Ţara Noastră, aprilie 1933 (Anul 11, nr. 287-304)
1933-04-07 / nr. 287
D. Virgil Madgearu a ținut aseară la radio o conferință despre un vast plan de refacere economică și financiară a țării. Nici nu se putea o mai acidă ironie pentru așteptările de azi, decât acest „vast plan“ pe care ministrul Finanțelor l-a încredințat undelor hertziene, din mijlocul crudelor realități pe care le trăește. Acolo, unde întâmplarea s-a instalat în prezența cifrelor, unde planurile rămân simple desiderate intelectuale, literatură pentru naivi, d. Virgil Madgearu nu s’a putut feri de demagogie și contradicții. D-sa, recapitulând istoricul crizei, o pornește de pe vremea când posibilitățile de plată ale Statului, nu mai puteau face față înprejurărilor. Cana funcționarii și pensionarii nu mai puteau fi plătiți și când bugetul din cauza conjucturei economica mondiale, a suferit imensa pagubă de 48 de miliarde lei. Prinurmare toată vina cade pe guvernarea Iorga-Argetoianu care a precedat acest „vast plan“ de refacere economică și financiară a țării. Uită, d. Madgearu, în exuberantele d-sate demagogice de guvernarea național-țârănistă din toamna anului 1328 ? Uită de toate împrumuturile nedirijate, (sâu dirijate prost) care au gajat țara în elementarele ei surse de viață ? Toate acele contracte oneroase, nenumăratele împrumuturi de consumație, cu care s’au plătit pletora de noui funcționari, agenții electorali ai regimului, numiți noui în slujbe și care se ridicau la fabulosul număr de 15.000 ? Bar directoratele, dar regiile autonome, în care s'au investit miliardele împrumutate cu dobândă de V$% ? Nu sunt și ele oare un motiv serios în fosta și actuala criză ? Banii aceia adeși de peste graniță care în loc să fie investiți în posibilitățile productive ale țării, au fost risipiți de asemenea în „vaste plainuri“ de refacere politică, pe care guvernul de atunci din care făcea parte și actualul ministru al finanțelor, le punea la cale cu o nepermisă ușurință ? Banii s’au cheltuit infructuos, adâncind tot mai mult criza bugetară, în mod firesc, trebuia să meargă spre culminație, prin neplata lefurilor la funcționari și prin falimentarea întregei politici financiare. De atunci până acum, d. Virgil Madgearu trebuia să parcurgă un lung și nefast șir de experiențe, ca să poată să ajungă la convingerile actuale. Intensificarea producției naționale și mărirea capacității de consumație, formula atât de simplă în aparență, pe care o emite azi ministru de finanțe, nu crede că este legată indesctructibil de aceleași determinante economice și financiare, ca și atunci ? Cum crede d-sa că se va putea intensifica coeficentul producției naționale, când nu există din partea guvernului, nici un gest de preocupare , când nu există un capital de investire, pentru a spori energiile productive. Aceasta se putea face atunci când capitalurile străine își căutau plasament. Când crahul bancar încă nu se produsese. Atunci da, acuma, nu. Celălalt principiu al consumației, din clipa în care primul este considerat irealizabil cade și el în mod automat. Restricțiunile izolării economice, la care au fost forțate statele, evident, trebuia să aducă o perturbare genrelaă în concepțiile teoreticianului național- țărănist. O deosebită atenție pentru economia națională în planul unui stat, ar putea salva momentele de criză prin care trecem spune d. Madgearu.. La ce pol opus se găsește actuala concepție economică, față de vechile teorii aplicate ale ministrului de finanțe. De la capitalurile străine, la capitalul național este o distanță pe care numai deziluziile îl puteau forța pe d. Madgearu să treacă în celălalt unghi al concepțiilor. Relativ la disciplinarea și ocrotirea acestei economii națiof Continuare în imal-a) un vist plan diniac in M. S. Regina Maria vorbește despre destinele României -------------.«»»— — Misiunea istorică a PS. $• Benele Carol alul iea — într’un decor pitoresc — o combinație a Orientului cu Occidentul — într’un palat încântător, unde călugării bisericii vechi orientale, își spuneau odinioară rugăciunile. Regina-Mamă, Maria a României, născută Principesa Maria Alexandrina Victoria, Prințesă a Marii Britanii și Olandei și Ducesă de Saxa-Coburg, a primit pe corespondentul agenției „Reuters" în audiență și a rupt lunga „cere cauzată de evenimentele politice care au urma morții soțului său, Regele Ferdinand I. Cu toate schimbările ce au avut loc în România, Sa și-a păstrat firea optimistă și filosofă- Repetă de mai multe ori „am o fire optimist㔑 și o dovedi în tot timpul conversației. Ziaristul formulă cele patru chestiuni, la care dorea răspunsul Ma■jestfífjj Sale, fiecare pregătind terenul pentru ultima și cea mai importantă, nu numai pentru străinătate, ci și chiar pentru România și aceasta, fiind aptitudinea Majestații Sale privitoare la Regele Carol, prima a fost: — Cum privește Majestatea noastră tendință socială actuală din Europa? Europa merge îndărăt sau înainte? la aceasta Majestatea Sa răspunse:. Găsesc că condițiile generale din Europa sunt inutil de încurcate și că o înțelegere între diferitele țări nu ar putea fi atrasă decât pe cale economică , nici o țară azi nu poate trăi și progresa fără o bună înțelegere cu celelalte. N’am înțeles niciodată de ce toate țările din Europa, susținute de America nu au făcut un front comun contra bolșevismului care îmi pare mie, ar fi un pericol comun contra căruia civilizația ar trebui sa lupte. Bolșevism înseamnă sclavie și idealul Europei este libertate și fraternitate, pentru acestea lumea civilizată ar trebui să lupte și toți conducătorii sunt datori să se unească întro muncă constructivă. îmi dau seama că acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut, dar nu mă pot opri de a gândi că este foarte mult egoism în politica fiecărei țări. Patriotismul nu trebue să fie agresiv, ci conciliator. Fiecare să se gândească întâi la patria sa, însă să se gândească într'un mod inteligent la binele umanitării cu dorință reală, nu fictivă pentru fraternitate și bună înțelegere. Fiind o fire optimistă, nu pot să admit că Europa merge îndărăt , a și crede mai mult că Europa se află în durerile unei renașteri noui și dureroase, care trebue să se adapteze timpurilor teribil de grele aduse de războiu și de schimbările sociale”. — Cum privește Majestatea Voastră viitorul României, și oare sunt urările Majestății Voastre pentru națiune? —■ Eu cred în viitorul României. Există o formidabilă vitalitate în poporul român și o răbdare latentă și fără sfârșit, care ajută să învingă toate greutățile, dar azi, ca și toate celelalte țări din întreaga lume, România luptă cu o criză financiara și economică, care face ca reînvierea să fie înceată și demoralizatoare. Am sentimentul că România nu este destinată să piara și ca va învinge cu toate problemele ei variate și complicate din timpul de față. — Ca Regină care a făurit unitatea unei națiuni și a unui popor, ce eretic Majestatea Voastră că ar fi prima datorie a acelei națiuni și a conducătorilor ei, pe decursul acestor vremuri grele? — Particularitățile și virtuțile naturale ale Rațiunii trebue luate în considrație de acei cari au azi, rolul de conducători, fără a cere prea mult de la răbdarea sa, și fără a permite ca demoralizarea să-i mineze forța. Această forța latentă, care este caracteristică poporului român, se evidențiază în felul cum rezistă bolșevismului care bate la ușa sa. Această putere și virtute a poporului român ar trebui să fie recunoscută și susținută de puterile occidentale. — Presa străină șira permis să publice mai multe interpretări a atitudinei Majestiți Voastre către chestiunile privitoare la Familia Regală Română. Publicul englez ar primi cu bucurie adevărul spus de o prințesă Britanică și Regină a Românei. —. Nu pot decât să-mi exprim dureroasa mea surprindere și indignare, privitoare la falsele reportații publicate despre mine, în legătură cu Regele Carol. Găsesc că azi nu am de jucat nici un rol politic. Cât timp am fost necesară țării Mele, am ajutat în toate felurile, luând parte chiar, ocazional, la politică, când puteam prin asta încuraja poporul Meu sau să clarific o situație sau să-mi fac țara mai bine cunoscută în străinătate. Regele Ferdinand și cu cine am a lucrat mână în mână, împărțind cu El fiecare grea încercare a războiului și a refacerei. Astăzi Regele Carol, este Capul, responsabilitățile sunt ale Sale, așa că este natural ca Eu, ca Mamă și ca Regină să doresc mai mult ca toți ca fiul Meu să reușească in greaua Sa misiune, Eu ca și întreaga țară, văzând în El suprema speranță și sun încredințată că puterea Sa naturală și moștenită îl va ajuta să învingă. Ar fi o crimă să se încerce a se distruge legătura naturală existentă între Mine, care împreună cu Regele Ferdinand, am pus bazele României Mari, și Fiul Meu și nici o intrigă și mașinație nu vor putea să reușească“. Protejarea minoritarilor Estei cazul să exclamăm :„Nimic nou pe frontul de vest" ! S’a atras atenția guvernului din repetate rânduri și prin semnalizări adeseori violente, dar nu mai puțin justificate, asupra nepermisei politici de părtinire, pe care o arată față de străini și minoritari, in detrimentul elementului românesc. : 1 ■ ■ • " S’a subliniat că sunt atâția muncitori, români prin naștere și simțământ național, can mor de foame în țara lor, numai pentru că strâmtele socoteli de partid ale actualilor guvernanți dictează menținerea in postări a maghiarilor, sașilor sau altor specimene, fără nici o garanție de credință și onestitate pentru statul nostru. Toată campania pare să fi fost inutilă Național-țărăniștii continuă să ne vâre în sân, năpârcile, cari oricând ne pot învenina. O statistică recentă și, firește, neoficială, ne pune in fața unei îngrijorătoare situații la granița de vest. Marea majoritate a posturilor de încredere din cele două servicii de la Arad ale inspecției C. F. R., mutată la Timișoara, este în mâna slujbașilor maghiari. Mai indignant apare faptul că situațiile, unde se pretinde mai multă probitate românească, sunt deținute de nume ca : Tóth Zoltán. Miko Pavel, Szilagyi lanos, Hajos Géza, etc.., La divizia financiară a inspecției C. F. R. timișoara-Arad sunt albiurouri. Opt dintre ele sunt conduse de minoritari . Trei sunt in seama functionarilor români Stare mai mult decât deprimantă, care nu poate fi explicată, decât sau prin inconștiența național-țărăniștilor sau prin tacitul consens, stabilit între guvern și minoritari, pentru boicotarea slujbașilor români ! Serviciul de întreținere al acesedi inspecții C. F. R. numără un conducător general român, un șef de secție român, trei șefi de biurou români și doi impiegați români. Prin aceștia,suntem reprezentații noi' Restul slujbelor este la discreția maghiarilor / Și trebuie accentuat: aceasta se petrece la granița de vest, tocmai acolo unde ar fi trebuit demuU să se înceapă întărirea elementului românesc. Posturile de credință sunt abandonate (la frontiera de vest) acelor minoritari, cari nu-și pot stăpâni nici acum șovinismul și cari sunt cu ochii pururi ațintiți spre Budapesta revizuirilor de tratate. Funcționarii minoritari de pe brâul de apus al țării, nu au învățat și nu vor să învețe românește. Cu toate acestea sunt tolerați și ne permis avantajați față de șomeriii noștri, cari încep să-și dea seama că politica și nu dragostea de țară este trebuincioasă, pentru ca guvernul să se gratifice cu o leafă. Când s’a descoperit spionajul de la poștă, in care toți implicații erau străini, național-țărăniștii au încercat o scuză bâlbâindu-se că n’au fost informați. Astăzi, le atragem atenția asupra necesității unei severe trieri a minoritarilor din slujbele de garanție ale mecanismului țării. Prima inspecție să o facă, dacă le dă mâna, la granița de vest. Până nu este prea târziu , Ion Jelea vin íiii viitoti li Mi Punctul de vedere al Micei Înțelegeri fată de directoratul Marilor Puteri PARIS, 5.4 Rador).— D- Titulescu a părăsit astăzi Parisul cu trenul-de 1, mergând la Romera-Inainte de dejun, domnia sa a făcut o vizită- d-lui pajul Boncourent dre ași lua bun și a-i mulțumi de primea ce a avut loc la Paris. Cu acest prilej d. Boncom* l-a pus ln curent pe d. Titulescu cu restul memorandumului francez pe care îl va supune astăzi consiliului de miniștri D. Titulescu a mai făcut și a mai primit mai multe vizite, printre care aceea a d-lui Chlapowski, ambasadom] poloniei, a dju] Ossuski, ministrul Cehoslovaciei și a dlui Politie, ministrul Greciei, 4| LONDRA, (Rador)__Agenția ,,Reuter“ anunță: D. Titulescu care sosește la Londra asta seară, venind din Paris, a aranjat sa vadă mâine dimineață pe d-nii MacDonald și John Simon. Se crede dtt D. Titulescu va expune primului ministru și ministrului de externe punctul de vedere al Micei înțelegeri, față de planul Mussolinn- MacDonald. * PARIS, (Rador). — Agenția „Havas” anunță: D. Titulescu pleacă, azi după amiază la orele 16 la Londra, unde se va întâlni cu d. MacDonald, șeful guvernului și cu sir John Simon, ministrul afacerilor străine. Înainte de plecare, d. Titulescu a avut azi dimineață o nouă convorbire, deosebit de conduld cu d. Paul Boncour, ministrul de externe al Franței. „L’ltitransigeant" de astăzi, sub titlul „Ce trebuie să reprezinte acordul în patrul' și sub semnătura d-lui Jean Fabry, scrie: .,Am întrebat pe un prieten, care a ascultat discursul d-lui MacDonald cu privire la revizuirea tratatelor, dacă a avut impresia că era vorba de frontierele Brennerului sau Rinului. Amicul meu mi-a răspuns că este sigur că nu. I D. Titulescu, a venit la Paris și se va duce la [finjra pentru a preciza cu claritatea lui orbitoare, politica Micei înțelegeri: „Dacă că atingeți de hotarele noastre, noi declarăm mohoiu oricui ar întreprinde aceasta". „Mica Înțelegere ne-a făcut serviciul de a striga atât de tare că ne frângemi gâtul, noi înșine, încât toată lumea a înțeles‘‘. ANUL XI No. 287 VINERI 7 APRILIE 1333 romantor: octAvmN Redacția si Administrația» București. Strada Câmpineanu No. « TELEFON Nr. 359-73 Abonamentul: 750 ai pe an, pentru preot!0 învățători 500 lei Ardelenii și „Skoda“ Zgomotul mare pe care afacerea Skoda Fa trezit în spiritul public și în lumea noastră politică n'a încetat, cu toată dorința guvernului de a-l transforma într'o ,chestiune Seletzsky“ sau într'o perfidă acuzație la adresa d-lui general Amza Ștefănescu. Intrucât aceste manevre vor reuși sau nu vom vedea. Dar tendința guvernanților de a se scăpa de această penibilă afacere, lungindu-i cât mai mult cursul prin tergiversările tradiționale ni se pare cel puțin suspectă. Cine are nimic de ascuns dorește o cât mai grabnică clarificare a unui scandal public, cerând o discuție largă de lămurire și nu se furișează în totul tuturor subterfugiilor. Pentru guvern, afacerea Skoda n'a avut caracterul afacerei oneroase, n'a însemnat o operă de corupție și nici o chestiune de trădare. Ca și când nimic nu s ar fi întâmplat, ca și când totul ar fi urmat calea cea mai firească, așa numitul scandal Skoda este o simplă manevră a opoziției. „Patria“ ne-o spune lămurit că afacerea Skoda a izbucnit pentru a compromite pe ardeleni! "Pentru ziarul clujan probleme mari de stat se prezintă într'o eftină constelație tradițională, sub forma luptei dintre guvern și opoziție. In fondul chestiunilor n'ar fi decât simple manevre de adversari impetuoși fără nici un caracter grav și sincer. Pentru „Patria“ în problema Skoda nu este nimic extraordinar. Totul este perfect normal, statul n'a fost păgubit cu nimic iar spert nu s-a împărțit nimănui. Chestiunea e doar un atac la adresa ardeluilor pentru a-i compromite. Trecem peste această sinistră interpretare și privim problema propriu zisă. Cu ce sufem noi de vină dacă în afacerea Skoda sunt implicați unii ardeleni? Cu ce este de vină Ardealul dacă contractul Skoda a fost iscălit în timpul guvernării d-lui Iuliu Maniu? Cei cari au ridicat chestiunea aceasta nu s’au uitat că este vorba de ardeleni sau nu. Au avut în vedere numai că la mijloc este un contract oneros, executat fără nici o grijă, că este o afacere de corupție și agentul Skodei deși spion este sprijinit de membrii guvernului care-i acordă audiențe într'o vreme când era pus sub acuzație. Cu ce a păcătuit opoziția dacă ardeleanul fie Lazăr dă certificate de moralitate lui Seletzky, spionul cercetat de justiție? Este o mentalitate curioasă care mai persistă și nai ca din motive de ordin naționale vinovații să nu fie trași la răspundere. Este oare o imposibilitate ca un ardelean să nu fie un om necinstit ? Nu credem, fiindcă avem prea multe exemple. Dar atunci când vinovații sunt trași la răspundere, se poate aduce în discuție calitatea de ardelean ? Anchetele împotriva unor sperturi sunt lovituri date Ardealului? De când se confundă Ardealul cu oameni de afaceri și cu corupția ? Atunci când S9 prinde un hoț de guler este o scuză sinistră să se explice sub eticheta ardelenismului. Unirea s'a făcut oare cu condiția ca ardelenii să nu poată fi trași la răspundere și ca legea să se plece în fața isprăvilor celor de peste munți ? Noi știm că legea este lege pentru toată lumea și implică aceleași rigori pentru toți cetățenii indiferent de regiune. Ne aducem aminte că acum doi ani a fost arestat un fost subsecretar ardelean pentru unele nereguli la o bancă. A trebuit să fie însă eliberat repede, nu fiindcă i s'ar fi dovedit nevinovăția ci fiindcă era ardelean și era iscălit pe actul unirii. Concepția aceasta este periculoasă și inexplicabilă. In Franța, fostul ministru Clotz a fost arestat și condamnat, deși semnătura sa era pe tratatul istoric de la Versailles. La noi domnește o mentalitate particulară în această privință. După răsboiu, foarte multe acte și foarte multe persoane și-au justificat rostul prin numele provinciilor unite. Au exploatat mulți numele de basarabean și ardelean atunci când nici un merit personal nu le justifica ascendența. . Dar cel puțin acum ar trebui să înceteze țigănia regională și sa nu se mai solidarizeze provinciile unite, cu actele nedemne ale unor traficanți de situații. „Skoda“ a apărut independent de orice intrigă regională. Ea este o afacere penală în care vinovații ardeleni, moldoveni sau basarabeni vor trebui să-și primească pedeapsa conform legii. Clișeele, regionale și agitațiile de acest fel ,sunt manevre ratate care nu mai impresionează, fiindcă nu se mai pot exploata la infinit anumite situații. Biîcwr Ținc« Linii ..și unde Stapefiante guyer» ______namentare A reînceput potopul legilor, votate — mai mult sau mai puțin fără rost și fără socoteală. Ieri, s’au votat la Cameră dintr’un condeiu, 14 proiecte de legi. Cu seninătate, cu inconștiență , între celelalte, demn este de remarca: proiectul de lege pentru reglementarea distribuției stupefiantelor. Simbolic proiect!l Național-țărăniștii, cari văd, în sfârșit, că țara nu a putut fi adormită cu promisiunile lor nerealizate, încearcă acum să ne amețească cu cocaină, eroină morfină și alte buline, creatoare de sparadisuri artificiale. Deocamdată, au izbutit să adoarmă doar pe senatori. , nia s wUSHile paria« irrrc-Ttf’ Majoritarii afacerii Skoda se vor întruni la Senat să discute unele chestiuni care par a avaria în mod serios prestigiul reprezentanților poporului. Este vorba în primul rând de inndicarea unității a câtorva dintre ei pentru lămurirea parchetului miltar în afacerea Skoda. Apoi, un apel călduros pentru renunțarea la câteva discuții de legi care ar ține în loc alte lucrări mai urgente. Această convocare pare mai mult o adunare de rândunici nw.mun când se pregătesc să pornească spre alte tărâmuri. Guvernul și avortul —flB——W—8—W* Se proiectează, actualmente, o lege, prin care avortul va fi declarat legal. De la început, această intenție, pornită din ginecologia național țărănistă, a dat naștere la discuții. Se afirmă că guvernul actual fiind și el autorul unui avort (acel al conversiunii datoriilor agricole) caută să scape de gravele penalități, cari i s-ar aplica, fără decretarea divorțului legal! Aici trebuie căutat motivul lansării proiectului de lege pentru eliminare», fără pedeapsă, a foetușilor!._ Continuare în minu-uj HARAKIRI Cum su sinucid Japonezii Profesorul Dr. Imaoka, un învățat japonez, autorul unei remarcabile lucrări asupra Japoniei, descrie într'unul din capitolele acelei opere astfel sinuciderea japoneză numită Harakir: Bushi sau Samurai înseamnă râsboinic sau nobil. Do înseamnă „cale“ sau „formă socială". Bushido este legea morală a Samurailor bazată pe adevărată bărbăție și umanitate. Cu toate că legiunile Bushido n au fost scrise niciodată, ele trăesc totuși adânc înrădăcinate în sufletul japonezului. Conform legei Bushido Samuraiul nu are decât un singur judecător veritabil: conștiința sa. Bushido arată spiritului calea spre cer. Cunoaște singur, cunoașteți inima, în careocitește zeitatea: "Ea îți indică calea, ascultă-i ordinele! Samuraiul disprețuește mânia surâzând se acomodează oricărei sttsttții. Surâzând ascunde lacrămile durerii, înțelepciunea și critica de sine îl stăpânește. Orice Samurai adevarat este cinstit, nicicând nu lasă pe nevinovați sa ispășească păcatele sale. Bacă a greșit, fac Harakiri. Aceasta este"etica"Samuraiului, a legiunilor Bushido și a sinucidere. Harakiri. Crizantema și floarea de cireș sunt florile naționale ale japonezilor. Crizantemă este blazonul familiei imperiale, floarea de cireș imaginea întregului popor. Viața cheltuită fără folos este lipsită de valoare, dorită nu poate, fi decât, viața frumoasă, folositoare, plină de conținut, chiar dacă, nu durează mai mult decât floarea de cireș. După o veche legendă japoneză floarea de cireș este regina tuturor florilor, după cum Samuraiul este primul între oameni. „Nu lăsa urmașilor tăi o amintire rușinoasă!“, este principiul de viață al Samuraiului. Valoarea vieții este neînsemnat de mică față de gloria eternă. Nu numai pentru că miroase și este frumoasă iubim floarea de cireș, ci pentru că căderea petalelor sale, asemănându-se cu căderea fulgilor de zăpadă, nu se poate uita, ca și moartea glorioasă a eroilor pe câmpurile de bătae. v 1 Bushido Ca și floarea de cireș s'au născut în insula bătută de valurile mării. In inima fiecăruia care a fost crescut în spiritul lui Bushido, traește și înflorește sufletul japonez. Samato Damaskii. In cântecul vechiului poet japonez Motoori Norinaga este scris: „Intrebându-te cineva cum este sufletul adevăratului japonez, arată-i florile, mirositoare unui cireș înbăindu-se în razele soarelui care răsare“. Profesorul japonez, .Nitobe Inazo scrie într'un studiu: ,,Nu numai trandafirul miroase, ci și floarea japoneză „Urne“ care înflorește sub zăpadă. „Nu numai etica, creștină dar și. Bushido are puterea sa. Ambele au drept ideal: iubirea aproapelui și curățenia conștiinței. Marele poet japonez. .Fudsua Tkao zice: „Izolat,, sufletul chinez se aseamănă floare de cireș. In massaninsS, ,este tăios ca sabia“.. UM directorat AL MARILOR PUTERI Presa franceză continuă să se ocupe de pactul celor patru puteri. „Le Populaire“ de astăzi, sub semnătura d-lui Leon Blum, șeful partidului socialist, scrie : „Oricare ar fi precedentele create de Consiliul Suprem sau de Conferința Ambasadorilor noi nu acceptăm ideia unui directorat al marilor puteri, ale cărui deciziuni suverane să se impună restului Europei. In schimb constatăm în fapt că o IMizițiunile și rivalitățile cronice între marile puteri au fost stanca de care s’a spart orice sforțare serioasă de organizare internațională. De nedislipit de etica Samuraiuru este Seppuku sau Harakiri. Ultimul cuvânt nu se întrebuințează de altfel în Japonia; ambele expresii înseamnă sinuciderea prin spintecarea pântecelor. Iiara este egal cu pântece, kiri cu spintecare.Femeile se sinucid, ca Madame Butterfly, infigându-și cuțitul în beregată. Sinuciderea lor se numește Dsi-Gai. In vremurile vechi Harakiri era sinuciderea mobililor. Când un Samurai se știe vinovat, recunoscându-și păcatul, se căia și după matură chibzuință se transforma în propriul său judecător. Aceasta este veritabila explicație a spiritului Japonez. Pedeapsa cu moartea executată de călău ar fi rușinoasă, pentru că ar furniza dovada că lipsește conștiința, fiind astfel un adevărat criminal. Numai din acest motiv se transforma mai de mult pedeapsa cu moartea nobililor în Harakiri. Dacă un Samurai era condamnat la moarte pentru o crimă oarecare, din raik, împăratului i se îngăduia, în loc să fie executat de călău să facă Harakiri. Mai târziu se obișnuia ca un prieten al condamnatului să-i taie capul, pentru a-i scurta durerile morții. Aceasta se numea Harakiri forțat. Pentru a-și salva onoarea, japonezul deraiat își sacrifică, fără să ezite, viața; moare, însă, își păstrează o amintire onorabilă. Harakiri formează dovada puternicei forțe cuprinsă în morala legei Bushida. Conștiința se deșteaptă după comiterea păcatului și moartea voluntară este pedeapsa pentru ofensarea ordintei morale. Păcatul nu se micșorează prin faptul că a fost comis de mai mulți în acelaș timp sau de o mulțime întreagă. Și într'un asemenea caz nu rămâne pentru vinovați decât Harakiri. Ordinea morală este intangibilă și cine i se opune, trebue să sufere pedeapsă, fie că conjurații au fost mulți sau abia unul singur. Din 1868 Harakiri forțat a fost desființat. Cum însă spiritul legii Bushido tot se mai practică în Japonia. Se întâmplă anual chiar multe mii de cazuri. Cititorul european nu află desigur decât cazurile când oameni celebri aleg o astfel de moarte. Unul dintre aceste cazuri cunoscute pretutindeni este acela al generalului Nogi. Când a murit împăratul Mutsuhito, eroul de la Port-Arthur a facit Harakiri din cauza unei înfrângeri suferită alături de împărat în luptele renaștetrei. Cu toate că acea înfrângere aparține de mult trecutului, ea mai era totuși vie în conștiința generalului. Un caz asemănător este acela al căpitanului de marină Kameo Araki, comandantul trupelor japoneze din Nanking. La 24 Martie 1927 bolșevicii chinezi atacară orașul Nanking, prădându-i și atacând și cartierul japonez. Stindardul japonez a fost zdrențuit. Cu toate că onoarea militară ar fi cerut-o, Araki nu lăsă să se tragă în bolșevici, temându-se să nu agraveze printri o atitudine prea energică situația japonezilor Dacă ar fi recurs la arme, bolșevicii revoltați ar fi măcelărit întreaga colonie japoneză. Japonezii trăind acolo datorează viața, lor înțeleptului și curajosului sapitan. Patru zile mai târziu, la 28 Martie, Samuraiul căpitan Araki raportă cazul comandantului flotei dela Shanghai, mărturisindu-i că anac ridicat pe bordul vaporului de râsboi guranței cetățenilor japonezi. Când a doua zi dimineața s’a ridicat pe bordul vaporului de răsboi Pi ■ JSî cîilî Tez sueltimtno englez TOKIO, 5 (Rador). — Agenția W-lografică japoneză anunță ca pirații din regiunea Nindang au pus în libertate pe unul dintre ofițerii englezi răpiți de pe bordul vasului , Nendang“.