Ştiința şi Tehnică, 1958 (Anul 10, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 1 - _2

entru revista noastră a constituit întotdeauna o mîndrie faptul de a-şi fi informat con­secvent cititorii despre marile evenimente ştiinţifice şi tehnice, petrecute în lumea întrea­gă. Problemele noi în cibernetică, energie nucleară, automobilism sau aviaţie, mase plastice sau preparate farmaceutice îşi găsesc locul în mod regulat în paginile revistei. In toate aceste domenii şi încă în multe altele, un cuvînt greu l-au avut şi îl au statele în care ştiinţa şi tehnica nu sînt apanajul unor neînsemnate grupări de oameni, în anumite ramuri, considerate de unii ca domenii de „tradiţie" ale unor ţări occiden­tale, progresele realizate de ţările socialiste au făcut ca aceste „tradiţii" să se spulbere. „TU“-urile sovietice, „Russia" sau „Ukraine" încă n-au fost întrecute de „Boeing“-urile sau „Douglas“-urile americane, aşa cum nici sincrofazotronul de 10 miliarde electronvolţi sau spărgătorul de gheaţă atomic nu şi-au găsit dincolo de ocean confraţi de aceeaşi capacitate. Şi ne limităm doar la aceste cîteva exemple de mare anvergură, în timp ce revista noastră şi celelalte reviste surori de popularizare a ştiinţei şi tehnicii din ţările socialiste caută să-şi informeze cît mai complet cititorii asupra ultimelor cuceriri ştiinţifice, unele reviste din ţările capitaliste, dintre care „Popular Mechanics" şi „Scientific american", cît şi cotidienele transoceanice de mare tiraj, şi-au făcut obiceiul de a preamări în orice ocazie forţa statelor imperialiste. Iată un exemplu: încă din 1952 aceste reviste şi ziare au început să facă multă vîlvă în jurul proiectelor americane de sateliţi artificiali ai Pămîn­­tului, iar la sfîrşitul anului 1956, ele iau trîmbiţat cît au putut mai tare promisiunea Statelor Unite de a lansa în 1957 un satelit în spaţiul cosmic. Se prezenta mai ales proiectul unuia dintre aceşti promişi cuceritori siderali, menţionîndu-se greutatea lui (9,72 kg), dimensiunile (diametrul de 50 cm), forma etc. etc. Şi oamenii din întreaga lume, interesaţi de orice reprezintă o victorie ştiinţifică, au aşteptat şi... au aşteptat mult şi bine dar satelit american lansat nu le-a fost dat să vadă. în schimb, despre sputnik 1 şi sputnik 2 au citit, iar unii chiar i-au şi văzut. Am­îndoi aceşti sateliţi artificiali au fost lansaţi fără a se convoca sute de corespondenţi străini şi fotografi şi fără a se face un tapaj şi o publicitate enormă. In schimb, la două luni după lansarea primului satelit sovietic de 83,6 kg şi la o lună după lansarea celui de-al doilea satelit sovietic de peste 500 kg, sute de corespondenţi au fost mobilizaţi două zile la rînd pentru a vedea... ce? Cum explodează racheta „Vanguard", care trebuia să poarte cu sine primul satelit american în greutate,de un kilogram şi jumătate, denumit mai apoi de unele ziare occidentale „Kaputnik". Iată deci încă un domeniu, cel al rachetelor şi al sateliţilor, în care S.U.A. nu mai pot avea pretenţii de prioritate, şi poate cei de peste Ocean ar fi mai liniştiţi dacă nu şi-ar da seama de ce se ascunde în spatele acestor sputnici şi rachete intercontinentale. Dar ei văd ca aici nu e vorba de satelit sau de rachetă, ci de o întreagă găină de domenii care contribuie în diferite proporţii la realizarea acestei răsunătoare victorii. Fără o industrie electronică, chimică, metalurgică, de aparate optice etc. dezvoltate la cel mai înalt grad, o asemenea revoluţie în ştiinţă n-ar fi fost cu putinţă. Pentru a da posibilitate cititorilor noştri să privească aceste realizări excepţionale de pe o bază ştiinţifică şi tehnică mai solidă, ne am propus să dăm acestui număr un caracter mai... cosmic. Astfel cititorul va putea cunoaşte ce probleme se pun cu prilejul lansării rachetelor, căn­eşte modalitatea de efectuare a ghidajului, ce condiţii trebuie să îndeplinească combustibilii lovi­­siţi de rachete, de ce sateliţii şi rachetele nu revin pe Pămînt şi ce trebuie făcut pentru a le readuce pe planeta noastră etc. De asemenea cititorul va putea afla, citind articolele acestui număr, cum se va putea călători în sistemul solar, posibilităţile vieţii în cosmos, despre navele care ne vor putea trans­porta încă în veacul nostru pe Lună, Marte sau Venus etc. Acestea sînt motivele pentru care am început noul an cu expunerea pe larg a epocalului eveniment ştiinţific şi tehnic petrecut în cursul lui 1957. Şi sîntem­ convinşi că în 1958 vom fi mar­torii unor noi şi grandioase succese pe care ni le rezervă ştiinţa şi tehnica lagărului socialist. LA ÎNCEPUT DE AN NOU ------CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR Atmosferă înaltă — 2; Istoria rachetei — 4; Lansarea rachetelor - 7; r­­achete — 8; Combustibil pentru rachete — 10; Ghidarea rachetelor — 12; Dirijarea rachetelor — 14 ; Cum se poate transforma un corp terestru in­orp cosmic — 14; Viata satelitului — 16; Problemele mecanice ale sate­­tului artificial — 17; Cum se observă sateliţii artificiali — 19; Spectro­-copia si satelit­ul -22; Cosmoporful satelit—23; Fenomenele aerodinamice ale achetelor purtătoare si ale sateliţilor artificiali — 27; Cercetări de geomag­­etism —29; Cercetări de astronomie si geodezie — 30 ; Utilizări ale sateliţilor ar­­ficiali— 31 ; Călătorie In sistemul solar—32; Vom trăi dincolo de atmosfer­i ? — 34; Astronava în spaţiul cosmic — 33; Ce am văzut în Antarctica 37; resarea — 39 ; Patinoarul artificial— 40; Ne vaccinăm impotriva gripei? — 42; tambutinele apelor — 44; Cititorii intreabă... redacţia răspunde — 46; Cum se f­ce o macrofotografie — 47 ; Cinci minute in loc de patruzeci si cinci— 48. COPERTA: PRIMII OAMENI PE UN SATELIT AL LUI SATURN (desen­: D. lonescu) | Proletari din toate ţârile. uni(i-v6 ! Revistă editată de C.C. al UT.M. și S.R.S.C. Anul X Seria a ll-a Nr. 1 Ianuarie 1968

Next