Ţara Noastră, august 1933 (Anul 11, nr. 372-395)
1933-08-01 / nr. 372
rAaiNA 7-a Berlin. Semnarea concordatului între Vatican și Berlin, care a născut un mare interes nu numai în Germania, dar și în străinătate, este apreciată de presa germană ca un succes al guvernului german, care și-a impus punctul de vedere al înlăturării complecte a clerului din viața politică. Nici unul din membrii clerului nu va simtea participa în partide politice și nici să sprijine indirect vre-o organizare pot ca. In mod expres r tprimă această părere oficiosul „ Völkischer Beobachter“, care în jătură cu semnarea concordatului a scris între altele : „însuși curi% de la Roma a recunoscut, prin o0unarea concorelatului, că nu consideră ca indispensabila intensele adevărate ale Bisericii să fie prezentate de către prelați politiciani. Prin această atitudine a Șanțului Scaun lupta în jurul jestiunii, dacă clerul trebue sa îP prticipe sau nu în activitatea politiclică, este definitiv terminată" f CLERUL OPRIT DE A FACE POLITICA . La aceste deducții ale oficiosului hitlerist este necesar a se atrí‘>‘ign că convenția încheiată pre Eede interzicerea activității poli. * *nnu numai pentru catolici, dar S1 ^pentru celalte confesiuni. Culmul Reichului trebue să se s?importe la fel ca și Vaticanul. ""'®nfesiunile religioase au arămVmea, conform concordatului, numați confesiuni religioase, iar popica are a fi exclusă din toateisericile, nu numai din cea catolică. Și tocmai din acest punct de vedere e necesar a se urmări desvoltarea situației din Germania. înlăturarea clevului catolic din politică este sărbătorită ca un succes extraordinar. Clerul protestant, după cum au arătat ultimele zile, a fost pus într-o pozițiune cu totul deosebită. Se amestecă în viața politică, fiind aproape obligat la aceasta. Zilele acestea au avut loc în Germania alegerile eparhiale ale Bisericii protestante din Germania. Prin ele s’a obținut rezultatul așteptat. Mișcarea „creștinilor germani“ (Deutsche Christen“) a eșit cu o mare majoritate, deși cu raportul de voturi hitleriștii încă nu sunt mulțumiți. Succesul nu a surprins deloc, deoarece creștinii germani au avut la dispoziție întregul aparat oficial, precum și toate stațiunile radiofoni- Vfboorg, fost folosite în ecouri de propagandă. In ultimul moment a in tevenit însuși Cancelarul Hitler înn favoarea protestanților guvernamentali. In ajunul agerilor toți protestanții din Germania au fost invitați prin cuvântări la radio să voteze cu „Deutsche Christen”. RELIGIA hitlerista . Pentru toți acei cari se află sub impresia concordatului încheiate clar că „Deutsche Christen” nu formează deloc o organizație, din al cărui program politica este exclusă. Mișcarea creștinilor germani este o mișcare politică pronunțată. Creștinismul german formează religia oficială a hitleriștilor. Organizațiile protestante, care formează o mișcare juno-reformistă evanghelică și care au avut curajul a se împotrivi în diferitele regiuni ale Germaniei, candidaturilor sprijinite de actualul regim, tind prin programul lor la o negare a actualei politicei bisericești germane. Aceste organizații cer nu introducerea politicei în viața bisericească, ci reînoirea religiei, opta pentru puritatea și eliberarea bisericii, lupta pentru egalitatea printre confesiunile religioase, reînoirea autorității învățăturii evanghelice, desvoltarea activității misionare în națiunea germană și de politicizarea clerului de orice confesie. Precum se vede aceste cereri sunt neobișnuit de favorabile concordatului semnat între Vatican și Berlin și tocmai împotriva acestui program au luptat creștinii guvernamentali cu sprijinul guvernului. Creștinii acestei mișcări s-au și declarat deschis pentru politica hitleristă. In unul din manifestele creștinilor germani împărțite în ajunul alegerilor, se spune între altele : „Socialismul național și creștinismu german merg mână în mână și aceasta nu pentru a face vre o presiune asupra bisericii, ei pentru că sunt unite prin convingerea lor interioară. Toți oameni supuși voinței suverane aui Dumnezeu, însă sub acest fapt nu trebue să se ascundă atacuri împotriva conducătorului nostru, cancelarul Hitler, care a pus întreaga sa operă sub mila și voința lui Dumnezeu. Este necesar a se protesta împotriva acelor protestanți cari pun la îndoială proverbul că „Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu“ prin a indica că poporul a cerut pe Baraba» în loc să ceară pe Isus. Hitler care este întotdeauna alături de popor și luptă pentru eliberarea bisericii, nu trebue să fie ofensat și comparat cu hoțul Barabas. Această polemică n’a fost considerată de nimeni ca prea fericită și în general propaganda protestanților guvernamentali n’a fost prea abilă. Totuși au reușit să obțină majoritatea. PROBLEMELE RELIGIOASE CLARIFICATE Astăzi când rezultatele luptei dintre protestanții germani sunt cunoscute, s-au clarificat și problemele religioase ale Germaniei actuale. Biserica protestantă a fost politicizat. Catolicismul a trebuit să renunțe solemn la reprezentanții săi politici de până acum. Preotul catolic poate vorbi numai de dogmele religioase și de morală, preotul protestant poate fi și agitator politic. E greu a se afirma că von Papen a făcut bune servicii catolicismului german prin concordatul său. Afirmațiile că religia catolică a fost depoliticizată și în Italia, nu se pot menține la cea mai mică comparație. Prin concordat catolicismul german a fost trecut pe o linie cu totul secundară, iar biserica protestantă aservită hitlerismului pusă pe primul plan. Scrisori din Bazilii Problemele religioase ale Germaniei actuale Care este situația după încheerea concordatului și alegerile eparhiale. = Rivalitățile dintre catolicism și protestantism = Pagini de Istorie Cenzura în timpul răsboiului (Urmare din pagia) gănușii plecau pe la barieri cu teancurile la subțioară. Omul care-i însoțea avea ordin strict să nu-i lase să vânză până nu se făcea ara 3, ceasul când de regulă cenzura era gata cu înaltele ei escrocherii. Dela 3 încolo, începea negoțul, pe când administratorul era cu o foaie la controlul lui Duca — și pe la 4, când Valaori binevoia să încuviințeze desfacerea gazetelor, tuciurii comercianți, cu marfa vândută de mult, erau de un ceas angajați, în fața redacțiilor, la interminabila partidă de barbut. — „Dar când Cenzura ștergea ceva în foaia pe care i-o prezenta administratorul ? Va întreba cititorul. ” — „Cealaltă se vindea înainte, ce are a face ! — „Păi seara, când se controla ediția care urma să apară a doua zi dimineața, și să conție parte din materia ce apăruse în ajun, după amiaz, nu se băga de seamă că nu s’a șters ceea ce tăiase Cenzura ? — „Nu. Fiindcă, după prânz, când se turna ediția care avea să fie la revizie, se suprima partea tăiată — așa încât cenzorul, văzând că i s’a executat ordinul, se punea la ideia că a mai pricinuit o pagubă. — „Atunci toată cenzura era un vax ? — „Tot ce poate fi mai vax ! — „Dar era incorect ceea ce făceau administrațiile. — „Firește. Dar mult mai puțin incorect decât ceea ce făceau censorii când ștergeau la mine o informație pe care o autoriza la dumneata. Și vrei să-ți dau o dovadă că unica rațiune de a fi/WWWWWWWWNA a Cenzurei, așa cum o înțelegeau prețioșii colaboratori ai celui cu câlții în nas era exclusiv șicana ? Iacă-t-o , afară, mi se pare de Independența, de care le era frică cenzorilor, aproape nici un ziar din București n’a scăpat nesuspendat, odată sau de mai multe ori, dar niciunul, niciodată, n’a fost pedepsit pentru că ar fi publicat o știre care să provoace vreun neajuns de orice ordin — ci sadea, fiindcă, în loc să se prezinte, de pildă, de patru ori pe zi la Cenzură pentru a-i se revizui depeșile cenzurate odat, se prezintă numai de trei ori!“ De altfel, cenzura a făcut gafe și în alte țări, totuși toți, cari în timpul celor patru ani de război am citit ziare franceze, engleze, italiene sau germane, ne puteam da seama perfect că nicieri, nici in Austro-Ungaria, nici în Germania, necum în țările aliate, ziarele nu se găseau în halul în care, din cauza cenzurei, ajunseseră ziarele românești. Situația lor ajunsese atât de precară, încât Al. Ciurcu, președintele „Asociației“, s’a văzut silit să spuie odată șefului acelei cenzuri: — „Acordă, domnule ministru, ziarelor din București măcar atâta libertate câtă au cele din Rusia !“ Virgil P. Râmniceanu WWWV NAAAAVVVWV Citiți: „Țara Noastră“ TARA NOASTA LITERATURA IDEI COMENTARII Dejun la Palat Pentru cine observă și știe cum și ce să observe, nu poate să treacă cu vederea, un fapt de o înaltă semnificație, întâmplat zilele trecute. M. S. Regele Carol II, a invitat la dejun la palatul regal mai mulți scriitori. După ce s’a terminat masa M. S. Regele a discutat cu scriitorii despre diversele probleme ce agită astăzi, mai mult ca oricând, viața noastră spirituală. De mult, de atunci de când Carmen Sylva, ocrotea cu blândețe și adâncă înțelegere pe acești făuritori ai frumosului, nimeni nu s’a coborât în sufletul lor să le asculte măcar o clipă cuvântu. La noi, viața artistică și literară, a fost întotdeauna, în funcție de împrejurările în care s’a manifestat și adeseori au fost și factori omenești cari au ajutat la ridicarea artelor în general. Arta este quintezența spiritului omenesc, e oglinda și produsul spiritual al societăței. Ca înfiripare, ca expresie și ca inspirație arta are aceiași țintă unică: realizarea frumosului util bazată pe realitatea vieței. Artistul își topește în minte și suflet realitățile vieței, și apoi inspirat ca și divinitatea, toarnă în tipare eterne, produsul existenței sale sufletești. De aceea, artistul creator, este totdeauna deosebit de restul omenirei, fiindcă el plutește în sferele senine, ale inspirației divine. Mintea și sufletul său, călătorește peste această omenire, ca plutirea continuă a azurului peste întinsul pământului. De aici și concluzia firească, că artistul are nevoie de mult mai multe lucruri, decât omul obișnuit. Lucrul Scriitorii la Palst M. S. Regele a invitat la dejun pe d-nii Cineinat Pavelescu, Liviu Rebreanu, Caton Teodorian, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Ion Sân Giorgiu, Oscar Hahn, Paul I. Prodan, Al. Th. Stamatiad, Victor Eftimiu și Victor Ion Popa, membrii în societatea scriitorilor. Suveranul s’a întreținut cordial cu fiecare dintre oaspeți. La acest dejun au luat parte și Marele Voevod Mihai precum și d-nii aghiotanți de serviciu, maior Urdăreanu și Mihăilescu. „Abecedar 11—12 acesta a fost înțeles de mulți oameni mari, și de câte ori la conducerea, vre-unui stat a venit un rege înțelegător al acestei mari probleme spirituale, epoca aceia a coincis, cu o eflorescență a artelor. Opere nemuritoare au fost create in toate ramurile artei, plastica a creat opere în voci admirate, muzica a dat la iveală creațiuni divine, literatura a pus la îndemâna omului, admirabile lucrări de desfătare estetică. In Franța, domnia lui Ludovic al XIV-lea coincide cu cea mai bogată activitate artistică din câte a cunoscut această țară. La noi, urmărind cronologic istoria, vom observa acelaș fenomen explicabil: epoca lui Mateiu Basarab și Vasile Lupu, este caracterizată printr-o muncă fără preget, pe terenul atât de arid al artei. Biserici frumoase, artistic zugrăvite, covoare țesute cu măestrie, mobile sculptate, cum nu s’a mai întâlnit nicăieri. Trecând mai departe, sub domnia lui Const. Brăncoveanu, viața artistică capătă iarăși un suflu — bogată în realizări. Se scriu și se tipăresc artistic, cărți, înflorite pe margini, cu sugestive desene. Domnițe și jupânese, strânse în jurul palastului domnesc, lucrează de zor, pentru biserici, pentru mănăstiri, toate podoabele, iar maeștrii scrisului cari erau pe timpurile acelea, sunt în mare cinste, în fața Domnului. Acelaș lucru se întâmplă și astăzi la noi, când Domnul țării, M. S. Regele Carol II, adânc cunoscător al trecutului, și suflet câștigat pentru orice manifestație artistică, coboară de pe Tron și vine cu inimă curată, să asculte lipsurile de care suferă astăzi la noi viața artistică. Până acum scriitorul s’a bucurat de vitregia tuturor, și în ochii multora a fost considerat ca un individ, ce nu merită atenția nimănui. Ne aducem aminte cu plăcere, de Fundația principele Carol, când imediat după război a strâns în jurul ei cei mai de seamă scriitori pe care îi avem astăzi. De atunci mișcarea literară a luat un avânt necunoscut la noi. Așa că este necesar ca artele să fie ocrotite, și artiștii să aibă înlesniri de viață, ca astfel să poată lucra la operele lor. De când domnește la noi Carol II, lucrul acesta a fost înțeles cu prisosință și nu este ocazie, în care scriitorul să nu fie pus la loc de cinste. Desigur că nu s’au înfăptuit toate realizările, dorite de Rege în această direcție și de aceia zilele trecute cum spuneam, scriitorii au fost invitați ca să discute împreună cu M. S. Regele Carol, ce se poate realiza practic și folositor pentru această breaslă aflată astăzi în suferință. Astfel că această înviere a lucrurilor și a sufletelor din această țară, pornite sub imboldul M. S. Regelui Carol II, va aduce și înoirea artei. Condițiunile speciale sub cari se desvoltă astăzi la noi mișcarea artistică, este garanția nesdruncinată că scriitorul ca și artistul va fi pus la adăpost de orice nevoi. Așa că putem spune ca și Goethe: „Umpleți - vă spiritul și inima de ideile și sentimentele veacului vostru și opera va veni”. Const. Pantazescu Am primit la redacție ultima panglică, albă de literatură, pe care domnii Emil Giurgiuca și George Boldea o țes săptămânal, când la Brad, când la Turda, când în câmpiile Elysee Este remarcabil efortul pe care acești doi tineri și dăruiți poeți îl fac într’un colț de Ardeal, pentru a polariza, în jurul unei reviste mignone, pe scriitorii transilvăneni sau porniți din Transilvania Ultimul număr apărut (11—12) aduce colaborarea d-lor: G. Bobei, Pavel Dan, Grigore Popa, C. S. Anderco, Gelu Mărculescu, G. Guțu, Emil Giurgiuca, Teodor Murășanu, George Boldea, Silviu Bardeș, etc... Reținem o parte din „Elegia viorii“ a d-lui G. Bobei: Până ’n zori a plâns vioara mea: Cine oare-ascuns a plâns în ea ? Cine și-a purtat pe coarde alb arcuș? Până’n zori a plâns ca un susur, Ca o apă ce sfărâmă stele... Ca un țipăt de cocor întârziat, Ca un vânt isbindu-se ’n vintrele. Cine oare-ascuns a plâns în ea ? Poate eu am plâns în vr’un amurg. Cine știe ’n care amurg îndepărtat,... Cine știe’n care amurg de ape sure Și de albul lunii pline luminat! Literatura miaioritară S’a scris de mai multe ori, în acest ziar, despre ipocrizia lamentațiilor maghiare, în ceea ce privește niște iluzorii,tendințe ale noastre de a-i gâtui culturalicește. Am demonstrat că n’au dreptate. Am arătat că ziarele maghiare din Ardeal sunt de vre-o zece ori mai numeroase, decât cele românești. Mai mult, scriitorii români din Ardeal nu au o revistă a lor și nici nu poate fi vorba de o organizare a lor în timp ce literații unguri au reviste, cari apar în sute de pagini, au casele de editură și asociațiile lor. In mica revistă „Abecedar“, care apare la Turda, întâlnim câteva rânduri, scrise de d. Silviu Bardeș. D-sa arată, pe scurt, starea actuală a unei părți din mișcarea scriitorilor maghiari ardeleni, reproducem acel articol . Helikon, asociația scriitorilor unguri consacrați din Ardeal, și-a ținut anuala convenire în castelul baronului Kemény din Brâncoveneștii de pe cursul de sus al Mureșului. A 8-a convenire tradițională de acest fel, în sălile vastului și bătrânului castel medieval. A participat garda de elită a scriitorilor, onorați cu asâtență de conți și baroni. S’au schimbat idei, s’au revizuit credințe, s’au făcut planuri, timp de 3 zile. Din comunicatele apărute cu ocaziia întrunirii Helikoniștilor se cunosc și câteva din nouile lucrări în preparație ale scriitorilor maghiari ardeleni. Astfel Alexandru Makkai, episcopul reformat de la Cluj, autor al multor lucrării de valoare (ördögszekér, Carul Dracului, roman, „Magyar fa sorsa“, — Destinul Copacului Maghiar—eseu, etc.), anunță un roman din epoca Năvălirii Tătarilor. Carol Kós lucrează un roman având ca erou pe Sf. Ștefan al Ungariei. Contele Mih. Bánffy un roman din viața maghiară ardeleană antibelică. Aron Tamási, în curs de apariție, romanul „Abel în societate“. Iosif Nyirő, suculentul scriitor săcui, „Istoriile lui Uz Bence“, (Uz Bence esetei), cul. Gh. Szántó lucrează la romacu subiect din viața țăranilor sănul „Stradivari“, în 2 vol. Eugen Dsida a tradus „Faust“ și „Cântarea Cântărilor“. Asociația s’a constituit, anul trecut, în Pen-club. Susține revista „Erdélyi Helikon“. Amintim că ungurii ardeleni mai dispun de o asociație literară similară : ,Erdélyi Irodalmi Társaság“ (Societatea Literară Ardeleană“), având președinte pe Andreiu Dózsa, iar secretar pe Iosif Nyirő. Scriitorii grupați în jurul acestei asociații lucrează mai mult la revista „Pásztortűz (Foc ciobănesc). Și pentru ca să ne complectăm Informațiile, notăm că în Ardealul de vest a luat ființă o nouă asociație literară maghiară cu titlul „Ordinul scriitorilor maghiari ardeleni“ (Erdélyi Magyar írói Rend), iar în Cluj numai acum câteva zile, un grup de 50 tineri scriitori maghiari ardeleni, s’au constituit în asociația literară „Andreiu Ady“ Crezul literar al acestei generații apare destul de clar din numele patronului ales. După cum se vede, camarazii unguri, mici și mari, desfășură o zgomotoasă activitate. Noi o privim cantitativ. Calitativ, rămâne să se aprecieze singuri. Cu vremea, poate, și noi... SPOR Juventus în divizia națională Campionul ligii de Sud a intrat definitiv în competiția cea mai de seamă a footbalului românesc. In urmă cu două săptămâni, demnii reprezentanți ai Capitalei și-au impus superioritatea chiar în cetatea Banatului, unde au câștigat asupra adversarului lor cu un strâns 5—4, care în realitate putea fi 7—4 sau un scor mai accentuat. Desigur că această performanță era o notă bună pentru Juventus, întrucât se știe ce adversar dificil sunt muncitorii timișoreni, la ei acasă. In Capitală, victoria roși-albaștrilor era scontată la o diferență mai mare decât la acel 1—0 care s’a produs eri. E drept însă că Juventus, mai sigur ca oricând de izbândă nu a mai insistat. S’a mulțumit chiar cu o victorie la limită, de justețe. Din această cauză, jocul a pierdut mult din spectaculozitate, și nu a mulțumit asistența. Juventus neîntrebuințăndu-se serios, nu a mai produs acea impresie frumoasă din trecut, în timp ce timișorenii au practicat un joc dur, care însă a fost mereu potolit de excelentul arbitraj al d-lui George Theil din Sighișoara. Juventus a fost mult superior. Și-a întrecut de departe adversarul și dacă linia atacantă ar fi beneficiat de o zi bună, și-ar fi însușit o victorie la scor. Unicul punct al partidei a fost marcat de Melchior, către sfârșitul primei reprize. In urma acestei noui victorii, Juventus a intrat în Divizia Națională, în timp ce R.G.M.T. a fost eliminat din competiție. T bitrajul slab al d-lui Lungi. In repriza doua s-a produs un scandal enorm din cauza unei decizii a arbitrului. Mereuri, oaspeții sosesc în Capitală unde vor juca cu Juventus. Lucian Popescu dispută un nou titlu european International Roting Union a ratificat provocarea campionului nostru împotriva lui José Girones, campionul Europei la categoria pană. Conform regulamentului, s-a fixat un termen de patru luni, adică până la 26 Noembrie, pentru organizarea matchului. După toate probabilitățile, spaniolul va lupta la București. Motociclism Cursa internațională disputată era pe Velodrom, a prilejuit motociclismului românesc una din cele mai frumoase victorii. C. Cantacuzino, a dovedit că posedă o clasă care-i dă dreptul să figureze în cele mai selecte loturi. Deși părea bazat, pe baza performanțelor anterioare, de către S. Soerensen și Killmeyer, a răsturnat toate calculele și a învins în stitlul marilor campioni. Un alt român, care a făcut o figură onorabilă, a fost Ionescu Cristea. După cursa pe care a făcut-o eri, ne face să credem că nu și-a spus încă ultimul cuvânt și că va da încă de lucru lui Cantacuzino. Din lotul motocicliștilor străini singur KiUmeyer și-a arătat adevărata lui valoare. Soerensen și Hubmann ne-au deziluzionat. Bertram, mai cuminte, nu s-a prezentat la start. Brașovia învingătoare In matchul de baraj jucat ori la Brașov între localnici, codașii divizionari ai seriei B, și campionul ligi de Est, Dragoș-Vodă din Cernăuți, primii și-au însușit victoria cu 3—1 (0—0). Jocul a decurs în nota de superioritate a gazdelor, cari au marcat prin Vogi (2) și Gencze. Duminica viitoare se va juca al douilea și ultimul baraj, de data aceasta însă la Cernăuți. Pentru cupa rămase Pe arena Venus, ZIARIȘTII SPORTIVI au realizat Sâmbătă o performanță merituoasă, învingând reprezentativa „ARBITRILOR“ CU 3—1 (1—0). Au marcat: FIBOIU (2) și Blumer, pentru ziariști. Onoarea arbitrilor a fost salvată de Bărbulescu. In urma acestei victorii, gazetarii s-au situat în fruntea clasamentului Vineri. VENUS a învins destul de comod pe COLȚEA, căreia i-a administrat un 4—1 care nu mai are nevoe de nici o înflorire. Negrii au avut jocul la discreție și au marcat prin Mircea Nicolaescu (2) și Țicu (2). Pentru decani a marcat Hagiopol. Zilele acestea, CUPA TANASE programează următoarele matchuri: LUNI: Juventus—Venus, Ia Juventus. MIERCURI: Colțea—Ziariștii, la Venus: Wacker în țară Cunoscutul team vienez Wacker se află într-un turneu prin țară. Sâmbătă a jucat la Lugoj cu Vulturii. Austriacii nu au luat partida in serios și nici nu au jucat cu toți titularii. De aceea au terminat matchul la egalitate 2—2 (1—2). Ere au jucat la Timișoara cu Ripensia, campionul național. După un match extrem de disputat, Ripensia a obținut o victorie la limită 4—3 (2—2). Matchul a avut faze destul de frumoase, făcând impresie asupra publicului destul de numeros. Jocul a fost mult stânjenit de ar Ce mesagii duceau porumbeii capturați in jud. Cetatea Albă — Senzaționalele descoperiri ale siguranței — Chișinău, 30 Iulie In legătură cu capturarea celor doi porumbei mesageri pe teritoriul județului Cetatea Albă, acum, după terminarea cercetărilor, suntem în măsură a da următoarele amănunte: Porumbeii au fost lansați spre amurg, de un curier sau un spion sovietic, ce operează în acel județ, in legătură cu spionii G. P. U. de pe litoralul mării Negre. Din cauza lăsării întunericului, porumbeii au intrat pe fereastr unei locuințe țărănești, în care ardea o lumină, deși nu se întunecase complet. Țăranul a predat porumbeii postului de jandarmi. In raportul spionului, ce-i adresa G. P U.-ului din Odesa, arată cauzele neactivării organizațiilor comuniste din Basarabia, atribuite energiei unor înalți funcționari ai siguranței noastre, propagandei unor demnitari dușmani ai comunismului cum și propagandei unui ziarist care a reușit să convingă opinia publică, în special din vechiul regat și Ardeal și centrele moldovenești din Basarabia, despre pericolul comunist și actuala stare de lucruri din Rusia sovietică. Spionul sau curierul recomandă următoarele mijloace spre a se putea lucra mai ușor în direcția reușitei unei revoluții sau reîntărirea partidului comunist din România: exterminarea prin atentate a acestor personagii cari aduc atâtea prejudicii cauzei comuniste, sau răpirea lor, compromiterea lor în România, prin mijloacele ce le va dicta G. P. U.-ul vărsând sumele necesare, asu organizarea din nou a partidului comunist, formarea nouilor celule și completa disolvare a vechilor cadre comuniste, cari sunt cunoscute de autoritățile noastre. Se știe că personalul G. P. U- ului din Odessa a fost de curând înlocuit, aproape în întregime. Cei cari conduc acum au trimis emisari pentru o nouă edificare a situației din Basarabia și pentru aplicarea unor tactice cu totul schimbate față de cele întrebuințate de fostul personal de conducere. Așa se explică curierii și spionii cari au început să raporteze situația recomandând și măsuri, prin porumbeii mesageri. Examenul pentru agenții de poliție Candidații pentru postul de agent, admiși la oral și cari urmează a se prezenta la examen în ziua de 1 August, ora 10 dimineața în str. Varșovia: Florian Teodor, Pitești, strada Brătianu 5 ; Ioan M. Ion, agent permanent Pol. Slatina; David S. Gheorghe, Bârlad, str. Veniamin Costache 93 ; Apostu I. Pavel, Bârlad, str. Principatele Unite 26 ; Mitroaica Ștefan, com. Plenița, jud. Ploești; Velehorschi Eugen, gardian public chestura Iași; Arsenescu I. Alex., Pitești, str. Băilor 6 ; Cristea S. Filip, gardian public chestura Ploești; eVlehorschi Eugen, gardian public Cernăuți; Moisescu N. Gheorghe, București, str. Gr Manolescu 18 ; Mureșanu Vasile, gardian public chestura Cloșînâu; Iruța Ion, gardian Imp Cluj ; Teo-gardian public chest. Focșani. Teodorescu Niculae, Brăila, strada Gării 42; Tudosie Iordache, com. Vâlcelele jud. R.Sărat; Moldoveanu Const., Călărași, str. Vânători 48; Roșca V. Nlae, com. Celeiu jud. Gorj ; Nistoran Eamnoil, com. Jegujani, jud. Mehedinți; Neagoe P. Gh., Buc., calea Vitanului 31; Grecu I. Gh., T.-Măgurele, str. Memoriile 2 Mai 44 ; Dimitriu S. Ștefan, Ocșani, str. Ene Negoiță 38; Lăzărescu V. Nlae, agent che st. Galați, Dușmănescu Mihai, Buzău, str. Transilvaniei 35; Lustigana, Buc., b-dul Al. I. Cuza 68 ; Popescu Alexandru, agent chestura Galați, Crăciun Vasile, Timișoara, str. Grigore Alexandrescu 4; Țenescu Toma, Câmpulung-Muscel, str. Negru Vodă 120 ; Nicolescu G. Ion, Jamboreea internațională a cercetașilor la Goedoeloe In Ungaria Budapesta. La 1 August începe la Gödölö, lângă Budapesta, unde s-a aflat reședința de vară a Curții din Viena, congresul mondial al cercetașilor, cunoscut sub numele de jamborea cercetășească. Congresul este organizat de cercetașii unguri și întreaga țară își promite de la această ședere de 14 zile a reprezentanților tuturor națiunilor, un mare efect propagandist. Vor sosi 15.000 cercetați străini, fiind reprezentate 36 națiuni. In ultimele zile s’a anunțat din Germania, că cercetașii germani nu vor participa, deoarece organizația lor a fost reorganizată în spiritu „redeșteptării naționale“ și pe baze cu totul noui, ceea ce trebue înțeles în sensul că în Germania nu mai există cercetași. Cercetașii vor sosi cu diferite mijloace de transport : o mare parte va sosi cu vapoare transoceanice, cercetașii europeni vor sosi pe Dunăre, căile ferate, automobie, motociclete, ba chiar și în aeropane. Vor mai sosi detașamente cu luntre portative, grupe ciclste, etc. Din Cehoslovacia vor sosi 400 cercetași, din România 250, din Iugoslavia 300, din Anglia 4200, din Franța 1500, din Austria 1000,Polonia 1500, Italia 500, din Italia vor sosi membrii organizației „Balilla“. Vor mai sosi 10 Islandezi,, 100 Olandezi, 300 Bebieni, 85 Luxemburghezi, 50 emigranți ruși, 30 Elvețieni, 70 Portughezi, 70 Spanioli, 5 cercetași din Haiti, 50 din Africa de Sud, 150 Greci, 50 Bulgari, 50 Japonezi, 5 cercetași din Siam, 40 din Siria, etc. Cercetașii (cerkezii) unguri vor fi într-un număr de 20.000, așa că total își vor face tabere 35.000 cercetași. Congresul va dura 15 zile. Pregătirile au durat un timp foarte îndelungat, deoarece au început încă în toamna anului trecut. Câmpul de la Goegenlee, care are o suprafață de câteva zeci de km. p. și e situat într-o vale împădurită, este împărțit în diferite tabele după naționalități. Toate serviciile, de poliie, poștală, sanitară, etc., vor fi organzate de cercetași. Pregătirile tehnice și de specialitate au fost efectuate de cercetașii unguari. întreaga tabără a fost vizitată acum o lună de către statul major al mișcării cercetășești din Anglia, care s’a declarat mulțumit. Comandantul taberei va fi unul din conducătorii mișcării cercetășești din Ungaria, contele Teleki, fost prim ministru. Cercurile ungare s’au străduit ca congresul să aibă un cât mai mare succes. El a fost pregătit până în cele mai mici amănunțimi. S’a elaborat până și limita de bucate, care vor fi pregătite de bucătăriile campaniei militare. Pentru aprovizionarea taberei se va necesita un vagon și fum, pâine pe zi, 135 hl. lapte. La o cină se va consuma 56.000 ouă, pentru dejunul de dimineață se va consuma 14 chintale unt, iar la prânz se va consuma carnea a 8 vite. Au fost pregătite și servicii de călăuză, informațiuni, ilustrațiuni, translatori, etc. Orar: teatru-cinema TEATRUL CĂRĂBUȘ: „Cărăbușul cântă“. GRADINA FOSTA MARCONI: Compania Toneanu : „Micul Weber“. * CAPITOL: „Răzbunătorul“. COLOS: „Zeul alb“ și „Coloșii Mărilor“. TRIANON PALACE: „Zeul alb“, jurnal fox și o comedie. REGAL: „Trei băeți și o secretară“. FEMINA: „Revizorul“ și „Cavalerii Bulevardelor“. PARCUL OTETELEȘANU: „Amicul meu guvernatorul“, revista „De ce“ și Cei 7 Gondor acrobați. IEFORIA (VOX): „Amicul meu guvernatorul“ și revista „Vox-ul la băi“. BULEVARD-PALACE: „Piciul" și „Legea haremului“. SELECT: „Misterul camerei galbene“ și „Parfumul d-nei în negru“CORSO: „Visul din Schoenbrun“ și „Scampolo“. LIDO : „îndrăznețul“ și Socrul întinerit“. MARNA : „Floare din Mexic“ și jurnal.----xox-- FRANZELE PAINE