Ţara Noastră, iunie 1934 (Anul 12, nr. 627-628)
1934-06-29 / nr. 627
PAGINA 2>aTARA MOASTRI TIMIȘOARA. 26. — Afacerea deratizării orașului nostru a luat o întorsătură senzațională. De unde la început se credea că într’adevăr este vorba de o acțiune sanitară cinstită și cu rezultate practice pentru cetățeni, s’a putut constata din modul rușinos in care s’au înfăptuit primele lucrări, că întreaga operație pentru stârpirea șobolanilor, nu este altceva, decât cea mai haiducească panama, pusă la cale de câteva întreprinderi străine sau minoritare cu binevoitorul și suspectul concurs al primăriei locale. Din numeroasele proteste adresate de către cetățeni precum și din informațiunile culese de noi, am isbutit să reconstituim escrocheria, pe care o divulgăm opiniei publice, sătulă de atâtea potlogării democrate. COMPLICITATEA LUI HEIM Șarlatanul consilier Heim, avansat la gradul de subdirector ministerial de către actualul primar, A. Coman, care tăinuiește banditismele din calcul electoral, a jucat un rol considerabil în afacerea șobolanilor. Acest om de afaceri și-a câștigat protecția primarului Coman prin mijloace care nu fac cinste profesorului Coman, care avea datoria să-l dea pe mâna parchetului ca pe un dovedit și odios haiduc comunal. Dar și această misterioasă îngăduință din partea unui dascăl politic ce nu are curajul necesar să facă operăi de chirurgie socială, va fi luminată în coloanele acestui ziar. Este suficient deocamdată să precizăm că Heim a montat întreaga afacere pentru stârpirea șobolanilor din localitate, deși Timișoara este mai degrabă un centru al jafului politic decât un oraș invadat de rozătoare... MANEVRA POTLOGARILOR Odată pusă la cale, primăria nu s’a grăbit să zădărnicească șarlatania deratizării municipiului nostru. Această părintească „operă“ a d-lui primar-profesor Coman, trebuia înfăptuită prin respectarea normelor de licitație publică. Ori tocmai aci se plasează întreaga șmecherie. Nu s’a făcut licitație iar lucrarea a fost dată fabricilor „Gea Krauer", ,flora“ și farmacistului Kuhn, iar aceasta, la intervenția lui Heim și a celorlalți complici din localitate, membri ai partidului guvernamental. Când s’a săvârșit acest prim abuz, primăria a susținut nevinovată că s’a procedat astfel, pentru a se sprijini industria timișoreană, evitându-se înstrăinarea banilor și a câștigului respectiv. Ori și această justificare este mincinoasă. Firmele amintite mai sus, își puseseră ochii pe această furnitură, nu cu gânduri cinstite, cum au fost asigurați de potentații primăriei, ci cu intențiunea de a jefui pe cetățeni. Primăria a dat un concurs larg potlogăriei cu șobolanii. Deciziunea comisiei interimare, prin care se acorda furnitura fabricilor spoliatoare, a FOST AFISATA HOȚEȘTE INTR’UN COLȚ ASCUNS, tocmai pentru a nu se putea lua cunoștință de conținutul ei și deci apela. Un singur apel a fost înaintat de un farmacist din Arad, care și-a retras contestația, primind bineînțeles o sumă considerabilă din partea celor interesați. Nu toți consilierii sunt vinovați, dar cei cari au fost interesați trebuesc demascați și dați pe mâna justiției. HUIDUIALA CETĂȚENILOR Astfel obținută lucrarea, pe care noi o numim „escrocherie“, serviciul sanitar al primăriei a început să bombardeze orașul cu ordonanțe prin care se forța publicul să primească „otrava“ șobolanilor. Este curios cum doctorul Munteanu, medicul-șef al municipiului Timișoara, a consimțit să dea concursul său acestei mascarade. Nu mai puțin „războinice“ sunt și deciziunile date și semnate de primarul A. Coman, care acum se spală pe mâini în fața opiniei publice, afirmând că n’are niciun amestec în această panama. Și tâlharii au început să frământe orașul. Iar în acest scop, pentru a da o cât mai oficială și „profesorală“ aparență acțiunei tâlhărești de stârpire a șobolanilor, cari pe semne că-l incomodau pe „ilustrul“ patron municipal, primăria a însărcinat pompierii comunali cu DISTRIBUIREA pachetelor cu otravă. In urma pompierilor venea polițistul cu factura de plată. Și să mai îndrăznești în astfel de împrejurări să nu plătești.. Prețurile sunt ultra-exagerate. Câte 3—4000 lei pentru câțiva metri pătrați. S’au încasat și câte 60.000 lei, cum este cazul d-lui Prohascka. Cetățenii săraci de la periferii au refuzat să plătească și să primească otrava pe jumătate mucegăită a bandelor de escroci șobolanizați. Astfel, locuitorii din cartierul mărginaș al Mehalei, au pus pe goană echipele de „plasament“ care țineau cu orice preț să le bage pe gât otrava domnului primar, iar a doua zi, după această demonstrație improvizată, o delegație de 80 de „măhălenii“ s’au prezentat primarului A. Coman, în audiență de protest. După calculul făcut de specialiști, rezultă că din panamaua chițcanilor s’ar fi realizat, în ipoteza că ea s’ar fi dus până la capăt. PATRUSPREZECE MILIOANE LEI! ! Cheltueli de executare, după aprecierea acelorași cunoscători, nu trec peste suma de 800.000 lei. Șarlatania de la Timișoara a întrecut orice măsură democrată. Ancheta care se face de către d. inspector administrativ Gănescu, sosit în orașul nostru în urma denunțurilor proprietarilor de case, va da la iveală substraturi politice și complicități cari vor ilustra apucăturile samsarilor guvernamentali. Vom ține în curent pe cititorii noștri cu mersul și rezultatul anchetei. G. Mihăilescu-Timuș P. L. Aflăm că în urma celor întâmplate, primarul A. Coman își va înainta demisia din fruntea municipiului Timișoara. Atragem atențiunea ministerului de interne asupra acestei panamale și cerem sancțiune exemplară. G. M. Scrisori din Banat Panamaua șobolanilor — € ctăți an sunt f giniți la lumina zilei. Tâlhărie de 15 milioane. In loc de otravă pentru șobolani, îngrășământ intrat in puiraZacfie. Avizul serviciului sanitar. Primarul va demisiona. — Moratoriul german — răspunsul Reichului ia nota Angliei ~ Londra, 25 (Radar). — Azi a sosit la Foreign Office răspunsul guvernului german la ultima notă britanică în chestiunea moratoriului german. Nota germană respinge argumentele britanice, menține necesitatea moratoriului decretat și anunță acceparea de a trimite o delegație la Londra pentru a negocia. ♦ LITERATIM IDEI COMENTARII B Bna^»HisaniBEasnB9iHinaannHmHH Dragostea noastră cea de toate zilele ------ .. —■ — Schițe: Breagu Rădulescu — Într’un volum de vreo 216 pagini d. Neagu Rădulescu ne dă câteva schițe în care încearcă să redea, pe de o parte viața de mahala cu tot coloritul ei, în care sub înfățișare hurmristică ne prezintă câteva drame autentice, iar pe de altă parte ne descrie viața din mănăstirile de călugări. Mai fericit aleasă ni se pare prima parte, care n’a fost descrisă — poate — atât de bine niciodată până acum, decât partea a doua, care ne-a fost înfățișată cu mult talent de către d. Damian Stănoiu. Totuși și aici scriitorul a izbutit să fie original, căci pe când pe d. D. Stănoiu îl preocupa — se pare— mai mult vieața călugărească sub aspectul raporturilor „fraților“ între ei, sau cu superiorii — stareții — și vieața materială, ă. N. Rădulescu caută să pătrundă în vieața intimă psiho-fisiologică a lor. Pe d-sa îl preocupă în special vieața călugărilor din acest punct de vedere. De aceea ne arată cum acest instinct apare scăpărător ca fulgerele în noapte întunecoasă, instinctul acesta atavic iese din negura celorlalte, unde fusese forțat să rămână. Dar mai ales ceea ce ne face să vedem în d. N. Rădulescu un scriitor de talent este acea descriere fără a exagera a vieții de mahala. Și aici ă. Neagu este crud, ășa desvălue sufletul omenesc cum e, îl privește din toate părțile ca sculptorul un bust pe care-l vrea desăvârșit. Vieața apare în toată goliciunea și brutalitatea ei, nimic nu este fals, forțat. Vieața pe care o duc aceștia este expusă fără reticențe. Este atâta umanitate în cartea sa, dată pe față așa cum e nefalsificată, nefinalizată pentru vreun alt scop decât cel al frumosului estetic al suferinței umane, care împărtășită înalță sufletul. Dacă ne-am opri numai asupra schiței, „Mahalaua cu Dumnezeu și nebuni“ vedem mizeria oglindindu-se în toată durerea ei și care se asociază cu alte amănunte, care duc pe Sandu Verzeamu la balamuc. D. Neagu Rădulescu știe să fie concentrat, fiecare frază e o sinteză. D-sa necurată în câteva momente starea -------------#x Pompiliu Elide Implinindu-se 20 ani de la moartea lui Pompiliu Eliade, Societatea Autorilor Dramatici Români va comemora această dată printr-un pelerinaj la mormântul neuitatului prieten, de la cimitirul Bellu. Procesiunea va avea loc Sâmbătă 7 iulie ora 10 dimineața la locul de veci al lui Pompiliu Eliade, unde sunt invitați să participe admiratorii și amicii defunctului fost director general al teatrelor. Serbare școlară Duminică dimineața a avut loc în sala cinematografului „Roxy“, serbarea de fine de an a școalei primare de fete mir. 8 Ștefan Golescu. In prezența unui numeros public format din părinți, fostele eleve și multe alte persoane cari se interesează de bunul mers al școalei, s-a desfășurat un frumos și bogat program artistic, alcătuit din coruri, recitări, dansuri naționale și de caracter. Un deosebit succes a obținut feeria muzicală „Primăvara“ de d-na Ul. Mihăeaeu, profesoară la această școală, jucată cu multă grație de elevele școalei. A urmat împărțirea premiilor elevelor merituoase. D-na Estin. Bădescu, directoarea școalei, merită toată lauda pentru felul cum a știut să organizeze această reușită serbarea lui Sandu Verzeanu. Stilul d-lui Neagu Rădulescu este de multe ori în contrast cu fondul, fiind de o poezie și frumusețe superioară, cu toate acestea nicieri nu întâlnim disonanțe între fond și formă. Șt laiăi Teatrul Cărăbuș Ultimul dans lansat de continentul de peste ocean „Carioca“ este jucat în fiecare seară la teatrul „Cărăbuș" cu un brio fără precedent de către Tănasu și Mia Steriade. Acești doi actori au în dansul Carioca creații care vor rămâne în analele revuisticei românești. Revista „Cărăbușul expres“ a inaugurat un succes de lungă durată. Ultimele evenimente sunt prezentate într’o versiune inedită, într’un impecabil vestmânt de umor și șarjă. Giugariu Samoii-Huși, Aurel Munteanu, Lizica Petrescu, Lulu Savu, Maud Mary, Lisette Verea, Milton, Emilian, Gioctoriu, etc. au câteva roluri importante cari atrag aplauzele publicului. La pupitru maestrul Dendrino. La completarea amuzamentului de fiecare seară contribuie și celebrul cuplu de dans Stadler și Rose. Muzicale Diseară, la ora S, va fi la „Casa Femeii“ din splaiul Imprimeriei 2, o audiție muzicală dată de d-na Lucia Coarna, profesoară la Academia de muzică, cu concursul elevelor sale și ia fostelor sale eleve: Maria Dragoș, Ana Morescu, Stela Simionescu și Mary Teodorescu. Versiunea italiană asupra vizitei navale de la Durazzo Roma, 26 (Rador.)—în cercurile autorizate italiene, incidentul semnalat în străinătate cu prilejul sosirii escadrei italiene la Durazzo este pus la punct în felul următor: Ministrul Irailiei la Tirana nu primise încă în momentul sosirii escadrei italiene în apele albaneze telegrama prin care era însărcinat să avertizeze autoritățile albaneze. Sosirea neașteptată a vapoarelor de război italiene a provocat deci oarecare surpriză. Câteva ceasuri mai târziu, dealtfel ,telegrama întreziată dintr-o eroare de serviciu, a parvenit la Tirana și a fost imediat comunicată autorităților albaneze. In acest mod neînțelegerea a fost aplanată. Din aceleași cercuri se aadaugă că escadra italiană a remite în mod solemn pavilionul de luptă celor trei crucișătoare ancorate la Triest, Pola și Veneția. In legătură cu incidentul de la Durazzo ziarul „Messageri“ precizează că escadra italiană era compusă din 21 de unități navale și adaugă că „vizita protocolară a reprezentantului comandamentului escadrei la autoritățile albaneze» a avut loc îndată după sosirea escadrei“. Ns . bandism — Urmare din pagina I-a — gospodărire a societății omenești ! Pentru neobândit politica are un scop precis: să-i dea posibilitatea de a jefui în mod quasi-legal societatea oferindu-i iluzia fericirii, pentru izbânda căreia lucrează el și încă suferă pe deasupra pentru acest ideal al altora. Neobanditul se îmbracă în vestmântul dezinteresării ca lovitura, care-i asigură interesul, să fie mai precis și mai adânc dată. El „este“ filantrop, ca mai bine să-și mascheze ura sau indiferența față de oameni. El „este“ patriot, pentru că mai cu îndemânare să-și însușească bunurile materiale, care alcătuesc patrimoniul obștesc al colectivului național. El „este“ progresist, când ideia de progres il lansează, ca o trambulină, la locurile aproape de bugetul statului și de pătura plutocratică a societății. Am văzut comuniști fioroși în puritatea credinței lor, cari în regimul exproprierii în Rusia cărau aur cu căruța și obiecte „burgheze“, de artă, țesătorie, de antichitate, se îngrămădeau în casele lor proletare. In realitatea lor sufletească, acești „fanatici ai unui ideal social nu erau altceva decât bandiți din cap și până în picioare. Marile panamale au descoprit pe bandit în statura impozantă a atâtor leaderi democrați. Ancheta Stavisky la Paris a scos la uscat pe mai mulți „șefi“ radicali, cari nu se jenau să devasteze societatea, obosindu-și în schimb nervii de discuția „programatică“ : poate sau nu poate, trebuie sau nu radicalismul să sprijine guvernul Uniunii Naționale ? Și chiar la noi, unde prosperează Încă banditismul clasic (Munteanu, Terente, Brandabura), neo-banditismul își are reprezentanți în pătura conducătoare, în cea politică mai cu deosebire. In câți dintre oamenii politici nu vrează psihologicește aceiaș natură a lui Brandabura! Ziarele noastre vorbesc neobosit de averile publice pe care le-a făcut cutare politician de vază. Propaganda electorală la noi se face pe aceiași acuzație — sau, poate, chiar pe acelaș adevăr, partidul cu care a jefuit banii noștri, banii statului“. In proporții mici sau în mai mari — neo-banditismul a pus mâna pe societate, pe care o devastează ca forță dominantă. Indiferent care îi este înfățișarea „filantropică“, „culturală“, „patriotică“, „națională“ și câteodată chiar și „bisericească“— neobandiitismul este astăzi plaga de proporții biblice, care distruge societatea modernă, dezorganizându-i bazele materiale, compromițându-i complexul juridic, profanând sensul moral al existenței ei, pervertind scopul individual și colectiv al omului și al colectivului constituit. Constatarea, pe care o poate face fiecare om, împreună cu mine, despre dominația atotputernică a neo-banditismului asupra societății contimporane trezește și ideia de reacțiune; dar o reacțiune nu se poate întreprinde, decât într’un regim nou, cu un nou spirit, care abandonând în principiu și pentru câtva timp, drepturile inalienabile și inviolabile ale omului și cetățeanului — de care abuzează neobânditul — să instituie pedeapsa cu moartea și tribunalele excepționale, pentru stârpirea neobanditismului, cu aceiaș cruzime, cu care au fost extirpați tâlharii de drumul mare. Dar asta e posibil numai în regimul de profundă primenire spirituală și de meticuloasă epurație a bandiților — regimul naționalismului până la asceză și sfințenie, pentru asigurarea vieții obștești și a nației înnoită lăuntric, sănătoasă și dedicată Statului naționalist integral S. M.Ivanov Soluționarea problemei dunărene cere abandonarea acțiunii revizioniste — ilusticious als argrasseiss, fie unui fost ministru ungur — Paris, 26 (Rador). —— C. din. Vanassy, fost ministru maghiar, a ținut astăzi o conferimță, sub abspiciie deputatului Gaudouin Bugnet, președintele grupului parlamentar francez pentru Europa centrală. Conferința era intitulată: »»Franța in fața problemei dunărene“. Conferenția TM1 a arătat că pentru a se soluționa dificultățile economice prin care trec țările europene, este necesară o uniune economică a statelor Micii înțelegerii cu Austria și Ungaria. Demonstrând avantagîlea acestei uniuni, d-rul Variassy a enumerat trei obstacole care ar sta in causa realizării acestei soluții : 3.) Problema Arsschlussulull; 2) acțiunea revizionistă a Ungariei; 3) acordurile îialeaustro-unngaire. In ce privește punctul 2, relativa acțiunea revizionistă a Ungariei, d-rul Varfassy combate argumentele contelui Bethlen, în materie de revizuire și demonstrează imposibilitatea unei atari politici destinată să ducă la război. In concluzie, d-rul Ver Jassy a afirmat că planul d-lui Tarrdieu este singurul capabil să so orioneze problema dunăreană. La conferință au asistat atașații de presă ai statelor Micii înțelegerii, personalități din lumea politică franceză și un numeros public. --------,_____________ Ilii Biiilei Mi« la Inia a O vizită amicală a stricat reprefață de cercuri adverse ca o provocare a Italiei —■ Belgrad, 26 (Rador). — După știri sosite la Belgrad, escadra italiană ar fi apărut la Durazzo, fără a fi cerut autorizația necesară. Vapoarele de răsboiu nu au făcut mici seminalele obișnuite de salut. Timp de 20 ore, escadra întreagă a rămas în port, fără însă ca să aibă loc vreo debarcare. Imediat după sosirea escadrei, autoritățile din Durazzo au înștiințat guvernul asupra acestei vizite neașteptate. Se afirmă că autoritățile albaneze, temându-se de o debarcare s-ar fi pus imediat în legătură cu miniștrii plenipotențiari ai câtorva mari puteri. După aceste întrevederi, guvernul albanez ar fi informat legațiile că armata albaneză se va opune cu armele la orice debarcare a italienilor. Numai după acest incident, un ofițer de marină italian a debarcat, informând pe prefectul portului Durazzo că escadra italiană a sosit spre a face o vizită amicală aliatei ei, Albania. Aproape în acelaș moment, legația italiană din Tirana a făcut guvernului albanez o declarație asemănătoare. Cercurile politice albaneze consideră sosirea flotei italiene ca o manifestare de protestare împotriva nouei orientări politice a Albaniei. . Aceleași cercuri politice își păstrează întreg sângele rece. Cercurile politice din Belgrad nu se arată câtuși de puțin mișcate de acest incident. Se crede că e vorba probabil de o încercare de diversiune. Intre timp, cea mai mare parte a escadrei italiene a părăsit Durazzo, într-o direcție necunoscută. Nu au rămas în port decât trei unități. Orar: teatru-cinema TEATRUL CĂRĂBUȘ: „Cărăbuș- Express“, GRADINA MARCONI (Griviței 94): „Valsul Dimineți“, comedie în 3 acte de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu. * CAPITOL și ROXY: „Baronul Trenck“, TRIANON: „Copilul d-șoarei Madeleine“,RIO : „Eterna lumină“. VOX: „Regele lustragiilor“ și „Tată fără voie“. BULEVARD .PALACE: „ștrengărită“. REGAL: „Ofițerul femeilor“. CORSO: „Veronica“. LIDO: ,tEl și sora lui“ și „Verișoara din Varșovia“. RACHE (str. Mătăsari): „Eram spioană“, - • Nemulțumirea învățătorilor 5 9 veniți la examenul de definitivat la Brașov BRAȘOV. Față de hotărîrea ministerului Instrucțiunii de a se ține la Brașov, examenul de definitivat, toți învățătorii și învățătoarele din jud. Brașov, Ciuc, Trei Scaune și Făgăraș, au sosit încă de Sâmbătă. 23 Iunie c. Ce este foarte trist — și în special lucru ce a determinat pe învățători să fie azi foarte agitați, — îl formează un caz ce iese din comun. In timp ce examenul a fost fixat pentru ziua de 25 Iunie, dându-lise ordine candidaților să se prezinte, comisiunea de examinare, din ce motive nu se știe, nu a fost încă fixată. Din svonul care circulă, reiese că această comisiune, deși fixată de ministerul Instrucțiunii, dar, neconvenind politicianilor locali, au intervenit pentru schimbarea ei, lucru ce desigur se adeverește prin întârzierea nemotivată. Totodată se pune întârzierea în legătură și cu vizita d-lui ministru all Cultelor, Lapedatu, care de-a sigur, asaltat de politiciani brașoveni, a intervenit pentru modificare. 0. T. Agitația proprietarilor urbani — Instrucție m S Mifestului de Fișare nesocotesc legile în vîgoare — Consiliul general al Camerei Sindicale a Proprietarilor a ținut aseară, sub președinția d-lui profesor Brancovici, o ședință provocată de agitația proprietarilor, loviți de instrucțiile ministerului de Finanțe, date organelor fiscale, în contradicție cu legea de curând votată. Prin acea lege se lasă proprietarilor dreptul de a cere revizuirea veniturilor reportate în roluri, dacă aceste venituri au scăzut cu 20 la sută. Or instrucțiunile ministerului de Finanțe cer să nu se reducă aceste impuneri, chiar dacă imobilele au rămas goale, impunându-se după veniturile din vechile roluri. Este cunoscută scăderea continuă a chiriilor și deci îndreptățită alarma proprietarilor, cari prin dispozițiile ministerului de Finanțe se văd plătind impozite la capital, nu la venit. Consiliul, la care au luat parte și delegați din țară, a hotărît intervenții la ministerul de Finanțe și la Parlament, precum și convocarea unei întruniri publice pentru Duminică 1 Iulie, în sala cea mare a Camerei Sindicale a Proprietarilor Urbani, din pasajul imobiliara scara D, etajul I. Ședința Parlamentului iugoslav în onoarea d-luî Barthon Belgrad, 26 (Rador). Azi dimineață a avut loc ședința solemnă a Parlamentului iugoslav în onoarea d-lui Barthou. Această recepție a constituit ultima manifestație oficială, care marchează vizita d-lui Barthou la Belgrad. încă de la om 10, o mare mulțime se strânsese în jurul palatului Parlamentului. In incinta Skupcinii luaseră loc toți senatorii și deputații. O asistență numeroasă, umplea tribunele. Asistau de asemenea toți membrii corpului diplomatic. La ora 11, d. Barthou, însoțită de d-nii Uzunovici, președintele consiliului, Jevtici, ministrul Afacerilor trăine și de Naggyar, ministrul Franței) a sosit la Parlament, întreaga asistență a izbucnit în ovații, aclamând pe solul Franței. D. Barthou a luat loc pe banca ministerială, între președintele consiliului și ministrul Afacerilor Străine. D. Tornadei, președintele Senatului, a deschis ședința, rostind un discurs omagial în limba sârbă. Comandantul aviației române a vizitat uzinele Le laargot Paris, 26. (Rador). Generalul Sichitiu, comandantul forțelor aeriene ale armatei române, a sosit ori la Le Bourget cu un avion, al aviației civile franceze. D. general Sichitiu a fost primit cu onoruri militare de către personalitățile civile și militare din aviația franceză.' Primăria MisalcipMal Basarești Publicația in 4 iulie 1934, orele 10 dim. 1. Aprovizionarea cu 2 W vagoane lemne de foc esență fag, socotit a 10.000 kgr. vagonul, necesare serviciilor Primăriei, tăiate și transportate conform condițiilor speciale și caetul de sarcini. Termenul de predare este de la semnarea contractului până la 31 Decembrie 1934. Caranția provizorie este de 5 la sută asupra valoarei ofertei, iar garanția definitivă lei 10%. 2. Vânzarea prin bună învoială a terenurilor și pădurilor mai jos specificate proprietatea Municipiului București în indivizie cu Soc. pentru învățătura Poporului Român. Pad. Gogoteasa din com. Bălănești-Olt supraf. 14 ha. 8654 mp., garanție ce se cere la licitație în numerar lei 65.000. Păd. Stupinei din com. Bălănești-Olt, suprf. 12 ha. 6244 mp., garanția ce se cere la licitație în numerar lei 50.000. Păd. Zăvoiul din com. Viișoara-Olt, suprafață 51 ha. 5134 mp., garanția ce se cere la licitație in numerar lei 30.000. Teren dela Isvor din com. Bălănești-Olt, supraf. 4750 mp., garanția ce se cere la licitație in numerar lei 2.000. Teren dela Gigârtul din com. Gigortul-Olt, supraf. 3611 mp., garanția ce se cere la licitație în numerar lei 3.000. Aceste bunuri se vor vinde în total sau în parte (pe trupuri). Concurenții vor depune la serv. licitațiilor în ziua licitației oferte închise, arătând prețul pe hectar, însoțit de garanția mai sus specificată în numerar. Prețul cumpărării se depune integral în numerar la Casieria Municipiului București în termen de 15 zile de la adjudecarea definitivă. 19 iulie 1934, orele 10 dim. 1. Darea în întreprindere a executării lucrărilor de pavagii în comuna suburbană Pantelimon, conform condițiilor speciale, planurilor și devizelor care sunt în valoare totală de 6 milioane 160.000 lei. Garanția provizorie este de 5% asupra devizelor în numerar sau efecte garantate de stat. Termenul de executare este de 15 zile de la adjudecare definitivă. Supra oferte nu sunt admise numai în cazul când sunt concurențe pentru tratarea prin bună învoială și când sunt admise numai supra oferte orale. Nu se admit oferte condiționate. Garanțiile provizorii sunt de 5% numerar asupra estimațiilor și chiriilor fixate de Municipiu pentru fiecare compartiment în parte, care se vor depune în ziua licitației. Destinațiile închirierilor compartimentelor sunt cele fixate pentru fiecare compartiment în parte, care se vor compune în ziua licitației. întreprinderile și furniturile se dau în conformitate cu condițiunile generale pentru întreprinderi de lucrări municipale din 28 Mai 1887 și a condițiilor speciale pentru închirierea bunurilor comunale aprobate de Consiliul General Ji ședința de la 28 Ianuarie 1887 și a condițiilor speciale stabilite cu detalii asupra destinației termenelor și garanțiilor cerute pentru fiecare licitații, sunt obligați ca până în ziua fixată să se intereseze la serv. licitațiilor str. Vasile Borescu No. 13, în orice zi de lucru, orele de serviciu, asupra condițiilor și garanțiilor fiecărei licitații, ofertele urmând a se prezenta comisiei de licitații în zilele și orele indicate mai sus, în plicuri separate de oferte. Vânzările se fac conform condiților speciale. Adjudecawț-ii închirierilor vor trebui să depună după licitație chiria pe 6 luni și să complecteze garanția definitivă care este de 10% din chiria anuală cu care s’a făcut adjudecarea provizorie, contrariu se va proceda pe loc la o nouă licitație. Garanțiile pentru întreprinderi și furnituri se pot consemna și la Casa de Depuneri urmând a se prezentă la licitație recipisa respectivă, rămânând însă la aprecierea Municipiului adjudecarea definitivă care se va face de la caz la caz. Adjudecările sunt provizorii, iar în cazul când nu se confirmă definitiv adjudecatorii nu vor putea avea altă pretențiune decât restituirea sumelor depuse drept garanții și chia când este vorba de închirieri.