Steaua Roşie, iulie 1988 (Anul 39, nr. 155-181)

1988-07-09 / nr. 162

^ima^n Stu75 1 BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ CARTEA în sprijinul producţiei Educaţia complexă, multilate­rală a maselor de oameni ai muncii constituie o componentă esenţială a activităţii de ansam­blu a Bibliotecii judeţene Mu­reş, avînd in permanenţă drept călăuză documentele de partid şi de stat, valorosul tezaur ema­nat din gîndirea şi opera secre­tarului general al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Formulîndu-şî obiec­tivele în temeiul coordonatelor actuale şi de perspectivă ale si­tuaţiei socio-profesionale, pre­cum şi de funcţiile ce-i revin ca instituţie chemată să contribuie la răspîndirea cărţii. Biblioteca judeţeană Mureş se implică or­ganic, ca o prezenţă necesară şi specifică, în actul cultural, con­­ferindu-i acestuia valenţe edu­cative şi formative certe. Urmă­rind cu atenţie mutaţiile socio­­profesionale locale, integrarea mai profundă a oamenilor mun­cii în procesul de producţie modern, ceea ce solicită o per­manentă legătură cu ştiinţa şi tehnica nouă, se caută în per­manenţă sprijinirea cerinţelor reale de informare ale benefi­ciarilor reali şi potenţiali. De aici necesitatea înfiinţării unei secţii specializate, de carte teh­nică, această secţie funcţionînd de aproape 14 ani. Propaganda cărţii ştiinţifice şi tehnice, spri­jinirea proceselor de moderni­zare a producţiei şi a muncii, de perfecţionare a pregătirii profe­sionale s-a realizat, în princi­pal, prin activitatea secţiei a­­■rnintite, dar acest obiectiv stă în atenţia lucrătorilor din toa­te sectoarele instituţiei, începînd cu cel de completare şi organi­zare a colecţiilor. Este suficient să amintim că — numai în anul trecut — secţia de specialitate a eliberat pentru studiu şi lectu­ră mai bine de 32.000 de volu­me, pe ansamblul instituţiei nu­mărul acestora depăşind 197.000 de cărţi împrumutate cititorilor, de trei ori mai multe decît în urmă cu două decenii. Această activitate reflectă po­tenţialul informativ şi de satis­facere a interesului de lectură al publicului din municipiul Tirgu-Mureş şi din judeţul Mu­reş, potenţial deţinut de Biblio­teca judeţeană, este, totodată, şi rodul activităţilor de propagan­dă a cărţii. De menţionat, ast­fel, organizarea adecvată a fon­durilor în sălile cu acces liber la raft, a cataloagelor de biblio­tecă, folosirea tuturor prilejuri­lor pentru a face propagandă cărţii şi serviciilor de bibliote­că,­ acestor scopuri fiindu-le con­sacrate numeroase manifestări de masă cu cartea. în progra­marea, organizarea şi desfăşura­rea acestora se au în vedere cî­­teva principii: aceste manifestări să aibă bogate valenţe educativ­­formative, să se adreseze unor cît mai largi categorii de oameni ai muncii, să se constituie într-o utilă şi convingătoare pledoarie pentru lectura de calitate, să aibă loc atît la sediul instituţi­ei, în secţii şi filiale, cît şi în unităţi economice mureşene, să răspundă unor reale nevoi de informare ale cititorilor. Referindu-ne doar la secţia Cartea tehnică, am remarca preocuparea pentru o cît mai strînsă colaborare cu marile u­­nităţi economice tîrgumureşene, cu toate colectivele de cercetă­tori cărora le sunt întocmite, la cerere, bibliografii pe cele mai diverse teme vizin­d perfecţiona­rea, modernizarea proceselor de producţie, stimularea cercetării ştiinţifice. Semnificativ este faptul că din cei peste 22.000 de cititori care au frecventat Bi­blioteca judeţeană Mureş in cursul anului trecut, aproape 5.000 sunt muncitori, ingineri şi tehnicieni, în prima jumătate a anului în curs numărul acestora apropiindu-se de 4.000. Colabo­rarea cu unităţile economice se manifestă şi prin sprijinirea bi­bliotecilor tehnice din întreprin­derile industriale tîrgumureşene, pentru o cît mai largă cuprinde­re şi evidenţă a cărţii ştiinţifice şi tehnice în bibliotecile din Tîr­­gu-Mureş şi o cît mai deplină valorificare a ei în vederea mo­dernizării producţiei. Vitrine şi rafturi tematice, dezbateri, mese rotunde, consultaţii pe proble­me de profil, reuşite acţiuni de masă (simpozioane pe teme ca „Noutăţi în biologie: bioingine­ria“, „Ce este sinergetica?“, „Conversăm cu prietenul nostru, calculatorul personal“, cercetări bibliografice despre „Automati­zarea proceselor industriale“, „Fibrele optice“, „Surse necon­venţionale de energie“ ş.a.) au contribuit la o utilă propagandă a cărţii ştiinţifice şi tehnice, la implicarea Bibliotecii judeţene in modernizarea proceselor de producţie. Dată fiind necesitatea extin­derii serviciilor de informare, scurtarea timpului de acces al beneficiarului la informaţie, bi­blioteca a aderat la Comisia ju­deţeană de modernizare prin in­tegrarea tehnologiei informatice, subcomisia Documentare tehni­că, în vederea realizării unor mijloace de automatizare a ser­viciilor de bibliotecă. S-a por­nit de la fructuoasele relaţii dintre bibliotecă şi Centrul te­ritorial de calcul electronic, de la importanţa pe care organele locale de partid şi de stat o a­­cordă aportului pe care infor­marea şi documentarea tehnico­­ştiinţifică îl are în modernizarea producţiei. Se va porni de la definirea posesorilor de docu­mente, profilul colecţiilor, alcă­tuirea evidenţelor de bibliotecă, stabilirea domeniilor prioritare în concordanţă cu principalele sarcini economico-sociale ale ju­deţului. în acest scop Biblioteca judeţeană Mureş are prelucrată pe calculator producţia naţiona­lă de carte pentru perioada 1984—1986 şi tezele de doctorat susţinute în anii 1983—1986. Sînt acestea doar cîteva preocupări actuale ale unei instituţii cu în­semnate sarcini educativ-forma­­tive. PETRE FONTU însemnări în satul lui Marin Preda Cineva remarca la Concursul naţional de proză scurtă „Marin Preda“, că autorul „Moromeţilor“ constituie, împreună cu Re­­breanu şi Creangă, triunghiul de aur al prozei româneşti. Spuse sub o blîndă insorire de mai, în faţa şcolii în care a învăţat marele prozator, între ramuri de liliac înflorit şi lu­mea ieşită pe uliţele sărbătoreşti ale satului, ca într-o zi din vechile calendare, alături de chipurile înnegurate ori mult­­prea-nostalgice din expoziţia foto-documentară — aceste cu­vinte capătă semnificaţii multiple, devin purtătoare de nelă­murite ecouri în spiralatele adîncimi ale fiinţei... Şi parcă te-aştepţi ca dintre crengile unui pom înfrunzit inimitabilul Ilie Moromete să-şi scoată capul afară, întrebînd cu prefă­cută uimire: „ — Mă, da cu voi ce-i pe-aici?“. Sînt acolo po­zele celor care i-au inspirat lui Preda personajele cărţilor sale, iar pe şpaltul „celui mai iubit dintre pămînteni“ poţi citi acea corectură de final care convinge continuu că ......acolo unde dragoste nu e, nimic nu e...“. Căci iubirea lui Marin Preda era profund pămînteană, venind către lume de-acolo, din lu­mina şi căldura şi cuminţenia locurilor în care s-a născut. La Siliştea Nouă, în faţa vechii case părinteşti, între lanurile unduind înverzite mătăsuri, un strănepot de-al scriitorului, sub cerul atît de albastru, se juca în ogradă cu iezii... eugeniu nistor ATELIER LITERAR Can&t’iucto’iU Imprevizibili ca fenomenele naturii nu credeţi în măiestrele vorbe n-aţi văzut nicicînd aşezîndu-se cărămidă peste cărămidă dintr-un cuvint. In mări interioare păstraţi catalizatorul marilor prefaceri speranţa cu pînzele în vînt purtată de neprevăzuţii curenţi spre porturi întotdeauna noi. In arcade de beton şi cabluri de oţel sugrumaţi angoasa îngrijoratului asfinti, iar mîinile voastre aspre înnoadă tainicul crez de schele săgetind necuprinsul albastru. Ochi de catran şi de soare vă oglindesc fapta mai frumos ca ochii iubitei, cu cizme de cauciuc trecînd prin dezamăgiri şi curcubee clădind viaţa în expansiune. Mugurii primăverii îi păstraţi în adîncuri neştiute de unde rodesc fără ploi şi veri în orice anotimp. Tîrziu cînd lucrul s-a sfirşit şi uneltele zac asemenea armelor după luptă pe furiş vă întoarceţi să mingîiaţi peretele neted ce desparte haosul de istoria în mers deschizînd o fereastră spre ziua fără apus. ZENO GHIŢULESCU * tTF A tta TJDdTF PATINA ■» Astăzi, la ora 12, în holul Teatrului Naţional din Tirgu- Mureş va avea loc vernisajul Salonului judeţean de umor desenat (aflat la a XII-a edi­ţie), organizat de Comitetul judeţean Mureş al UTC. Juriul, format din Tudor Popescu (preşedinte, redactor la revista „Urzica“), Octavian Bour (grafician, redactor la revista „Steaua“ — Cluj-Na­­poca), Simon Endre (pictor, redactor la revista „Un Biet“), Nicolae M.rodoni (artist plas­tic, redactor la revista „Urzi­ca“), Ion Barbu (caricaturist, Petroșani), Radu Ceontea( ar­tist plastic, redactor la revis­ta „Vatra“), Mircea Pop (se­cretar cu probleme de propa­gandă la Comitetul judeţean UTC — Mureş) a stabilit deja premianţii desemnaţi din nu­mărul total de 53 de partici­panţi. Premiul ziarului „Steaua roşie" (lucrarea reprodusă □­­lăturat) a fost atribuit lui Cristian Marcu din Bucureşti. TEATRU I „Comedie de modă veche“ de ALEXEI ARBUZOV Alexei Arbuzov este un dra­maturg popular în URSS. Şi nu numai acolo. Cunoscut, jucat şi iubit. Şi la noi, şi la Lodz, şi la Leningrad, şi la Moscova, şi la Paris şi oriunde i s-a jucat „Co­media“, oriunde i s-au jucat piesele. Titlul spune adevărul. Dincolo de realitatea zilnică a contemporaneităţii (acţiunea se petrece în 1967), piesa respiră o atmosferă de altădată. Cine sînt Ei? Doi însinguraţi. Un băr­bat şi o femeie. Nişte oameni ca noi. Care am fi putut să fim noi. Care am putea să fim noi. Amîndoi loviţi crunt de războ­iul care le-a omorît stupid fiin­ţele care le erau cele mai dragi. Tragedia lor mişcă profund. O tragedie pe cît de brutală pe a­­tît de tainică. Emoţionaţi de a­­mintirile lor din tinereţe cînd discutau politică economică şi citeau Maiakovski. Agasaţi une­ori de birocraţia fleacurilor ad­ministrative. Dar trăind şi dan­­sînd. Şi suferind omeneşte de o singurătate teribilă, Arbuzov şi-a scris piesa cu mici tuşe de sensibilitate şi u­­mor. Unele scene sînt de un haz irezistibil. Comedia oscilează permanent între amuzament şi sensibilitate. Şi place! Place toc­mai această alternanţă. Pentru acest duo de muzică de cameră erau trebuitori doi virtuozi care să ştie să evite a­­tît caricatura scrîşn­ită cît şi apa de trandafiri a melodramei. Ei sînt acolo. In sala mică a Na­ţionalului. Şi sînt minunaţi. Fă­ră să te prevină, farmecul ac­ţionează. Farmecul inteligenţei, farmecul talentului, farmecul creaţiei. In spaţiul de joc se a­­flă apreciata actriţă Farkas Ibolya şi distinsul actor şi pe­dagog Lohinszky Lorand — ar­tist emerit. De un firesc tulbu­rător, extraordinar de exacţi, de fini, de plini de simţul măsurii. Un duo perfect. Farkas Ibolya Incintă în pu­doare şi în bucurie, în surîs şi în lacrimi, în clovnerie şi femi­nitate, în emoţie şi autoritate, în sensibilitate şi aplomb. Lo­hinszky Lorand, amplu nuanţat, cu o fineţe neegalată decît de precizia jocului, ne face să ui­tăm că sîntem, totuşi, în faţa u­­nei reprezentaţii teatrale. În concepţia lui Kovács Le­vente, regia simplă, liberă de e­­fecte căutate, melodramatice sau comice, şi-a fixat drept obiectiv dezvăluirea umanului. A dramei umane prin însingurare nedori­tă, necăutată, necreată, nedeter­minată de mediul social. A dra­mei singurătăţii accidentale ce poate deveni definitivă. A dra­mei ce poate chinui dar nu poa­te desfigura sufletul omului, dramă ce martirizează, dar nu îi dezumanizează pe eroi, pen­tru că omul nu poate fi dez­umanizat decît cu voia lui. Spectacolul este metaforizat cu profunzime şi delicateţe. Accen­tul este pus însă pe adevăr, pe realism, pe psihologie, pe viaţă. Refuzîndu-şi cu obstinaţie cantonarea în zonele jocului comun, Kovács Levente face din piesă, care în pofida calită­ţilor, nu aparţine — după opi­nia noastră — marii dramatur­gii contemporane, un spectacol de referinţă în istoria punerilor în scenă ale acestui text. Scenografia lui Nagy Arpad exactă şi inteligent concepută ca ambianţă de joc, dar şi ca element de atmosferă, permite actorilor să evolueze în spaţiu, liberi, chiar dacă unele con­strângeri există. Şi nu neglija­bile. O preocupare salutară pen­tru sugestie, pentru semnificaţie se face simţită şi în costume. Cele ale eroinei — şi nu sunt puţine — sunt realizate cu fan­tezie şi bun gust, în nota speci­fică a costumului clovnesc, ex­presie materială a marii pasiuni a eroinei: circul. Ilustraţia mu­zicală — realizată de Hencz József —, modernă, antrenantă, colorată şi cu o importantă în­cărcătură afectivă, completează cu „imagini“ auditive potenţia­lul emoţional al spectacolului. Din tot şi din toate se degajă un farmec insidios, discret şi profund ca ochii umezi, cerul, marea, ca viaţa CONSTANTIN DOLJAN

Next