Studii şi Cercetări de Energetică şi Electrotehnică, 1968 (Anul 18, nr. 1-4)

1968-10-01 / nr. 4

5 STUDIUL CAMELOR DE ARDERE PANA 771 Fig. 6. — Profilul camerei de ardere pană cu schematizarea procesului gazodinamic determi­nată de prezența pragului a­­neral, dimensiunile supapei de admisiune sînt maxime. Pentru mărirea coeficientului de umplere se necesită fie modificarea traseului de admi­siune, fie transformarea radicală a camerei de ardere, astfel ca să se poată reproiecta canalele din chiulasă și să se poată modifica și geometria supapelor. în absența acestor posibilități, efortul pentru ameliorarea camerei de ardere trebuie îndreptat spre scurtarea duratei procesului de ardere și spre micșorarea severității la detonație a tipului de cameră respectiv. 2. EFECTUL ARHITECTURII CAMEREI DE ARDERE TIP PANĂ ASUPRA DESFĂȘURĂRII ARDERII ÎN MOTOR . Camerele de ardere tip pană sînt caracterizate de prezența unui prag care determină : curgerea gazelor expulzate de deplasarea pisto­nului, modificări ale formei camerei de ardere, în măsura în care se schimbă mărimea pragului și existența unui anumit volum de gaz sub prag. Se vor analiza pe rînd influențele acestor trei factori. Se calculează valoarea vitezei de curgere­­ a gazului de sub prag pornindu-se de la teoria cunoscută asupra mișcării aerului în camerele de ardere ale motoarelor diesel cu injecție directă [1] și punînd la bază o schemă simplă de desfășurare a fenomenelor gazodinamice. Camera de ardere are două praguri a și b (fig. 6) ; pragul b rezultă din nece­sități constructive, este puțin dezvoltat și acțiunea sa va fi neglijată în cele ce urmează ; pragul a determină o curgere a amestecului proas­păt­­ aflat sub el. Pentru calculul vitezei medii de curgere , se va presupune că gazul se deplasează sub forma unui curent, vitezele fiind paralele cu viteza cuprinsă în planul ce trece prin centrul secțiunii de curgere și prin axul cilindrului, adică se neglijează efectul pereților cilindrului asupra acestei curgeri. Se consideră că masa de gaz din cilindru este invariabilă și că masa specifică la un moment dat este constantă în tot volumul cilin­drului. Cantitatea de gaz aflată în cilindru sub prag este care prin diferențiere dă m,­­ Vrp, dm, = Vr dp + pdF,. (6) 3 - C. 5838

Next