Steaua Roşie, iulie 1988 (Anul 39, nr. 155-181)
1988-07-09 / nr. 162
^ima^n Stu75 1 BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ CARTEA în sprijinul producţiei Educaţia complexă, multilaterală a maselor de oameni ai muncii constituie o componentă esenţială a activităţii de ansamblu a Bibliotecii judeţene Mureş, avînd in permanenţă drept călăuză documentele de partid şi de stat, valorosul tezaur emanat din gîndirea şi opera secretarului general al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Formulîndu-şî obiectivele în temeiul coordonatelor actuale şi de perspectivă ale situaţiei socio-profesionale, precum şi de funcţiile ce-i revin ca instituţie chemată să contribuie la răspîndirea cărţii. Biblioteca judeţeană Mureş se implică organic, ca o prezenţă necesară şi specifică, în actul cultural, conferindu-i acestuia valenţe educative şi formative certe. Urmărind cu atenţie mutaţiile socioprofesionale locale, integrarea mai profundă a oamenilor muncii în procesul de producţie modern, ceea ce solicită o permanentă legătură cu ştiinţa şi tehnica nouă, se caută în permanenţă sprijinirea cerinţelor reale de informare ale beneficiarilor reali şi potenţiali. De aici necesitatea înfiinţării unei secţii specializate, de carte tehnică, această secţie funcţionînd de aproape 14 ani. Propaganda cărţii ştiinţifice şi tehnice, sprijinirea proceselor de modernizare a producţiei şi a muncii, de perfecţionare a pregătirii profesionale s-a realizat, în principal, prin activitatea secţiei a■rnintite, dar acest obiectiv stă în atenţia lucrătorilor din toate sectoarele instituţiei, începînd cu cel de completare şi organizare a colecţiilor. Este suficient să amintim că — numai în anul trecut — secţia de specialitate a eliberat pentru studiu şi lectură mai bine de 32.000 de volume, pe ansamblul instituţiei numărul acestora depăşind 197.000 de cărţi împrumutate cititorilor, de trei ori mai multe decît în urmă cu două decenii. Această activitate reflectă potenţialul informativ şi de satisfacere a interesului de lectură al publicului din municipiul Tirgu-Mureş şi din judeţul Mureş, potenţial deţinut de Biblioteca judeţeană, este, totodată, şi rodul activităţilor de propagandă a cărţii. De menţionat, astfel, organizarea adecvată a fondurilor în sălile cu acces liber la raft, a cataloagelor de bibliotecă, folosirea tuturor prilejurilor pentru a face propagandă cărţii şi serviciilor de bibliotecă, acestor scopuri fiindu-le consacrate numeroase manifestări de masă cu cartea. în programarea, organizarea şi desfăşurarea acestora se au în vedere cîteva principii: aceste manifestări să aibă bogate valenţe educativformative, să se adreseze unor cît mai largi categorii de oameni ai muncii, să se constituie într-o utilă şi convingătoare pledoarie pentru lectura de calitate, să aibă loc atît la sediul instituţiei, în secţii şi filiale, cît şi în unităţi economice mureşene, să răspundă unor reale nevoi de informare ale cititorilor. Referindu-ne doar la secţia Cartea tehnică, am remarca preocuparea pentru o cît mai strînsă colaborare cu marile unităţi economice tîrgumureşene, cu toate colectivele de cercetători cărora le sunt întocmite, la cerere, bibliografii pe cele mai diverse teme vizind perfecţionarea, modernizarea proceselor de producţie, stimularea cercetării ştiinţifice. Semnificativ este faptul că din cei peste 22.000 de cititori care au frecventat Biblioteca judeţeană Mureş in cursul anului trecut, aproape 5.000 sunt muncitori, ingineri şi tehnicieni, în prima jumătate a anului în curs numărul acestora apropiindu-se de 4.000. Colaborarea cu unităţile economice se manifestă şi prin sprijinirea bibliotecilor tehnice din întreprinderile industriale tîrgumureşene, pentru o cît mai largă cuprindere şi evidenţă a cărţii ştiinţifice şi tehnice în bibliotecile din Tîrgu-Mureş şi o cît mai deplină valorificare a ei în vederea modernizării producţiei. Vitrine şi rafturi tematice, dezbateri, mese rotunde, consultaţii pe probleme de profil, reuşite acţiuni de masă (simpozioane pe teme ca „Noutăţi în biologie: bioingineria“, „Ce este sinergetica?“, „Conversăm cu prietenul nostru, calculatorul personal“, cercetări bibliografice despre „Automatizarea proceselor industriale“, „Fibrele optice“, „Surse neconvenţionale de energie“ ş.a.) au contribuit la o utilă propagandă a cărţii ştiinţifice şi tehnice, la implicarea Bibliotecii judeţene in modernizarea proceselor de producţie. Dată fiind necesitatea extinderii serviciilor de informare, scurtarea timpului de acces al beneficiarului la informaţie, biblioteca a aderat la Comisia judeţeană de modernizare prin integrarea tehnologiei informatice, subcomisia Documentare tehnică, în vederea realizării unor mijloace de automatizare a serviciilor de bibliotecă. S-a pornit de la fructuoasele relaţii dintre bibliotecă şi Centrul teritorial de calcul electronic, de la importanţa pe care organele locale de partid şi de stat o acordă aportului pe care informarea şi documentarea tehnicoştiinţifică îl are în modernizarea producţiei. Se va porni de la definirea posesorilor de documente, profilul colecţiilor, alcătuirea evidenţelor de bibliotecă, stabilirea domeniilor prioritare în concordanţă cu principalele sarcini economico-sociale ale judeţului. în acest scop Biblioteca judeţeană Mureş are prelucrată pe calculator producţia naţională de carte pentru perioada 1984—1986 şi tezele de doctorat susţinute în anii 1983—1986. Sînt acestea doar cîteva preocupări actuale ale unei instituţii cu însemnate sarcini educativ-formative. PETRE FONTU însemnări în satul lui Marin Preda Cineva remarca la Concursul naţional de proză scurtă „Marin Preda“, că autorul „Moromeţilor“ constituie, împreună cu Rebreanu şi Creangă, triunghiul de aur al prozei româneşti. Spuse sub o blîndă insorire de mai, în faţa şcolii în care a învăţat marele prozator, între ramuri de liliac înflorit şi lumea ieşită pe uliţele sărbătoreşti ale satului, ca într-o zi din vechile calendare, alături de chipurile înnegurate ori multprea-nostalgice din expoziţia foto-documentară — aceste cuvinte capătă semnificaţii multiple, devin purtătoare de nelămurite ecouri în spiralatele adîncimi ale fiinţei... Şi parcă te-aştepţi ca dintre crengile unui pom înfrunzit inimitabilul Ilie Moromete să-şi scoată capul afară, întrebînd cu prefăcută uimire: „ — Mă, da cu voi ce-i pe-aici?“. Sînt acolo pozele celor care i-au inspirat lui Preda personajele cărţilor sale, iar pe şpaltul „celui mai iubit dintre pămînteni“ poţi citi acea corectură de final care convinge continuu că ......acolo unde dragoste nu e, nimic nu e...“. Căci iubirea lui Marin Preda era profund pămînteană, venind către lume de-acolo, din lumina şi căldura şi cuminţenia locurilor în care s-a născut. La Siliştea Nouă, în faţa vechii case părinteşti, între lanurile unduind înverzite mătăsuri, un strănepot de-al scriitorului, sub cerul atît de albastru, se juca în ogradă cu iezii... eugeniu nistor ATELIER LITERAR Can&t’iucto’iU Imprevizibili ca fenomenele naturii nu credeţi în măiestrele vorbe n-aţi văzut nicicînd aşezîndu-se cărămidă peste cărămidă dintr-un cuvint. In mări interioare păstraţi catalizatorul marilor prefaceri speranţa cu pînzele în vînt purtată de neprevăzuţii curenţi spre porturi întotdeauna noi. In arcade de beton şi cabluri de oţel sugrumaţi angoasa îngrijoratului asfinti, iar mîinile voastre aspre înnoadă tainicul crez de schele săgetind necuprinsul albastru. Ochi de catran şi de soare vă oglindesc fapta mai frumos ca ochii iubitei, cu cizme de cauciuc trecînd prin dezamăgiri şi curcubee clădind viaţa în expansiune. Mugurii primăverii îi păstraţi în adîncuri neştiute de unde rodesc fără ploi şi veri în orice anotimp. Tîrziu cînd lucrul s-a sfirşit şi uneltele zac asemenea armelor după luptă pe furiş vă întoarceţi să mingîiaţi peretele neted ce desparte haosul de istoria în mers deschizînd o fereastră spre ziua fără apus. ZENO GHIŢULESCU * tTF A tta TJDdTF PATINA ■» Astăzi, la ora 12, în holul Teatrului Naţional din Tirgu- Mureş va avea loc vernisajul Salonului judeţean de umor desenat (aflat la a XII-a ediţie), organizat de Comitetul judeţean Mureş al UTC. Juriul, format din Tudor Popescu (preşedinte, redactor la revista „Urzica“), Octavian Bour (grafician, redactor la revista „Steaua“ — Cluj-Napoca), Simon Endre (pictor, redactor la revista „Un Biet“), Nicolae M.rodoni (artist plastic, redactor la revista „Urzica“), Ion Barbu (caricaturist, Petroșani), Radu Ceontea( artist plastic, redactor la revista „Vatra“), Mircea Pop (secretar cu probleme de propagandă la Comitetul judeţean UTC — Mureş) a stabilit deja premianţii desemnaţi din numărul total de 53 de participanţi. Premiul ziarului „Steaua roşie" (lucrarea reprodusă □lăturat) a fost atribuit lui Cristian Marcu din Bucureşti. TEATRU I „Comedie de modă veche“ de ALEXEI ARBUZOV Alexei Arbuzov este un dramaturg popular în URSS. Şi nu numai acolo. Cunoscut, jucat şi iubit. Şi la noi, şi la Lodz, şi la Leningrad, şi la Moscova, şi la Paris şi oriunde i s-a jucat „Comedia“, oriunde i s-au jucat piesele. Titlul spune adevărul. Dincolo de realitatea zilnică a contemporaneităţii (acţiunea se petrece în 1967), piesa respiră o atmosferă de altădată. Cine sînt Ei? Doi însinguraţi. Un bărbat şi o femeie. Nişte oameni ca noi. Care am fi putut să fim noi. Care am putea să fim noi. Amîndoi loviţi crunt de războiul care le-a omorît stupid fiinţele care le erau cele mai dragi. Tragedia lor mişcă profund. O tragedie pe cît de brutală pe atît de tainică. Emoţionaţi de amintirile lor din tinereţe cînd discutau politică economică şi citeau Maiakovski. Agasaţi uneori de birocraţia fleacurilor administrative. Dar trăind şi dansînd. Şi suferind omeneşte de o singurătate teribilă, Arbuzov şi-a scris piesa cu mici tuşe de sensibilitate şi umor. Unele scene sînt de un haz irezistibil. Comedia oscilează permanent între amuzament şi sensibilitate. Şi place! Place tocmai această alternanţă. Pentru acest duo de muzică de cameră erau trebuitori doi virtuozi care să ştie să evite atît caricatura scrîşnită cît şi apa de trandafiri a melodramei. Ei sînt acolo. In sala mică a Naţionalului. Şi sînt minunaţi. Fără să te prevină, farmecul acţionează. Farmecul inteligenţei, farmecul talentului, farmecul creaţiei. In spaţiul de joc se află apreciata actriţă Farkas Ibolya şi distinsul actor şi pedagog Lohinszky Lorand — artist emerit. De un firesc tulburător, extraordinar de exacţi, de fini, de plini de simţul măsurii. Un duo perfect. Farkas Ibolya Incintă în pudoare şi în bucurie, în surîs şi în lacrimi, în clovnerie şi feminitate, în emoţie şi autoritate, în sensibilitate şi aplomb. Lohinszky Lorand, amplu nuanţat, cu o fineţe neegalată decît de precizia jocului, ne face să uităm că sîntem, totuşi, în faţa unei reprezentaţii teatrale. În concepţia lui Kovács Levente, regia simplă, liberă de efecte căutate, melodramatice sau comice, şi-a fixat drept obiectiv dezvăluirea umanului. A dramei umane prin însingurare nedorită, necăutată, necreată, nedeterminată de mediul social. A dramei singurătăţii accidentale ce poate deveni definitivă. A dramei ce poate chinui dar nu poate desfigura sufletul omului, dramă ce martirizează, dar nu îi dezumanizează pe eroi, pentru că omul nu poate fi dezumanizat decît cu voia lui. Spectacolul este metaforizat cu profunzime şi delicateţe. Accentul este pus însă pe adevăr, pe realism, pe psihologie, pe viaţă. Refuzîndu-şi cu obstinaţie cantonarea în zonele jocului comun, Kovács Levente face din piesă, care în pofida calităţilor, nu aparţine — după opinia noastră — marii dramaturgii contemporane, un spectacol de referinţă în istoria punerilor în scenă ale acestui text. Scenografia lui Nagy Arpad exactă şi inteligent concepută ca ambianţă de joc, dar şi ca element de atmosferă, permite actorilor să evolueze în spaţiu, liberi, chiar dacă unele constrângeri există. Şi nu neglijabile. O preocupare salutară pentru sugestie, pentru semnificaţie se face simţită şi în costume. Cele ale eroinei — şi nu sunt puţine — sunt realizate cu fantezie şi bun gust, în nota specifică a costumului clovnesc, expresie materială a marii pasiuni a eroinei: circul. Ilustraţia muzicală — realizată de Hencz József —, modernă, antrenantă, colorată şi cu o importantă încărcătură afectivă, completează cu „imagini“ auditive potenţialul emoţional al spectacolului. Din tot şi din toate se degajă un farmec insidios, discret şi profund ca ochii umezi, cerul, marea, ca viaţa CONSTANTIN DOLJAN