Ştiința şi Tehnică, 1974 (Anul 25, nr. 1-7)

1974-01-01 / nr. 1

Circuitele integrate monolitice obţinute cu ajutorul laserului permit realizarea unor densităţi cu totul deosebite: pe 15 cm* pot fi plasate peste 150 miliarde de elemente, mai multe deci decit numărul tuturor stele­lor din galaxia noastră. COPERTA A IV-A. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VÂ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VÂ! REVISTĂ EDITATĂ DE C.C. AL U.T.C. ŞI COMISIA PENTRU PROBLEMELE CULTURAL­EDUCATIVE DE MASĂ IANUARIE 1974 ANUL XXV SERIA A II-A Cititorii din străinătate pot face abonamente adre­­slndu-se întreprinderii «ROMPRESFILATEllA» — Serviciul Import-export presă-Bucureşti Calea Gri­­viţei nr. 64 -55, P.O.B. 1001.­­ Radiologii români au obţinut un succes de certă rezonanţă internaţională prin re­zultatele obţinute de colectivul format din dr. Vasile Voinea, ing. Em­a Voinea, dr. ing. Eugen Teiţanu şi Gh. Tucan. Despre ce este vorba! Prin tehnicile moderne, în rîndul cărora se numim­ mijloacele electrooptice ţi folosirea substanţelor de contrast, s-au obţi­nut o serie de clarificări în radioscopii, radio­logii şi defectologii. Totuţi, informaţiile nece­sare fixării diagnosticului radiologie se dove­deau, în unele cazuri, insuficiente. Or, colec­tivul de ingineri, medici­­i tehnicieni români a vrut să scoată în evidenţă toate informaţiile care se pierd într-un asemenea instantaneu, luat dintr-o parte sau alta a organismului. în consecinţă, ei au analizat verigile lan­ţului radiologie, scoţînd în evidenţă o serie de «puncte slabe» şi optînd pentru imaginea color. Concret, ei au brevetat în ţară şi în străinătate mai multe invenţii în problema realizării unui aparat Roentgen — diag­nostic color, care în cursul unei examinări radioscopice realizează o imagine radiolo­­gică color, un film radiografie color şi un UN SUCCES AL SPECIA RADIOLOGIA ecran radioscopic color. Pe baza imaginii, în acest fel, în loc de 30—80 de nuanţe de cenuţiu, se disting acum 10 000—12 000 de nuanţe color diferite, deoarece imaginea color foloseşte trei parametri: nuanţa cro­matică, strălucirea şi saturaţia. Astfel se face că diagnosticul radiologic este mult mai exact. Cu ajutorul tehnicii «E», adică prin rezonanţă, se pot separa — dintr-o ima­gine complexă pe diferite filme sau în culori diferite — chiar şi opacităţile de numai un milimetru diametru, pe un al doilea — opacităţile de 2 mm diametru, iar pe un al treilea cele de 3 mm etc. în acest fel apare cu claritate uimitoare ceea ce rămînea «ascuns» privirii în radiografia originală, contribuind la fixarea unui diagnostic foarte exact. Dacă în această tehnică separarea imagi­nilor se face, de exemplu, în radioscopia pulmonară după opacitatea de diferite di­mensiuni a nodulilor, în tehnica «minus» separarea se realizează după radioopacita­­tea lor, ceea ce permite radiografierea țesu­turilor moi. Mai mult, îmbinîndu-se prin­cipiul­­radiodiagnosticului color cu tehnica «minus» şi cu tehnica «E», se poate depăşi şi mai mult puterea de rezoluţie a radio­grafiilor convenţionale. Şi încă o precizare. Prin realizarea noului «ecran radioscopic» se transformă în energie luminoasă cel puţin 30% din energia razelor Roentgen, faţă de numai 5% cît transformă ecranul clasic. Totodată, se reduce de 6 ori iradierea radio­logică. Originalitatea şi progresul efectiv pe care le realizează toate aceste contribuţii româ- UN CARNET DE IDENTITATE DE ACUM 1 850 DE ANI! De curînd, la Gherla, printre ruinele castrului roman de pe malul drept al Some­șului, a fost descoperit un adevărat «buletin de identitate» de acum 1 850 de ani, adică din 10 august 123. El confirmă o diplomă asemănătoare găsită în urmă cu 13 ani tot lingă Gherla. De fapt, este vorba de verita­bile livrete-buletine de eliberare din ser­viciul activ şi trecerea «in rezervă» a osta­şilor din legiunile romane care au rămas in Dacia după Infringerea lui Decebal. Tot­odată, diplomele respective constituiau şi certificate de incetăţenire acordate locuito­rilor provinciilor, după un serviciu militar de cel puţin 25 ani. In principal, aceste «buletine» erau formate din două tăbliţe de bronz, cu dimensiunile de 13—14 cm lun­gime şi 10—12 cm lăţime. Ele se suprapuneau simetric,sub formă de «carnet», fiind legate cu ajutorul unui fascicul de fire de sîrmă care avea capetele prinse intr-o cutie-capac fixată pe partea externă a tăbliței a doua. In mare, acest carnet cuprindea sigiliile de ceară ale celor şapte autentificatori, un fragment din decretul imperial, numele ti­tularului livretului, numele comandantului şi guvernatorului provinciei. Pe pagina întli şi a patra, scrisul este ordonat, spre deosebire de scrisul de pe paginile inte­rioare, unde se află, repetat, textul cu mici variaţiuni şi abrevieri. Cît priveşte sigiliile, acestea erau acoperite de o apărătoare lunguiaţă de bronz, lipită şi sudată, după ce erau legate cele două tăbliţe ale docu­mentului. Noul «buletin de identitate» descoperit prezintă şi o însemnătate capitală privind cunoaşterea organizării teritoriale a pro­vinciei din nordul Daciei, dacă avem în vedere că a fost pierdută toată documen­taţia aflată în arhivele comandantului su­prem de la Roma. Din descifrarea diplomei găsite reiese că ostaşul Glavus a fost lăsat la vatră de către un comandant anterior celui care emite do­cumentul. In fapt, este vorba de generalul Marcius Turbo e sfetnic şi bun prieten cu împăratul Hadrianus, în subordinea căruia a slujit in calitate de centurion de legiune In armata Pannoniei, înainte de supunerea Daciei. Prin foiţele de bronz descoperite — Dacia Porolissensis are acum menţiunea cea mai veche, impingtndu-se înapoi, cu peste un deceniu, informaţiile pe care le deţinem despre înfiinţarea acestui district, care avea drept scop întărirea apărării Da­ciei de un corp de armată auxiliar. Şi încă ceva. Soldatul Glavus, al cărui număr era înscris pe document, era de obîrşie ilir, iar sofia lui, cel­ă...

Next