Steaua Roşie, iunie 1987 (Anul 38, nr. 128-152)

1987-06-20 / nr. 144

SUB PREŞEDINTA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU » -______________________________________ _ ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, vineri, 19 iunie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat Ra­portul cu privire la proiectul Planului naţional unic de dez­voltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România pe anul 1988. S-a subliniat că proiectul de plan pe anul viitor are la bază sarcinle stabilite prin Directi­vele Congresului al XlII-lea al P.C.R. şi ţine seama de prevede­rile pentru anul 1988 din planul cincinal şi programele de per­fecţionare a organizării şi mo­dernizării proceselor de produc­ţie, iniţiate şi elaborate sub conducerea directă a secretaru­lui general al partidului. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere contribu­ţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la fundamen­tarea profund ştiinţifică a pro­iectului de plan, indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului date cu prilejul amplelor analize efectuate cu ministerele, centralele şi între­prinderile, cu privire la asigura­rea unei creşteri economice de tip intensiv, la ridicarea eficien­ţei în toate domeniile de activi­tate. Proiectul de plan pune un accent deosebit pe creşterea continuă a forţelor de produc­ţie, afirmarea cu putere a noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi a noii revoluţii agrare, pe dezvol­tarea bazei proprii de materii prime, ridicarea nivelului teh­nic şi calitativ al produselor şi a gradului de valorificare a re­surselor, reducerea consumurilor materiale şi energetice, utiliza­rea cu eficienţă maximă a fon­durilor de investiţii, sporirea mai rapidă a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale, ca mijloc principal al creşterii susţinute a venitului naţional şi­­ pe această bază — a nivelului de trai al poporului. Prevederile de plan pe anul viitor se întemeiază, de aseme­nea, pe studiile şi programele privind dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi extinderea progre­sului tehnic în toate ramurile e­­conomiei naţionale. In cadrul şedinţei, au fost prezentate principalele îmbună­tăţiri aduse proiectului de plan în cursul analizelor efectuate din iniţiativa şi sub directa în­drumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pe fiecare ramură şi domeniu de activitate. Prin mo­dificările aduse se asigură îm­bunătăţirea în continuare a in­dicatorilor cantitativi şi calita­tivi ai planului, creşterea gra­dului de valorificare a tuturor resurselor, sporirea productivi­tăţii muncii, reducerea consu­murilor şi a cheltuielilor de pro­ducţie, ridicarea, pe această ba­ză, a eficienţei întregii activi­tăţi economice. Aprobînd proiectul Planului naţional unic de dezvoltare e­­conomico-socială pe 1988, Comi­tetul Politic Executiv a hotărît ca acesta să fie supus dezbate­rii plenarei Consiliului Naţional a­l Oamenilor Muncii şi, apoi, plenarei Comitetului Central al partidului. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, Rapor­tul cu privire la proiectul Pla­nului de dezvoltare a agricultu­rii, industriei alimentare, silvi­culturii și gospodăririi apelor pe anul 1988. A fost relevat faptul că pre­vederile pe anul următor sunt în deplină concordanţă cu hotă­­rîrile adoptate de Congresul al XlII-lea al P.C.R., cu orientări­le stabilite de secretarul gene­ral al partidului pentru dezvol­tarea acestor importante ramuri şi sectoare ale economiei naţio­nale. In stabilirea propunerilor de plan s-a ţinut seama de obiecti­vele prevăzute, pentru acest an, în Programul naţional privind realizarea unor recolte sigure şi stabile, precum şi în celelalte programe aprobate, de creştere a producţiei de cereale şi plan­te ter­­­ice, de dezvoltare a zoo­tehniei şi a bazei furajere, a le­­gumiculturii, viticulturii şi po­­miculturii, a sericiculturii şi a­­piculturi. Totodată, s-au avut în vedere programele privind industria alimentară, de auto­­conducere şi autoaprovizionare, asigurîndu-se, în continuare, o cît mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agroali­­mentare şi industriale de con­sum. în cadrul şedinţei au fost prezentate îmbunătăţirile aduse acestui proiect de plan — în ur­ma analizei efectuate sub con­ducerea nemijlocită a secretaru­­lui general al partidului — care au în vedere creşterea suprafe­ţei agricole şi arabile şi o mai bună valorificare a potenţialu­lui productiv al pămîntului, sporirea producţiilor medii ve­getale şi animale, punerea şi mai largă în valoare a marilor rezerve de care dispune agricul­tura noastră socialistă. Comitetul Politic Executiv a aprobat proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor pe anul 1988 şi a hotărît să fie supus dezba­terii plenarei Comitetului Cen­tral al partidului. In continuare, Comitetul Poli­tic Executiv a dezbătut Progra­mul pentru intensificarea activi­tăţii de colectare şi valorificare a materialelor refolosibile şi de recondiţionare a pieselor şi sub­­ansamblelor pe anul 1988. (Conlinurre in pag. a 4-a) Ordinul Meritul Agricol clasa a ll-a pentru C.A.P. Mureşeni la recenta Plenară lărgită a Consiliului Naţional al A­­griculturii, Industriei Alimen­tare, Silviculturii şi Gospodă­ririi Apelor, prin Decret pre­zidenţial, cooperativei agrico­le Mureşeni i s-a conferit Or­dinul Meritul Agricol clasa a II-a pentru rezultatele de­osebite obţinute în 1986 şi o­­cuparea locului II pe ţară în întrecerea socialistă dintre u­­nităţile agricole. Pentru acest succes remar­cabil felicităm cooperativa, pe tovarăşul Ilie Cheşa, preşe­dintele CAP, pe specialiştii, cooperatorii şi mecanizatorii care şi-au adus contribuţia la sporirea producţiei în 1986 şi le urăm ca şi în acest an, al doilea din cincinalul în curs, să obţină noi succese care să le asigure obţinerea înaltului titlu de „Erou al Noii Revo­luţii Agrare” Anul XXXVIII fI Nr. 144 (9.073) V4 II Sîmbătă,­­­ 20 iunie 1987 II Vi 4 pagini JJ 50 de bani // Pentru fiecare colectiv muncitoresc, decadă decisivă în îndeplinirea planului semestrial Secţia de bicromat şi-a depăşit prevederile semestriale la export Considerînd exportul ca sarci­nă principală şi permanentă a activităţii sale pe 1987, colecti­vul secţiei de bicromat, care li­vrează la extern cea mai mare parte a producţiei sale, s-a mo­bilizat puternic pentru îndepli­nirea lui exemplară. Efortul cumulat de la începu­tul anului în care fiecare lună a contribuit cu sporuri însemnate la depăşirea planului s-a mate­rializat, pe cinci luni, într-un plus de 20 la sută faţă de pre­vederile la zi. Aşa cum ne rela­tează ing. Grigore Suciu, şeful secţiei bicromat de la Combi­natul chimic Tîrnăveni, întreaga perioadă scursă din acest an a fost intens folosită de colectivul secţiei pentru a da activităţii de export vigoare şi dinamism. Un accent deosebit a fost pus pe calitatea producţiei, fapt ce a permis ca fiecare şarjă ela­borată să întrunească condiţiile de export. De altfel, prin reuşi­tele­­secţiei, Combinatul chimic din Tîrnăveni este apreciat, pe plan­­european, pentru nivelul competitiv al bicromatului ex­portat. Onorarea cu promptitudine şi după cerinţele partenerilor ex­terni constituie un alt cîştig în­semnat al colectivului secţiei. Adăugind acest grad sporit de receptivitate la calitatea fabri­caţiei, lucrătorii de la bicromat au intrat în rîndurile celor mai apreciaţi exportatori, creîndu-şi, prin efortul lor de autodepăşire, un binemeritat prestigiu, dar şi o carte de vizită care îi reco­mandă pretutindeni. Şi nu este întîmplător faptul că bicromatul românesc a devenit un produs a cărui solicitare este in continuă creştere, stare de lucruri îmbu­curătoare, de pe urma căreia acest harnic şi priceput colectiv a adus economiei naţionale, pe cinci luni, un plus de 400.000 de dolari. Desfăşurîndu-şi activitatea şi pe iunie în aceeaşi notă de spo­rită exigenţă, colectivul secţiei bicromat va adăuga şi în această perioadă de sfîrşit de semestru noi realizări remarcabile. Ila altfel, constatăm cu satisfacţie că depăşirile mari la livrările din prima jumătate a lunii au permis colectivului secţiei să în­deplinească cu o jumătate de lună mai devreme planul se­mestrial la export. Acţionînd cu aceeaşi dăruire, oamenii muncii de la bicromat­ist vor intensifi­ca zi de zi activitatea de export, astfel încît, pînă la finele se­mestrului să ridice la 28 la sută depăşirea la planul cumulat al acestui indicator. Interlocutorul nostru ne informează că în a­­ceastă perioadă se exportă ma­siv în R.F.G., Spania, Israel, R. P. Chineză şi Japonia, într-o gamă foarte nuanţată de moda­lităţi de ambalare: îmbuteliat, înfoliat, paletizat sau pachetizat, sub formă de soluţie sau praf, diversitate care a facilitat de alt­fel această apropiere a consu­matorilor de producător. Succesele primului semestru al anului constituie fără îndoială un bun de preţ, un rezultat şi o experienţă foarte utile pentru activitatea celui de-al doilea se­mestru. Prin activitatea sa de acum, colectivul secţiei a creat un însemnat avans în realizarea planului anual la export. Evi­dent, dacă ritmul se va păstra, dacă se va acţiona şi pe mai departe cu aceeaşi dăruire şi pricepere, colectivul de la bicro­mat va înregistra cel mai mare succes al său de pînă acum, pu­ţind să contribuie în 1987, prin forţe proprii, la fondul valutar al ţării, cu un spor de cel puţin un milion de dolari. IOAN CISMAŞ Pretutindeni, operativitate şi bună calitate la întreţinerea porumbului şi a sfeclei de zahăr! La recenta Plenară a Consiliu­lui Naţional al Agriculturii, se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sub­linia: „Este, de asemenea, ne­cesar să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru realizarea tu­turor lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare, pentru a putea să obţinem recoltele sta­bilite şi a îndeplini cerinţele prevăzute de criteriile pentru titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Iată o sarcină de mare actu­alitate şi pentru lucrătorii ogoa­relor mureşene, cooperatori şi mecanizatori, practic pentru toţi locuitorii satelor, angajaţi cu toate forţele în această perioadă la executarea lucrărilor de în­treţinere a porumbului, sfeclei de zahăr şi a celorlalte culturi prăşitoare. Volumul de muncă este extrem de mare întrucît du­pă ploile căzute şi zilele căl­duroase ce au urmat, buruienile au început să se înmulţească şi să crească, iar pentru menţine­rea curată a culturilor este ne­cesară în continuare o activitate susţinută în toate unităţile a­­gricole şi aceasta cu a­tît mai mult cu cît a început şi cam­pania furajelor care solicită, de asemenea, forţe numeroase. Potrivit datelor centralizate la Direcţia generală a agricul­turii judeţene praşila a IlI-a ma­nuală la sfecla de zahăr a fost realizată pe total sector socia­list pe 9.280 ha, adică pe 79 la sută din plan, iar praşila a II-a mecanică şi manuală la porumb — pe 31.752 ha şi 5.161 ha, re­­prezentînd 60 şi, respectiv, 10 la sută din program. Rezulta­tele cele mai bune la prăşitul mecanic al porumbului se înre­gistrează pînă acum în unităţile agricole din consiliile agroindus­triale Band, Temut, Luduş, Tîr­­gu-Mureş, Rîciu, Sărmaşu şi al­tele, iar la prăşitul manual în consiliile Tîrgu-Mureş, Dumbră­­vioara, Iernut, Sîngeorgiu de Pădure şi Sărmaşu. Praşila a doua mecanică la cultura po­rumbului nu a început însă pînă ieri în unităţile consiliului agro­industrial Reghin, iar cea ma­nuală în cele din consiliile Band, Fărăgău, Morăreni, Rîciu şi Zau de Cîmpie. Iată de ce în toate aceste unităţi, şi nu numai aici, se cere în aceste zile o activitate energică, pentru realizarea lucrărilor la timp, pentru a asigura tuturor cul­turilor condiţii cît mai bune de producţie. O activitate susţinută se des­făşoară în această perioadă la întreţinerea culturilor prăşitoare, care ocupă la CAP Găneşti, în jur de 1.000 de hectare, ea fiind una din cele mai mari unităţi ale consiliului agroindustrial Tîrnăveni. Şi aici, din zori în noapte, forţele mecanice şi ma­nuale sunt antrenate la întreţi­nerea plantelor. Preşedintele u­­nităţii Şandor Dezideriu, ne spu­nea că în urma lucrărilor exe­cutate pînă acum la sfecla de zahăr — trei praşile manuale pe întreaga suprafaţă de 130 ha — cultura este curată, frumoa­să, cu densitate bună şi consi­deră că au toate condiţiile ne­cesare obţinerii unei producţii de peste 40.000 kg în medie la hectar. în acest scop, pe lingă executarea lucrărilor la timp, au urmărit ca pe terenurile mai sărace să aplice fazial îngrâşă­­mintele chimice necesare stimu­lării dezvoltării plantelor, obţi­nerii pe toate terenurile a unor producţii cît mai bune. Cultura cu cea mai mare pon­dere este însă porumbul, care ocupă 680 ha. Este o suprafaţă foarte mare care solicită din plin toate forţele mecanice şi manuale. Acum, după termina­rea celei de-a treia praşile la sfeclă, toate forţele au trecut operativ la întreţinerea porum­bului. Inginerul şef, Iulian Fră­­ţilă, ne arăta că acţionează zil­nic la prăşit cu 5 cultivatoare şi aproape 200 de cooperatori, praşila a II-a mecanică şi ma­nuală fiind realizată pînă la mijlocul acestei săptămîni pe 270 şi respectiv 52 de hectare. Desigur că şi aici aceste lucrări trebuie mult intensificate pen­tru efectuarea lor la timp, pen­tru a menţine toate lanurile cu­rate, pentru a le asigura con­diţii optime de producţie. O a­­tenţie deosebită s-a acordat, tot­odată, şi culturilor de cartofi de pe 40 ha, prăşiţi de mai multe ori manual, de soia de pe 80 ha, întreţinută mecanic şi manual, cît şi celei de tutun de pe 23 hectare. Conducerea unităţii apreciază că în ansam­blu, cu toată primăvara tîrzie, rece şi secetoasă din acest an, în urma strădaniilor oamenilor locului, majoritatea culturilor prăşitoare arată bine, sunt mai frumoase decît în anul trecut şi cu condiţii bune de obţinere a unor producţii superioare. V. ORZA

Next