Ştiința şi Tehnică, 1996 (Anul 48, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 1-2 - 3

ACTUALITĂŢI ŞT TUTUNUL ŞI RESPIRAŢIA * * Tutunul diminuează considerabil capacitatea respiratorie, ca şi posibilităţile de a răspunde la efort. Aceasta este conclu­zia unui studiu norvegian fără precedent, publicat de British Medical Journal. Timp de 8 ani, medicii au examinat 1 393 de subiecţi. în 1987, volumul expirator şi “forma fizică” erau net mai puţin bune la fumători, comparativ cu nefumătorii. Astăzi însă, declinul formei fizice este de 3 ori mai mare la primii. Singura soluţie ar fi să-i imităm pe cei 199 de subiecţi care au încetat să mai fumeze: ei şi-au regăsit capacităţile respiratorii, care sunt analoge cu cele ale nefumătorilor. TUNURI VECHI DE CINCI SECOLE La bordul unei nave corsar din secolul al XV-lea - cea mai veche din lume cunoscută până acum - descoperită nu de mult în largul Cavalaire-ului, în Var, Franţa, a fost găsit un adevărat arsenal: opt tunuri, ghiulele de piatră şi săgeţi de arc sau arbaletă. Din cauza coroziunii, piesele de artilerie au fost deformate, iar conservarea lor necesită protejarea cu un produs special înainte de a fi congelate, apoi liofilizate. Va fi necesar, susţin specialiştii, un an de studiere pentru ca ele să-şi divulge toate secretele. AEROPORTUL VIITORULUI în timp ce aparatele de zbor au evoluat de la biplanele primitive de la începutul secolului la puternicele aparate cu reacţie de astăzi, pistele de aterizare s-au schimbat foarte puţin de la zborul fraţilor Wright încoace. Dar iată că Jim Starry, un specialist american din Colorado, a reproiectat suprafeţele de rulare; proiectul său, denumit Starport, poate reduce consumul de energie, poluarea aerului şi poluarea so­noră. Aeroportul propus foloseşte forţa gravitaţională, avioanele por­nesc din aerogara situată la ultimul nivel al unei construcţii cu 20 de niveluri, rulează apoi pe o supra­faţă înclinată, obţinând astfel o creştere a vitezei care să le per­mită decolarea. La aterizare, ele vor parcurge acelaşi traseu, dar din direcţia opusă, înclinaţia căii de rulare va fi cea care va juca rolul sistemului de frânare. Căile de rulare au fost proiec­tate uşor concave, pentru a ajuta aeronavele să păstreze direcţia corectă. Largi acolo unde avioanele ating suprafaţă pistei, ele se îngustează pe măsură ce se apro­pie de aerogară. Pasagerii pătrund prin porţile acesteia, iar lifturile îi vor transporta la nivelurile inferioare, unde se vor afla restaurante, maga­zine şi parcări auto. Deoarece pista înclinată nu va putea determina de una singură oprirea avioanelor, Starry a proiectat şi un sistem de frânare pentru roţi, care nu numai că va încetini viteza, dar va funcţiona ca un veritabil generator, producând energie electrică. Aceasta este sto­cată şi poate fi folosită în timpul rulării pe platforma aerogării. “Când roţile au luat contact cu pista la aterizare, motoarele pot fi oprite”, afirmă proiectantul. Un Boeing 747 consumă la aterizarea pe o pistă normală 200 t de combustibil. Starry afirmă că sistemul de frânare proiectat, cât și căile de rulare înclinate pot asigura la aterizare o economie de carbu­rant de până la 25% - ceea ce reprezintă o economie anuală de 800 000 t pentru un aeroport de mărimea celui din Denver. în același timp, reducerea consumu­lui de combustibil va determina diminuarea poluării aerului (motori­na arsă în timp ce motoarele merg în gol produce o poluare de 14 ori mai mare decât cea produsă de benzină). Micşorarea lungimii căii de rulare va asigura şi o scădere a poluării sonore; în plus, suprafaţa ocupată de Starport va fi mai mică decât cea a unui aeroport “clasic”.

Next