Ştiința şi Tehnică, 1970 (Anul 22, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 1 - 2

Dacă cu peste o sută de ani în urmă se produceau numai 3,5 milioane tone de fontă (1850) şi de loc oţel, în anul 1950 s-au produs în lume peste 200 milioane tone de oţel, în 1968 s-a ajuns la cca. 530 milioa­ne tone de oţel, iar previziunile pentru 1977 arată că producţia va atinge probabil cifra de 770 milioane tone de oţel. Deci, în ultimii 15 ani producţia de oţel s-a dublat şi ea se află într-o creştere vertiginoasă, datorită nevoilor crescînde ale omenirii (locuinţe, căi ferate, automobile, vapoare, avioane, obiecte de uz casnic etc.). Creşterea consumului de oţel se află astăzi în centrul atenţiei specialiştilor atît din punct de vedere al construcţiei şi dez­voltării uzinelor siderurgice cît şi din punct de vedere al pieţei oţelului pentru a cu­noaşte nivelul de producţie pe care trebuie să-l atingă noile combinate siderurgice. La construcţia şi dezvoltarea acestor uzine trebuie să se ţină seamă de o multitudine de aspecte. In primul rînd se pune problema aplicării noilor tehnologii, cum ar fi, de exemplu: încărcătură pentru furnal din minereuri sortate, folosirea minereului aglo­merat, perfecţionarea procedeelor de ela­borare a oţelurilor, cuptoare electrice cu arc foarte puternic, procedee de tratare şi turnare, instalaţii pentru turnarea con­tinuă a oţelului. De asemenea, la construirea noilor com­binate siderurgice se are în vedere o capa­citate anuală de producţie de 5,6 milioane tone de oţel şi chiar peste, deoarece în acest caz investiţiile specifice sînt mai re­duse decît la construirea unităţilor mici. Toţi aceşti factori nu-şi arată eficienţa fără automatizarea întregului ciclu de pro­ducţie al uzinei siderurgice, de la depozi­tele de materii prime şi pînă la expedierea laminatelor. COMBINATE ŞI! In condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice — după cum se subliniază în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. —, progresul tehnic constituie mai mult decît oricînd o noţiune dinamică, cu un caracter multilateral, având ca principale direcţii electrificarea, chimizarea şi automatizarea. Automatizarea proceselor de producţie constituie un sistem complex cu conexiune inversă,.4 care primeşte şi prelucrează informaţie şi în cadrul căruia toate elementele sistemului de maşini, agregate, dispozitive de control şi reglare acţionează In procesul tehnologic Intr-un regim optim. Aceasta duce in final la creşterea producţiei şi productivităţii agregatelor, la economisirea materialelor şi materiilor prime, la elaborarea unei producţii de calitate. Printre ramurile industriale care beneficiază de avantajele automatizării se numără şi siderurgia, a cărei dezvoltare impetuoasă din ultimii ani necesită cu insistenţă, intervenţia computerelor în conducerea proceselor de producţie. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,UNIŢI-VĂ! REVISTĂ EDITATĂ DE C.C. AL U.T.C. Şl CONSILIUL PENTRU RĂSPlNDIREA CUNOŞTINŢELOR CULTURAL­­STIINŢIFICE STIINTA­ siTEHNICA’ IANUARIE 1970 ANUL XXII SERIA II REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Scînteii 1, telefon 17­60 10,interior 1146-1572 COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof. univ., doctor în agronomie Gh. BOLTEANU; prof. univ. dr. N. BOTNARIUC; prof. univ., mem­bru coresp. al Acad. T. BUGNARIU; redactor-șef I. CHIŢU; prof. univ., membru coresp. al Acad. FI. CIORASCU ; conf. univ. dr. V. CUCU; prof. univ. dr. docent, membru coresp. al Acad. D. DAVI­­DESCU; prof. univ. A. IANU; dr. ing. V. IOANID; prof. univ. dr. C. MARCU ; red. sef adj. A. NEGREA; conf. univ., ing. I. PASCARU ; prof. univ. A. PÎRVU; conf. univ., dr. ing. G. RULEA; ing. agronom A. STĂNEL; prof. univ., dr. ing. I. TRIPȘA; prof. univ., dr. docent D. TUDOR Prezentarea grafici: N. NICOLAEV Tehnoredactor: C. DANELIUC TIPARUL EXECUTAT LA COMBINATUL POLIGRAFIC «CASA SCINTEII» CALCULATOARE PENTRU URMĂRIRE, CONTROL ŞI COMANDĂ Procesele siderurgice sînt foarte com­plexe şi comportă consumuri mari de mate­riale şi energie, însă producţia obţinută este continuă şi uniformă. Fiecare fază este deci susceptibilă de îmbunătăţire prin control automat, iar dată fiind complexitatea pro­ceselor de producţie, automatizarea se poate realiza numai cu ajutorul calculatoarelor electronice. In prezent ne aflăm deja în­­tr-un stadiu destul de avansat în acest do­meniu. Computerele se folosesc tot mai mult la furnale, convertizoare cu oxigen, laminoare slebing şi bluming, laminoare de tablă, laminoare de benzi la cald şi la rece, linii de tăiere, linii de recoacere etc. Consumul de materiale, transportul de materii prime și livrarea produselor finite

Next