Steaua Roşie, martie 1986 (Anul 37, nr. 50-75)

1986-03-29 / nr. 74

SARMAŞU GAZDA UNOR REUŞIŢE ... TESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE Sărmaşu, 27 martie a.c. O zi însorită de primăvară. O zi­ „pli­nă“ de manifestări politico-edu­cative, iniţiate şi organizate de Caravana judeţeană nr. 1 a mun­cii politice de masă a Secţiei de propagandă a Comitetului jude­ţean de partid, în întîmpinarea istoricului eveniment al anului: gloriosul jubileu al partidului. Intr-un panoramic divers, intere­sant şi bogat în conţinut, ele s-au succedat — în­ funcţie de cerinţe şi preferinţe, sex, vîrstă, profesie, grad de pregătire etc. — sub înălţătorul generic: „65 de ani — 65 de trepte pe un drum încărcat de strălucite vic­torii“. La cinematograful din Sărma­şu au rulat, pentru elevii din clasele I—IV, un ciclu de filme consacrate măreţelor noastre Îm­pliniri­­ socialiste, care au fost prefaţate de un comentariu cine­matografic al tovarăşei. Veselina Hărşan, activistă a Comitetului judeţean U.T.C., privind „Chipul nou al patriei în filmele româ­neşti contemporane“, în cadrul u­nui simpozion pentru elevii claselor a V-a, a VI-a, a VII-a şi a VIII-a, tovarăşii Aurel Lupu, şeful sectorului muncii politice şi cultural-educative al Comitetului judeţean de partid, dr. Ioan Pop, cercetător ştiinţific principal, şi Vasile Negrea, membru al birou­lui Comitetului comunal de par­tid, au evocat momen­te din „Is­toria­ partidului — h­istoric de luptă eroică în slujita marilor idealuri ale poporului“. . „Eroica tinereţe revoluţion­­aie, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“ — aşa s-a intitulat dezbaterea politică pentru elevii de la liceu, în cadrul căreia au expus tova­răşii Laurenţiu Trine, secretar adjunct al Comitetului, comunal de partid, Veselina Hărşan, Ra­du Savonea, activist al Comite­tului judeţean al U.T.C., şi Gheorghe Nistor, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al orga­nizaţiei pionierilor, în faţa muncitorilor de la sec­ţia din Sărmaşu a I.P.L. Tîrgu- Mureş, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Preda, membru al birou­lui Comitetului comunal de par­tid, Aurel Lupu şi Ioan Pop, ca­re au abordat tema: „Unanimita­tea de gând şi de faptă — expre­sia deplinei unităţi a poporului în jurul partidului, al secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“. Dezbaterea pentru ţăranii coo­peratori din sectorul zootehnic, realizată de tovarăşii Ioan Al­mă­­şan, adjunct de şef de secţie la Comitetul judeţean de partid, dr. Cornel Podaru, cercetător ştiin­ţific principal, şi Mihai Trif, membru al biroului Comitetului comunal de partid, a pus în e­­videnţă, in mod pregnant, o se­rie de „Obiective realiste, mobi­lizatoare pentru sporirea şi ame­liorarea efectivului de animale, pentru creşterea producţiilor de lapte şi de carne“. Mecanizatorii au luat parte­ la simpozionul: „Orientările şi sarcinile stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu , la baza perfecţionării întregii activităţi din agricultură, a creş­terii puternice a producţiei agri­cole“. Au expus tovarăşii Ioan Almăşan, Simion Suciu, organi­zator de partid, preşedintele CUASC Sărm. şi Cornel Po­da intr-o altă sală­­ ? a femeilor cu to­ţiLiofanul Bărăian, secretar .A . comunal de partid, ,şi d . Iosif, membru al Com*]nde­­ţene de demografie. A^lUn^ contribuit la explic ar®a . probleme majore vi­. jI1?. , AS1SU" —iarea viitorului na, '«"». n°ast« sicî allste, on'n nlai. mu,ţl „opii, sănătoşi şi unsuroşi“. Par­ticipantele la întilnire au vizio­nat şi 3 filme documentare, pe tema pusă în dezbatere „Indiferent de special de, fie­care cadru medical — un des­toinic propagandist al natalităţii“ şi „Politica externă a României socialiste — o politică de pace, înţelegere şi colaborare interna­ţională“ — sunt două teme ce s-au constituit într-un colocviu pentru „oamenii în halate albe“ de la Spitalul din Sărmaşu, în faţa auditoriului au luat cuvîntul tovarăşii, dr. Maca­roczy An­drea, de la Spitalul clinic jude­ţean din­ Tirgu-Mureş, dr. Mak­­sai Iosif, dr. Pali Andrei, mem­bru al biroului Comitetului co­munal de partid, dr. Gali Iuliu, prof. univ. la Î.M.F. Târgu-Mu­­­reş şi Kapus loan, secretarul Co­misiei judeţene pentru răspindi­­rea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice. Despre „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — tezaur al gîndirii naţionale româneşti“ şi „Contribuţia României socialiste, a preşedintelui său, la edifica­rea unei Europe unite, la trium­ful păcii şi colaborării în lume“ au vorbit cadrelor didactice, cu prilejul unei „mese rotunde“, to­varăşii Gali Iuliu, Kapus Ioan şi Laurenţiu Trînc. Bogatele manifestări de la Sărmaşu au reuşit să atragă nu­meroşi oameni ai muncii, să le captiveze atenţia, să le lărgeas­că orizontul politic, să le conso­lideze convingerile­. Iată de ce, cum­ e şi firesc, ele au întrunit sufragiile unanime ale partici­panţilor. AUREL DEJEANU „Biblioteca şi educaţia patriotică a maselor“ Intâia consfătuire din acest an a lucrătorilor din instituţiile de lectură publică existente in mu­nicipiile şi oraşele judeţului Mu­reş a avut loc luni şi marţi la Tirnăveni. Tema abordată a con­stituit-o ,,Biblioteca şi educaţia patriotică a maselor“. După cu­vîntul de deschidere, rostit de tovarăşa Eugenia Cimpoca, secre­tar al Comitetului orăşenesc Tîr­­năveni al P.C.R., Cornel Mora­­ru, redactor şef al revistei „Va­tra“, Gheorghe Moldovan, res­ponsabilul bibliotecii gazdă a consfătuirii, Doina Pană şi Ma­ria, Todoran, bibliotecare, au prezentat referatele .,Mesajul pa­­triotic-educativ al operei litera­re„Biblioteca orăşenească Tir­­năveni — instituţie activă în procesul de educaţie patriotico­­revoluţionară a cititorilor„Car­tea de istorie — izvor nesecat de cunoaştere a trecutului de luptă al poporului român“, „Căi şi mijloace privind educarea pa­triotică a tinerei generaţii“. In programul consfătuirii orga­nizată de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Bi­blioteca judeţeană şi Biblioteca orăşenească Tirnăveni, a figurat simpozionul ştiinţific omagial „In memoriam Petru Maior“, precedat de expunerea „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie remarcabilă la îmbo­găţirea şi dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii revoluţiona­re a materialismului dialectic şi istoric", prezentată de prof. Ka­pus Ioan. Despre personalitatea şi opera lui Petru Maior a vor­bit dr. Serafim Duicu, Mariana Ploeşteanu, Ion Muntean şi Au­rel Hancu. A urmat dezbaterea pe tema „Cartea pentru tineret in programul Editurii Dacia“, cu participarea lui Leontin Stoica, directorul editurii, Vasile Igna şi Virgil Bulat, redactări, dezbatere prilejuită de închiderea festivă, la nivel judeţean, a manifestării „Zilele cărţii pentru tineret“. In după-amiaza zilei de luni, 24 martie, Gheorghe Moldovan a prezentat cîteva concluzii intere­sante desprinse în urma­ sonda­jului de opinie „Biblioteca publi­că şi lectura“, efectuat în rîndul cititorilor Bibliotecii orăşeneşti Tirnăveni. La sediul bibliotecii, marţi, 25 martie, au avut loc montajul li­­terar-muzical „Columna infinită a devenirii noastre“, dedicat ani­versării a 65 de ani de la crea­rea Partidului Comunist Român, prezentat de elevii Şcolii genera­le nr. 1, îndrumaţi de profesoara Lucia Ciuchină, precum şi o de­monstraţia practică cu tema „Teatrul de păpuşi, activitate specifică a secţiilor pentru copii din biblioteci“, susţinută de co­lectivul teatrului pionieresc de marionete condus de profesoara Tanța Duma. Această instructivă consfătuire a bibliotecarilor s-a încheiat prin vizita efectuată la întreprinderea de geamuri Tîr­­năveni. DORIN BORDA STEAUA ROȘIE PAG.** A 1- Aleasă preţuire poetului Mihail Pintea Citit,a­­scriu aceste Eduuri, gîn­­dul mă poartă din nou către rosturile poeziei şi ale poetului, în feluritele lor ipostaze de-a lungul istoriei. Căci, dacă un poet impregnează, prin forţa versurilor şi prin personalitatea sa, o epocă, acest lucru, din­ ne­fericire, adeseori se petrece la multă vreme după stingerea sa. Or, a străbate unul din cele mai zbuciumate secole — cum este cel al nostru — atît prin dărui­rea scrisului, cît mai ales prin cel al prezenţei la cel mai mic seism care atentează la ţară, la oamenii ei întru ea, face mai mult decit orice scriere care pen­tru unii ar prefera să nu existe, iar devălm­ăşeniile vremurilor să fi putut fi înlăturate. Aceste cu­vinte se vor, nu atît un sumar portret al celei ce a fost şi­ este octogenarul acum, poetul şi omul Mihail Pintea, ci mai ales un o­­magiu de preţuire, in numele tu­turor celor care îl­ cunosc, al prietenilor întru ale scrisului de pretutindeni, la împlinirea în a­­ceastă primăvară a opt decenii efer viaţă. ANDREI­­ANTA /V­om­data rBiatia-Olt Prietene„ dă-mi mâna şi vino, vino mai aproape N-auzi, se zbat tampoane şi trenul a pornit; O clipă doar şi-apoi, în noapte o să te'ngroape Şi vaniu-o să-ţi aducă un ţipăt înăsprit. Fii tare, prinde-mi mâna, e al tristeţii ceas, Eu am să mă cobor, în mine, încet, încet. Nu mă privi, durerea şi-a pus al ei pecet Pe faţa mea şi, doar, trecutul frumos a mai râmas . Nu-ţi fie teamă însă, rămân şi eu cu tine, Prin stepe’ndepărtate ai, sufle­tu-mi ortac, E tot ce-ţi pot lăsa,, de el nu sunt sărac Ci-s plin cum. sunt ciorchine de mustul dulce pline. Prietene, dă-mi mâna să simţi că-fi sunt aproape Şi că în noaptea neagră nu numai tu te pierzi... Dar trenul, trenul pleacă, 'ntre linii lumini verzi Noi nu răsbim alături să fim? Scrâşnit de roate Şi-apoi tăcerea grea se’nalţă, din gară fum involt. Luminile sunt stinse, doar braţele spre cer s­e 'nalţă ca pe pragiori. Pustiu sunt­­şi stingher In noaptea de septemvrie în gara Piatra-Otil MIHAI PINTEA (din vol. „Rugăciuni pentru răni de aur“) TEATRUP­REŞUL Fin analist al celor mai intime vibraţii interioare, regizorul Mir­­cea Cornişteanu poposeşte inteli­gent şi cu răbdare asupra unor stări şi sensuri care în mod o­­bi­şnuit par de domeniul eviden­ţei. Analizînd sub raport moral­­social aspecte din impurităţile vieţii cotidiene, regizorul izbuteş­te „să pună în lumină“ intenţiile textului (tradus în maghiară de Kacsir Măria), să creeze o pre­lungită proiecţie de umbră a ace­lei imagini scenice care prezin­tă un întreg complex de menta­lităţi şi comportamente ce fri­zează „convieţuirea paşnică“, în comun , cum ar fi: orgoliile goale, maniile absurde, crizele de personalitate şi de prestigiu, imixtiunile în viaţa şi în trebu­rile altora etc. Limpezind profi­lul moral al personajelor, regizo­rul compune un tablou savuros, de coloratură comico-caricatura­­lă, care trăieşte intens prin volu­bilitate şi ritm îndrăcit, care se exprimă prin compoziţii exube­rante, şi suculente,­­mulate parcă pe replică şi cuvînt. Prin funcţia lor bine determinată într-un an­samblu de proporţii scenice ar­monioase, instantaneele realizate sunt consecinţa exclusivă şi fi­rească a modulaţiilor interioare ale personajelor. Atent faţă de sugestiile textului, regizorul des­coperă cele mai mărunte note satirice pe care le transmite in­teligent, nuanţat, cu pregnanţă. Dincolo de nota de autenticitate desciisă din lumea de gînduri şi de ION BAIEŞU sentimente ale personajelor, re­zultă o tonalitate viguroasă prin care sunt repudiate, fără sfială, viciile — rezultă o atitudine la care spectatorul se raliază fără rezerve. Ideile regizorale ale spectaco­lului secţiei maghiare a Teatru­lui Naţional din Tirgu-Mureş sunt valorificate prin scenografia Ştefaniei Cencan, ancorată parcă într-o undă de discreţie artistică şi prin elocvenţa scenică a unui colectiv de interpreţi care, bine armonizaţi, ştiu să dea dialogu­lui o sprinteneală egalată doar de ingeniozitatea cu care sunt plasticizate personajele­­Subtile şi exacţi în redarea sensurilor ideilor întruchipate, actorii au un joc şi o mişcare desfăşurată ingenios, în cadenţa dictată de replică şi de cuvînt, ceea ce permite nu numai con­turarea exactă a trăsăturilor mo­delului social, ci şi formularea adresei precise a mesajului­ cu­prins în intenţiile textului. Se detaşează un grup de interpreţi care, lăsaţi parcă slobozi, joacă folosind curajos elementele de şarjă închegate în osatura textu­lui. Păstorind şi tonul şi cadenţa de comedie, aceşti actori reuşesc cel mai bine să-şi plaseze eroii în locul exact al poziţiei lor so­ciale. Gyarmati István - (Tánczos úr — în original, Pansfil) are o interpretare complexă, plină de vivacitate şi vioiciune; urmărind însă cu orice preţ să dea­ contur comic personajului său, lunecă fără să-şi dea seamă într-o zonă care periclitează tocmai caracte­rul eroului, tocmai ideea pe care o întrupează. Farkas Ibolya (Pa­­csirtáné — Filofteîa) are forţă interpretativă dublată de capaci­tatea de a adunei structura, perso­najului pînă la cele mai ascunse trăsături; are truculenţa belşu­gului de viaţă, acea participare de haz şi amuzament la jocul scenic ce se manifestă prin sub­tilitate şi fantezie. Lohanszky Loránd (Avocatul) are loc nuan­ţat şi susţinut; trasează rolului un profil precis şi animat; son­dează şi valorifică inflexiunile sensibile ale replicii; aduce moti­vaţia scenică necesară clipelor de vehemenţă sau­ unduire ale textului; ştie, prin tot ce face, să dea viaţă satirei în care îi este învăluit personajul. Ferenczy István (Fotograful) are plastică adecvată şi ritm­ de joc debor­dant; în întreaga sa evoluţie are un fel personal de a înţelege co­micul, pe care ştie să-l umani­zeze fără efort. Kárp György (Lajos — Gicu) aduce aerul de sinceritate într-un joc ce creează, pe portativul spontaneităţii, ilu­zia unor momente de mare haz şi comic bun. Magvari Gergely (Italianul, compune cu savoare şi vitalitate nebună. Tatai Sándor (Gyuri — George), Balogh Anna­mária (Ana),­ Sütő Andris (Gézu — Gigel), Kilyén Ilka (Tiza — Getuţa), Szilágyi Eni­kö­ (Lonci — Gica) şi Székely M. Éva (Popes­cu), pe măsura unor scene şi re­plici mai puţin generoase au e­­vidente încercări de integrare in atmosfera generală a sprtacolu­­lui IOIS „UEIÎEJI

Next