mecanizatorii au luat parte la simpozionul: „Orientările şi sarcinile stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu , la baza perfecţionării întregii activităţi din agricultură, a creşterii puternice a producţiei agricole“. Au expus tovarăşii Ioan Almăşan, Simion Suciu, organizator de partid, preşedintele CUASC Sărm. şi Cornel Poda intr-o altă sală ? a femeilor cu toţiLiofanul Bărăian, secretar .A . comunal de partid, ,şi d . Iosif, membru al Com*]ndeţene de demografie. A^lUn^ contribuit la explic ar®a . probleme majore vi. jI1?. , AS1SU" —iarea viitorului na, '«"». n°ast« sicî allste, on'n nlai. mu,ţl „opii, sănătoşi şi unsuroşi“. Participantele la întilnire au vizionat şi 3 filme documentare, pe tema pusă în dezbatere „Indiferent de special de, fiecare cadru medical — un destoinic propagandist al natalităţii“ şi „Politica externă a României socialiste — o politică de pace, înţelegere şi colaborare internaţională“ — sunt două teme ce s-au constituit într-un colocviu pentru „oamenii în halate albe“ de la Spitalul din Sărmaşu, în faţa auditoriului au luat cuvîntul tovarăşii, dr. Macaroczy Andrea, de la Spitalul clinic judeţean din Tirgu-Mureş, dr. Maksai Iosif, dr. Pali Andrei, membru al biroului Comitetului comunal de partid, dr. Gali Iuliu, prof. univ. la Î.M.F. Târgu-Mureş şi Kapus loan, secretarul Comisiei judeţene pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice. Despre „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — tezaur al gîndirii naţionale româneşti“ şi „Contribuţia României socialiste, a preşedintelui său, la edificarea unei Europe unite, la triumful păcii şi colaborării în lume“ au vorbit cadrelor didactice, cu prilejul unei „mese rotunde“, tovarăşii Gali Iuliu, Kapus Ioan şi Laurenţiu Trînc. Bogatele manifestări de la Sărmaşu au reuşit să atragă numeroşi oameni ai muncii, să le captiveze atenţia, să le lărgească orizontul politic, să le consolideze convingerile. Iată de ce, cum e şi firesc, ele au întrunit sufragiile unanime ale participanţilor. AUREL DEJEANU „Biblioteca şi educaţia patriotică a maselor“ Intâia consfătuire din acest an a lucrătorilor din instituţiile de lectură publică existente in municipiile şi oraşele judeţului Mureş a avut loc luni şi marţi la Tirnăveni. Tema abordată a constituit-o ,,Biblioteca şi educaţia patriotică a maselor“. După cuvîntul de deschidere, rostit de tovarăşa Eugenia Cimpoca, secretar al Comitetului orăşenesc Tîrnăveni al P.C.R., Cornel Moraru, redactor şef al revistei „Vatra“, Gheorghe Moldovan, responsabilul bibliotecii gazdă a consfătuirii, Doina Pană şi Maria, Todoran, bibliotecare, au prezentat referatele .,Mesajul patriotic-educativ al operei literare„Biblioteca orăşenească Tirnăveni — instituţie activă în procesul de educaţie patrioticorevoluţionară a cititorilor„Cartea de istorie — izvor nesecat de cunoaştere a trecutului de luptă al poporului român“, „Căi şi mijloace privind educarea patriotică a tinerei generaţii“. In programul consfătuirii organizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Biblioteca judeţeană şi Biblioteca orăşenească Tirnăveni, a figurat simpozionul ştiinţific omagial „In memoriam Petru Maior“, precedat de expunerea „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea şi dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii revoluţionare a materialismului dialectic şi istoric", prezentată de prof. Kapus Ioan. Despre personalitatea şi opera lui Petru Maior a vorbit dr. Serafim Duicu, Mariana Ploeşteanu, Ion Muntean şi Aurel Hancu. A urmat dezbaterea pe tema „Cartea pentru tineret in programul Editurii Dacia“, cu participarea lui Leontin Stoica, directorul editurii, Vasile Igna şi Virgil Bulat, redactări, dezbatere prilejuită de închiderea festivă, la nivel judeţean, a manifestării „Zilele cărţii pentru tineret“. In după-amiaza zilei de luni, 24 martie, Gheorghe Moldovan a prezentat cîteva concluzii interesante desprinse în urma sondajului de opinie „Biblioteca publică şi lectura“, efectuat în rîndul cititorilor Bibliotecii orăşeneşti Tirnăveni. La sediul bibliotecii, marţi, 25 martie, au avut loc montajul literar-muzical „Columna infinită a devenirii noastre“, dedicat aniversării a 65 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, prezentat de elevii Şcolii generale nr. 1, îndrumaţi de profesoara Lucia Ciuchină, precum şi o demonstraţia practică cu tema „Teatrul de păpuşi, activitate specifică a secţiilor pentru copii din biblioteci“, susţinută de colectivul teatrului pionieresc de marionete condus de profesoara Tanța Duma. Această instructivă consfătuire a bibliotecarilor s-a încheiat prin vizita efectuată la întreprinderea de geamuri Tîrnăveni. DORIN BORDA STEAUA ROȘIE PAG.** A 1- Aleasă preţuire poetului Mihail Pintea Citit,ascriu aceste Eduuri, gîndul mă poartă din nou către rosturile poeziei şi ale poetului, în feluritele lor ipostaze de-a lungul istoriei. Căci, dacă un poet impregnează, prin forţa versurilor şi prin personalitatea sa, o epocă, acest lucru, din nefericire, adeseori se petrece la multă vreme după stingerea sa. Or, a străbate unul din cele mai zbuciumate secole — cum este cel al nostru — atît prin dăruirea scrisului, cît mai ales prin cel al prezenţei la cel mai mic seism care atentează la ţară, la oamenii ei întru ea, face mai mult decit orice scriere care pentru unii ar prefera să nu existe, iar devălmăşeniile vremurilor să fi putut fi înlăturate. Aceste cuvinte se vor, nu atît un sumar portret al celei ce a fost şi este octogenarul acum, poetul şi omul Mihail Pintea, ci mai ales un omagiu de preţuire, in numele tuturor celor care îl cunosc, al prietenilor întru ale scrisului de pretutindeni, la împlinirea în această primăvară a opt decenii efer viaţă. ANDREIANTA /Vomdata rBiatia-Olt Prietene„ dă-mi mâna şi vino, vino mai aproape N-auzi, se zbat tampoane şi trenul a pornit; O clipă doar şi-apoi, în noapte o să te'ngroape Şi vaniu-o să-ţi aducă un ţipăt înăsprit. Fii tare, prinde-mi mâna, e al tristeţii ceas, Eu am să mă cobor, în mine, încet, încet. Nu mă privi, durerea şi-a pus al ei pecet Pe faţa mea şi, doar, trecutul frumos a mai râmas . Nu-ţi fie teamă însă, rămân şi eu cu tine, Prin stepe’ndepărtate ai, sufletu-mi ortac, E tot ce-ţi pot lăsa,, de el nu sunt sărac Ci-s plin cum. sunt ciorchine de mustul dulce pline. Prietene, dă-mi mâna să simţi că-fi sunt aproape Şi că în noaptea neagră nu numai tu te pierzi... Dar trenul, trenul pleacă, 'ntre linii lumini verzi Noi nu răsbim alături să fim? Scrâşnit de roate Şi-apoi tăcerea grea se’nalţă, din gară fum involt. Luminile sunt stinse, doar braţele spre cer se 'nalţă ca pe pragiori. Pustiu suntşi stingher In noaptea de septemvrie în gara Piatra-Otil MIHAI PINTEA (din vol. „Rugăciuni pentru răni de aur“) TEATRUPREŞUL Fin analist al celor mai intime vibraţii interioare, regizorul Mircea Cornişteanu poposeşte inteligent şi cu răbdare asupra unor stări şi sensuri care în mod obişnuit par de domeniul evidenţei. Analizînd sub raport moralsocial aspecte din impurităţile vieţii cotidiene, regizorul izbuteşte „să pună în lumină“ intenţiile textului (tradus în maghiară de Kacsir Măria), să creeze o prelungită proiecţie de umbră a acelei imagini scenice care prezintă un întreg complex de mentalităţi şi comportamente ce frizează „convieţuirea paşnică“, în comun , cum ar fi: orgoliile goale, maniile absurde, crizele de personalitate şi de prestigiu, imixtiunile în viaţa şi în treburile altora etc. Limpezind profilul moral al personajelor, regizorul compune un tablou savuros, de coloratură comico-caricaturală, care trăieşte intens prin volubilitate şi ritm îndrăcit, care se exprimă prin compoziţii exuberante, şi suculente,mulate parcă pe replică şi cuvînt. Prin funcţia lor bine determinată într-un ansamblu de proporţii scenice armonioase, instantaneele realizate sunt consecinţa exclusivă şi firească a modulaţiilor interioare ale personajelor. Atent faţă de sugestiile textului, regizorul descoperă cele mai mărunte note satirice pe care le transmite inteligent, nuanţat, cu pregnanţă. Dincolo de nota de autenticitate desciisă din lumea de gînduri şi de ION BAIEŞU sentimente ale personajelor, rezultă o tonalitate viguroasă prin care sunt repudiate, fără sfială, viciile — rezultă o atitudine la care spectatorul se raliază fără rezerve. Ideile regizorale ale spectacolului secţiei maghiare a Teatrului Naţional din Tirgu-Mureş sunt valorificate prin scenografia Ştefaniei Cencan, ancorată parcă într-o undă de discreţie artistică şi prin elocvenţa scenică a unui colectiv de interpreţi care, bine armonizaţi, ştiu să dea dialogului o sprinteneală egalată doar de ingeniozitatea cu care sunt plasticizate personajeleSubtile şi exacţi în redarea sensurilor ideilor întruchipate, actorii au un joc şi o mişcare desfăşurată ingenios, în cadenţa dictată de replică şi de cuvînt, ceea ce permite nu numai conturarea exactă a trăsăturilor modelului social, ci şi formularea adresei precise a mesajului cuprins în intenţiile textului. Se detaşează un grup de interpreţi care, lăsaţi parcă slobozi, joacă folosind curajos elementele de şarjă închegate în osatura textului. Păstorind şi tonul şi cadenţa de comedie, aceşti actori reuşesc cel mai bine să-şi plaseze eroii în locul exact al poziţiei lor sociale. Gyarmati István - (Tánczos úr — în original, Pansfil) are o interpretare complexă, plină de vivacitate şi vioiciune; urmărind însă cu orice preţ să dea contur comic personajului său, lunecă fără să-şi dea seamă într-o zonă care periclitează tocmai caracterul eroului, tocmai ideea pe care o întrupează. Farkas Ibolya (Pacsirtáné — Filofteîa) are forţă interpretativă dublată de capacitatea de a adunei structura, personajului pînă la cele mai ascunse trăsături; are truculenţa belşugului de viaţă, acea participare de haz şi amuzament la jocul scenic ce se manifestă prin subtilitate şi fantezie. Lohanszky Loránd (Avocatul) are loc nuanţat şi susţinut; trasează rolului un profil precis şi animat; sondează şi valorifică inflexiunile sensibile ale replicii; aduce motivaţia scenică necesară clipelor de vehemenţă sau unduire ale textului; ştie, prin tot ce face, să dea viaţă satirei în care îi este învăluit personajul. Ferenczy István (Fotograful) are plastică adecvată şi ritm de joc debordant; în întreaga sa evoluţie are un fel personal de a înţelege comicul, pe care ştie să-l umanizeze fără efort. Kárp György (Lajos — Gicu) aduce aerul de sinceritate într-un joc ce creează, pe portativul spontaneităţii, iluzia unor momente de mare haz şi comic bun. Magvari Gergely (Italianul, compune cu savoare şi vitalitate nebună. Tatai Sándor (Gyuri — George), Balogh Annamária (Ana), Sütő Andris (Gézu — Gigel), Kilyén Ilka (Tiza — Getuţa), Szilágyi Enikö (Lonci — Gica) şi Székely M. Éva (Popescu), pe măsura unor scene şi replici mai puţin generoase au evidente încercări de integrare in atmosfera generală a sprtacolului IOIS „UEIÎEJI