Ştiința şi Tehnică, 1973 (Anul 24, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 1 - 4

A IN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI. Construcţia de maşini constituie facto­rul motor al modernizării economiei noastre socialiste. Ea are menirea, aşa cum rezultă cu claritate şi din ultima Conferinţă Naţio­nală a partidului, de a da tuturor ramurilor industriale maşini şi utilaje cu parametri tehnici ridicaţi Şi competitivi pe piaţa Inter­naţională. In cadrul actualului cincinal înnoi­rea tehnică in întreaga economie trebuie să fie făcută în proporţie de 80% pe baza utilaj­or produse In ţară. PESTE 200 DE CERCETĂRI ANUAL La acest efort general şi de perspectivă cercetarea In construcţiile de maşini de­pune eforturi dintre cole mai eficiente pe linia îmbunătăţirii proceselor tehnologice, a proiectării de noi maşini, a valorificării superioare a metalului prin reproiectare. Concret, Institutul de cercetări tehnolo­gice, cel mai mare din cadrul Ministerului Construcţiilor de Maşini Grele, vizează prin activitatea lui o gamă largă de probleme, in principal, cei peste 500 de cercetători participă la elaborarea de procese tehnolo­gice, de studii de tipizare şi de proiecte tip pentru utilajele aferente procedeelor tehnologice obţinute. Activitatea institu­tului In domeniul tehnologiilor priveşte procedeele de turnare a metalelor, defor­mările plastice, acoperirile metalice deco­rative şi anticorozive, tratamentele termice şi tehnologiile de prelucrare la rece a meta­lelor, în domeniul utilajelor, atit cele tipi­zate cit şi cele specializate, ele reprezintă fie rezultatele studiului unei noi tehnologii, fie ale necesităţii dotării uzinelor, caz în care utilajul este destinat fabricaţiei de serie. Cercetările întreprinse până acum (a­­proape 200 anual) se bucură de un atu principal, acela că toate au fost realizate în dialog direct cu producţia. Şi încă ceva. Foarte multe dintre ele preocupă nu numai pe specialiştii români, ci şi pe cei de peste hotare. Prin aplicarea lor în producţie s-au realizat pe ansamblul economiei zeci de mi­lioane lei. Un exemplu concludent II consti­tuie tehnologia de turnare a unor piese de performanţă pentru turbine In greutate de ptnă la 200 de tone fiecare sau tehnologia pentru realizarea pilelor din otel de cimen­tare, lucrare de o deosebită eficientă eco­nomică, distinsă cu Medalia de aur la Sa­lonul internaţional de invenţii de la Viena. Pentru înaltele lor caracteristici tehnice au fost medaliate cu aur şi tehnologia şi utilajul pentru cromare dură a unor piese cu dia­metrul cuprins între 120 şi 200 mm şi lungi de peste 10 m. Dealtfel, trebuie precizat că institutul a realizat peste 30 de invenţii, dintre care opt au fost brevetate In 18 ţări din Europa şi America. Nu numai că ele contribuie direct la ridicarea tehnică a producţiei In construc­ţia de maşini şi la obţinerea de economii substanţiale de metal, dar aduc şi impor­tante sume de valută. In momentul de faţă, de pildă, firmele româneşti de comerţ exte­rior duc tratative cu peste 70 de firme din Italia, R.F. a Germaniei, Franţa şi Suedia pentru vinzarea sub diverse forme a unor lucrări ale institutului. Gîndirea tehnică, cea mai scumpă marfă pe piaţa mondială, con­tribuie In măsură tot mai mare la înzestrarea cu tehnică nouă a ramurii construcţiilor de maşini. Şi acest lucru se datorează Intr-o măsură însemnată şi cercetărilor între­prinse de institut, care au condus, printre altele, la realizarea a 32 de cuptoare de diverse tipuri şi dimensiuni In domeniul tratamentului termic, a unei largi game tipi­zate de cuptoare cu inducţie de 1, 2; 3,5; 6,3 şi lifl tone, a unei mari varietăţi de utilaje care folosesc curenţi de inducţie pentru încălzire In vederea forjării, cit şi a nenumă­rate utilaje tehnologice tipizate sau spe­ciale pentru acoperiri metalice şi deformaţii plastice. O CERCETARE DE VALOARE MONDIALA O foarte importanta cercetare desfăşurată la I.C.T.C.M. este şi intr­urarea cămăşilor pentru pompele de extras (iţei, care a pro­vocat o puternică modernizare tehnolo­gică. Era necunoscut acest lucru deoarece In foarte multe cazuri, dar mai ales atunci clnd ţiţeiul conţine impurităţi abrazive şi corosive, cămăşile folosite In unităţile de pompare de la sondele de extras ţiţei sunt rapid deteriorate, cu toate că la fabricarea lor au fost utilizate oţeluri speciale, aliate cu crom, molibden şi aluminiu (sau numai cu crom şi aluminiu) şi au fost durificate prin nitrurare (în atmosferă de amoniac diso­ciat). Din această cauză pompajul este între­rupt şi se procedează la înlocuirea cămăşi­lor. O atare operaţie In condiţiile exploatării unor sonde cu adlncimi de ptnă la 6 000 m este dificilă şl costisitoare. Pe lingă acestea, trebuie arătat că nitru­­rarea gazoasă este foarte costisitoare ca urmare, In special, a duratei lungi In care aceasta se realizează, durată la care dacă se adaugă şi timpii auxiliari de încălzire şi răcire sub gaz poate ajunge până la 144 de ore. După nitrurare, deformaţiile cămăşilor sunt mari, fiind necesară îndepărtarea prin rectificare a unor adaose de prelucrare adâncă. Totodată, preţul instalaţiei de ni­trurare şi a anexelor sale este ridicat. Noul procedeu de nitrurare pus la punct de institut asigură realizarea unor cămăși de pompă cu o durabilitate de 2,5—3 ori mai mare dectt a cămășilor nitrurate după pro­cedeul clasic In gaz, ceea ce duce la utili­zare îndelungată a pompelor In sondă, deci la­ reducerea întreruperilor In activitatea de pompare şi a cheltuielilor de exploatare. După noul procedeu românesc — distins In toamna trecută la Viena cu medalia de aur a salonului de invenţii —, nltruvarea se realizează la temperaturi joase, sub 600°C. 1. Una din realizările importante ale Institu­tului de cercetări tehnologice din cadrul Ministerului Construcţiilor de Maşini Grele este şi acest agregat modern de turnare cu atmosferă controlată. 2. Instalaţie modernă pentru depuneri elec­­trochimice, realizată de cercetătorii români.

Next