Steaua Roşie, iunie 1987 (Anul 38, nr. 128-152)
1987-06-20 / nr. 144
SUB PREŞEDINTA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU » -______________________________________ _ ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 19 iunie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat Raportul cu privire la proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1988. S-a subliniat că proiectul de plan pe anul viitor are la bază sarcinle stabilite prin Directivele Congresului al XlII-lea al P.C.R. şi ţine seama de prevederile pentru anul 1988 din planul cincinal şi programele de perfecţionare a organizării şi modernizării proceselor de producţie, iniţiate şi elaborate sub conducerea directă a secretarului general al partidului. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la fundamentarea profund ştiinţifică a proiectului de plan, indicaţiilor şi orientărilor secretarului general al partidului date cu prilejul amplelor analize efectuate cu ministerele, centralele şi întreprinderile, cu privire la asigurarea unei creşteri economice de tip intensiv, la ridicarea eficienţei în toate domeniile de activitate. Proiectul de plan pune un accent deosebit pe creşterea continuă a forţelor de producţie, afirmarea cu putere a noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi a noii revoluţii agrare, pe dezvoltarea bazei proprii de materii prime, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi a gradului de valorificare a resurselor, reducerea consumurilor materiale şi energetice, utilizarea cu eficienţă maximă a fondurilor de investiţii, sporirea mai rapidă a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale, ca mijloc principal al creşterii susţinute a venitului naţional şi pe această bază — a nivelului de trai al poporului. Prevederile de plan pe anul viitor se întemeiază, de asemenea, pe studiile şi programele privind dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi extinderea progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale. In cadrul şedinţei, au fost prezentate principalele îmbunătăţiri aduse proiectului de plan în cursul analizelor efectuate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pe fiecare ramură şi domeniu de activitate. Prin modificările aduse se asigură îmbunătăţirea în continuare a indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului, creşterea gradului de valorificare a tuturor resurselor, sporirea productivităţii muncii, reducerea consumurilor şi a cheltuielilor de producţie, ridicarea, pe această bază, a eficienţei întregii activităţi economice. Aprobînd proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială pe 1988, Comitetul Politic Executiv a hotărît ca acesta să fie supus dezbaterii plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi, apoi, plenarei Comitetului Central al partidului. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, Raportul cu privire la proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor pe anul 1988. A fost relevat faptul că prevederile pe anul următor sunt în deplină concordanţă cu hotărîrile adoptate de Congresul al XlII-lea al P.C.R., cu orientările stabilite de secretarul general al partidului pentru dezvoltarea acestor importante ramuri şi sectoare ale economiei naţionale. In stabilirea propunerilor de plan s-a ţinut seama de obiectivele prevăzute, pentru acest an, în Programul naţional privind realizarea unor recolte sigure şi stabile, precum şi în celelalte programe aprobate, de creştere a producţiei de cereale şi plante terice, de dezvoltare a zootehniei şi a bazei furajere, a legumiculturii, viticulturii şi pomiculturii, a sericiculturii şi apiculturi. Totodată, s-au avut în vedere programele privind industria alimentară, de autoconducere şi autoaprovizionare, asigurîndu-se, în continuare, o cît mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare şi industriale de consum. în cadrul şedinţei au fost prezentate îmbunătăţirile aduse acestui proiect de plan — în urma analizei efectuate sub conducerea nemijlocită a secretarului general al partidului — care au în vedere creşterea suprafeţei agricole şi arabile şi o mai bună valorificare a potenţialului productiv al pămîntului, sporirea producţiilor medii vegetale şi animale, punerea şi mai largă în valoare a marilor rezerve de care dispune agricultura noastră socialistă. Comitetul Politic Executiv a aprobat proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor pe anul 1988 şi a hotărît să fie supus dezbaterii plenarei Comitetului Central al partidului. In continuare, Comitetul Politic Executiv a dezbătut Programul pentru intensificarea activităţii de colectare şi valorificare a materialelor refolosibile şi de recondiţionare a pieselor şi subansamblelor pe anul 1988. (Conlinurre in pag. a 4-a) Ordinul Meritul Agricol clasa a ll-a pentru C.A.P. Mureşeni la recenta Plenară lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, prin Decret prezidenţial, cooperativei agricole Mureşeni i s-a conferit Ordinul Meritul Agricol clasa a II-a pentru rezultatele deosebite obţinute în 1986 şi ocuparea locului II pe ţară în întrecerea socialistă dintre unităţile agricole. Pentru acest succes remarcabil felicităm cooperativa, pe tovarăşul Ilie Cheşa, preşedintele CAP, pe specialiştii, cooperatorii şi mecanizatorii care şi-au adus contribuţia la sporirea producţiei în 1986 şi le urăm ca şi în acest an, al doilea din cincinalul în curs, să obţină noi succese care să le asigure obţinerea înaltului titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare” Anul XXXVIII fI Nr. 144 (9.073) V4 II Sîmbătă, 20 iunie 1987 II Vi 4 pagini JJ 50 de bani // Pentru fiecare colectiv muncitoresc, decadă decisivă în îndeplinirea planului semestrial Secţia de bicromat şi-a depăşit prevederile semestriale la export Considerînd exportul ca sarcină principală şi permanentă a activităţii sale pe 1987, colectivul secţiei de bicromat, care livrează la extern cea mai mare parte a producţiei sale, s-a mobilizat puternic pentru îndeplinirea lui exemplară. Efortul cumulat de la începutul anului în care fiecare lună a contribuit cu sporuri însemnate la depăşirea planului s-a materializat, pe cinci luni, într-un plus de 20 la sută faţă de prevederile la zi. Aşa cum ne relatează ing. Grigore Suciu, şeful secţiei bicromat de la Combinatul chimic Tîrnăveni, întreaga perioadă scursă din acest an a fost intens folosită de colectivul secţiei pentru a da activităţii de export vigoare şi dinamism. Un accent deosebit a fost pus pe calitatea producţiei, fapt ce a permis ca fiecare şarjă elaborată să întrunească condiţiile de export. De altfel, prin reuşitelesecţiei, Combinatul chimic din Tîrnăveni este apreciat, pe planeuropean, pentru nivelul competitiv al bicromatului exportat. Onorarea cu promptitudine şi după cerinţele partenerilor externi constituie un alt cîştig însemnat al colectivului secţiei. Adăugind acest grad sporit de receptivitate la calitatea fabricaţiei, lucrătorii de la bicromat au intrat în rîndurile celor mai apreciaţi exportatori, creîndu-şi, prin efortul lor de autodepăşire, un binemeritat prestigiu, dar şi o carte de vizită care îi recomandă pretutindeni. Şi nu este întîmplător faptul că bicromatul românesc a devenit un produs a cărui solicitare este in continuă creştere, stare de lucruri îmbucurătoare, de pe urma căreia acest harnic şi priceput colectiv a adus economiei naţionale, pe cinci luni, un plus de 400.000 de dolari. Desfăşurîndu-şi activitatea şi pe iunie în aceeaşi notă de sporită exigenţă, colectivul secţiei bicromat va adăuga şi în această perioadă de sfîrşit de semestru noi realizări remarcabile. Ila altfel, constatăm cu satisfacţie că depăşirile mari la livrările din prima jumătate a lunii au permis colectivului secţiei să îndeplinească cu o jumătate de lună mai devreme planul semestrial la export. Acţionînd cu aceeaşi dăruire, oamenii muncii de la bicromatist vor intensifica zi de zi activitatea de export, astfel încît, pînă la finele semestrului să ridice la 28 la sută depăşirea la planul cumulat al acestui indicator. Interlocutorul nostru ne informează că în această perioadă se exportă masiv în R.F.G., Spania, Israel, R. P. Chineză şi Japonia, într-o gamă foarte nuanţată de modalităţi de ambalare: îmbuteliat, înfoliat, paletizat sau pachetizat, sub formă de soluţie sau praf, diversitate care a facilitat de altfel această apropiere a consumatorilor de producător. Succesele primului semestru al anului constituie fără îndoială un bun de preţ, un rezultat şi o experienţă foarte utile pentru activitatea celui de-al doilea semestru. Prin activitatea sa de acum, colectivul secţiei a creat un însemnat avans în realizarea planului anual la export. Evident, dacă ritmul se va păstra, dacă se va acţiona şi pe mai departe cu aceeaşi dăruire şi pricepere, colectivul de la bicromat va înregistra cel mai mare succes al său de pînă acum, puţind să contribuie în 1987, prin forţe proprii, la fondul valutar al ţării, cu un spor de cel puţin un milion de dolari. IOAN CISMAŞ Pretutindeni, operativitate şi bună calitate la întreţinerea porumbului şi a sfeclei de zahăr! La recenta Plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia: „Este, de asemenea, necesar să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru realizarea tuturor lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare, pentru a putea să obţinem recoltele stabilite şi a îndeplini cerinţele prevăzute de criteriile pentru titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Iată o sarcină de mare actualitate şi pentru lucrătorii ogoarelor mureşene, cooperatori şi mecanizatori, practic pentru toţi locuitorii satelor, angajaţi cu toate forţele în această perioadă la executarea lucrărilor de întreţinere a porumbului, sfeclei de zahăr şi a celorlalte culturi prăşitoare. Volumul de muncă este extrem de mare întrucît după ploile căzute şi zilele călduroase ce au urmat, buruienile au început să se înmulţească şi să crească, iar pentru menţinerea curată a culturilor este necesară în continuare o activitate susţinută în toate unităţile agricole şi aceasta cu atît mai mult cu cît a început şi campania furajelor care solicită, de asemenea, forţe numeroase. Potrivit datelor centralizate la Direcţia generală a agriculturii judeţene praşila a IlI-a manuală la sfecla de zahăr a fost realizată pe total sector socialist pe 9.280 ha, adică pe 79 la sută din plan, iar praşila a II-a mecanică şi manuală la porumb — pe 31.752 ha şi 5.161 ha, reprezentînd 60 şi, respectiv, 10 la sută din program. Rezultatele cele mai bune la prăşitul mecanic al porumbului se înregistrează pînă acum în unităţile agricole din consiliile agroindustriale Band, Temut, Luduş, Tîrgu-Mureş, Rîciu, Sărmaşu şi altele, iar la prăşitul manual în consiliile Tîrgu-Mureş, Dumbrăvioara, Iernut, Sîngeorgiu de Pădure şi Sărmaşu. Praşila a doua mecanică la cultura porumbului nu a început însă pînă ieri în unităţile consiliului agroindustrial Reghin, iar cea manuală în cele din consiliile Band, Fărăgău, Morăreni, Rîciu şi Zau de Cîmpie. Iată de ce în toate aceste unităţi, şi nu numai aici, se cere în aceste zile o activitate energică, pentru realizarea lucrărilor la timp, pentru a asigura tuturor culturilor condiţii cît mai bune de producţie. O activitate susţinută se desfăşoară în această perioadă la întreţinerea culturilor prăşitoare, care ocupă la CAP Găneşti, în jur de 1.000 de hectare, ea fiind una din cele mai mari unităţi ale consiliului agroindustrial Tîrnăveni. Şi aici, din zori în noapte, forţele mecanice şi manuale sunt antrenate la întreţinerea plantelor. Preşedintele unităţii Şandor Dezideriu, ne spunea că în urma lucrărilor executate pînă acum la sfecla de zahăr — trei praşile manuale pe întreaga suprafaţă de 130 ha — cultura este curată, frumoasă, cu densitate bună şi consideră că au toate condiţiile necesare obţinerii unei producţii de peste 40.000 kg în medie la hectar. în acest scop, pe lingă executarea lucrărilor la timp, au urmărit ca pe terenurile mai sărace să aplice fazial îngrâşămintele chimice necesare stimulării dezvoltării plantelor, obţinerii pe toate terenurile a unor producţii cît mai bune. Cultura cu cea mai mare pondere este însă porumbul, care ocupă 680 ha. Este o suprafaţă foarte mare care solicită din plin toate forţele mecanice şi manuale. Acum, după terminarea celei de-a treia praşile la sfeclă, toate forţele au trecut operativ la întreţinerea porumbului. Inginerul şef, Iulian Frăţilă, ne arăta că acţionează zilnic la prăşit cu 5 cultivatoare şi aproape 200 de cooperatori, praşila a II-a mecanică şi manuală fiind realizată pînă la mijlocul acestei săptămîni pe 270 şi respectiv 52 de hectare. Desigur că şi aici aceste lucrări trebuie mult intensificate pentru efectuarea lor la timp, pentru a menţine toate lanurile curate, pentru a le asigura condiţii optime de producţie. O atenţie deosebită s-a acordat, totodată, şi culturilor de cartofi de pe 40 ha, prăşiţi de mai multe ori manual, de soia de pe 80 ha, întreţinută mecanic şi manual, cît şi celei de tutun de pe 23 hectare. Conducerea unităţii apreciază că în ansamblu, cu toată primăvara tîrzie, rece şi secetoasă din acest an, în urma strădaniilor oamenilor locului, majoritatea culturilor prăşitoare arată bine, sunt mai frumoase decît în anul trecut şi cu condiţii bune de obţinere a unor producţii superioare. V. ORZA