Ţara Noastră, iunie 1934 (Anul 12, nr. 627-628)

1934-06-29 / nr. 627

PAGINA 2>aTARA MOASTRI TIMIȘOARA. 26. — Afacerea deratizării orașului nostru a luat o întorsătură senzațională. De unde la început se credea că într’adevăr este vorba de o ac­țiune sanitară cinstită și cu re­zultate practice pentru cetățeni, s’a putut constata din modul ru­șinos in care s’au înfăptuit pri­mele lucrări, că întreaga opera­ție pentru stârpirea șobolanilor, nu este altceva, decât cea mai haiducească panama, pusă la cale de câteva întreprinderi stră­ine sau minoritare cu binevoi­torul și suspectul concurs al pri­măriei locale. Din numeroasele proteste adresate de către cetă­țeni precum și din informațiu­­nile culese de noi, am isbutit să reconstituim escrocheria, pe care o divulgăm opiniei publice, sătulă de atâtea potlogării de­mocrate. COMPLICITATEA LUI HEIM Șarlatanul consilier Heim, a­­van­sat la gradul de subdirector ministerial de către actualul primar, A. Coman, care tăinuie­ște banditismele din calcul e­­lectoral, a jucat un rol conside­rabil în afacerea șobolanilor. A­­cest om de afaceri și-a câștigat protecția primarului Coman prin mijloace care nu fac cinste pro­fesorului Coman, care avea da­toria să-l dea pe mâna parche­tului ca pe un dovedit și odios haiduc comunal. Dar și această misterioasă îngăduință din par­tea unui dascăl politic ce nu are curajul necesar să facă operă­i de chirurgie socială, va fi lumi­nată în coloanele acestui ziar. Este suficient deocamdată să precizăm că Heim a montat în­treaga afacere pentru stârpirea șobolanilor din localitate, deși Timișoara este mai degrabă un centru al jafului politic decât un oraș invadat de rozătoare... MANEVRA POTLOGARILOR Odată pusă la cale, primăria nu s’a grăbit să zădărnicească șarlatania deratizării municipiu­lui nostru. Această părintească „operă“ a d-lui primar-profesor Coman, trebuia înfăptuită prin respectarea normelor de licitație publică. Ori tocmai aci se pla­sează întreaga șmecherie. Nu s’a făcut licitație iar lucrarea a fost dată fabricilor „Gea Kra­­uer", ,flora“ și farmacistului Kuhn, iar aceasta, la interven­ția lui Heim și a celorlalți com­plici din localitate, membri ai partidului guvernamental. Când s’a săvârșit acest prim abuz, pri­măria a susținut nevinovată că s’a procedat astfel, pentru a se sprijini industria timișoreană, e­­vitându-se înstrăinarea banilor și a c­âștigului respectiv. Ori și această justificare este­­ minci­noasă. Firmele amintite mai sus, își puseseră ochii pe această fur­nitură, nu cu gânduri cinstite, cum au fost asigurați de poten­tații primăriei, ci cu intențiunea de a jefui pe cetățeni. Primăria a dat un concurs larg potlogă­riei cu șobolanii. Deciziunea co­misiei interimare, prin care se acorda furnitura fabricilor spo­liatoare, a FOST AFISATA HO­ȚEȘTE INTR’UN COLȚ AS­CUNS, tocmai pentru a nu se putea lua cunoștință de conți­nutul ei și deci apela. Un singur apel a fost înaintat de un far­macist din Arad, care și-a re­tras contestația, primind bine­înțeles o sumă considerabilă din partea celor interesați. Nu toți consilierii sunt vinovați, dar cei cari au fost interesați trebuesc demascați și dați pe mâna justi­ției. HUIDUIALA CETĂȚENILOR Astfel obținută lucrarea, pe care noi o numim „escrocherie“, serviciul sanitar al primăriei a început să bombardeze orașul cu ordonanțe prin care se forța publicul să primească „otrava“ șobolanilor. Este curios cum doc­torul Munteanu, medicul-șef al municipiului Timișoara, a con­simțit să dea concursul său ace­stei mascarade. Nu mai puțin „războinice“ sunt și deciziunile date și sem­nate de primarul A. Coman, care acum se spală pe mâini în fața opiniei publice, afirmând că n’are niciun amestec în această panama. Și tâlharii au început să frământe orașul. Iar în acest scop, pentru a da o cât mai ofi­cială și „profesorală“ aparență acțiunei tâlhărești de stârpire a șobolanilor, cari pe semne că-l incomodau pe „ilustrul“ patron municipal, primăria a însărcinat pompierii comunali cu DISTRI­BUIREA pachetelor cu otravă. In urma pompierilor venea po­­lițistul cu factura de plată. Și să mai îndrăznești în astfel de împrejurări să nu plătești­.. Pre­țurile sunt ultra-exagerate. Câ­te 3—4000 lei pentru câțiva me­tri pătrați. S’au încasat și câte 60.000 lei, cum este cazul d-lui Prohascka. Cetățenii săraci de la periferii au refuzat să plătească și să pri­mească otrava pe jumătate mu­cegăită a bandelor de escroci șo­­bolanizați. Astfel, locuitorii din cartierul mărginaș al Mehalei, au pus pe goană echipele de „plasament“ care țineau cu ori­ce preț să le bage pe gât otrava domnului primar, iar a doua zi, după această demonstrație im­provizată, o delegație de 80 de „măhălenii“ s’au prezentat pri­marului A. Coman, în audiență de protest. După calculul făcut de specialiști, rezultă că din pa­namaua chițcanilor s’ar fi reali­zat, în ipoteza că ea s’ar fi dus până la capăt. PATRUSPREZE­CE MILIOANE LEI! ! Cheltueli de executare, după aprecierea a­­celorași cunoscători, nu trec pe­ste suma de 800.000 lei. Șarlatania de la Timișoara a întrecut orice măsură democra­tă. Ancheta care se face de că­tre d. inspector administrativ Gănescu, sosit în orașul nostru în urma denunțurilor proprieta­rilor de case, va da la iveală substraturi politice și complici­tăți cari vor ilustra apucăturile samsarilor guvernamentali. Vom ține în curent pe cititorii noștri cu mersul și rezultatul anchetei. G. Mihăilescu-Timu­ș P. L. Aflăm că în urma celor întâmplate, primarul A. Coman își va înainta demisia din frun­tea municipiului Timișoara. A­­tragem atențiunea ministerului de interne asupra acestei pana­male și cerem sancțiune exem­plară. G. M. Scrisori din Banat Panamaua șobolanilor — € ctăți an sunt f giniți la lumina zilei. Tâlhărie de 15 milioane. In loc de otravă pentru șobolani, îngrășă­mânt intrat in puiraZacfie. Avizul serviciului sanitar. Primarul va demisiona. — Moratoriul german — răspunsu­l Reichului ia nota Angliei ~ Londra, 25 (Radar). — Azi a so­sit la Foreign Office răspunsul gu­vernului german la ultima notă britanică în chestiunea moratoriu­­lui german. Nota germană respinge argumen­tele britanice, menține necesitatea moratoriului decretat și anunță ac­­ceparea de a trimite o delegație la Londra pentru a negocia. ♦ LITERATIM IDEI COMENTARII B Bna^»HisaniBEasnB9iHinaannHmHH Dragostea noastră cea de toate zilele ------ .. —■ — Sch­ițe: Breagu Rădulescu — Într’un volum de vreo 216 pagini d. Neagu Rădulescu ne dă câteva schițe în care încearcă să redea, pe de o parte viața de mahala cu tot coloritul ei, în care sub înfățișare hur­mristică ne prezintă câteva drame autentice, iar­ pe de altă parte ne descrie viața din mănăs­tirile de călugări. Mai fericit aleasă ni se pare pri­ma parte, care n’a fost descrisă — poate — atât de bine niciodată până acum, decât partea a­­ doua, care ne-a fost înfățișată cu mult talent de către d. Damian Stănoiu. Totuși și aici scriitorul a izbutit să fie original, căci pe când pe d. D. Stănoiu îl preocupa — se pare— mai mult vieața călugărească sub aspectul raporturilor „fraților“ în­tre ei, sau cu superiorii — stareții — și vieața materială, ă. N. Rădu­lescu caută să pătrundă în vieața intimă psiho-fisiologică a lor. Pe d-sa îl preocupă în special vieața călugărilor din acest punct de ve­dere. De aceea ne arată cum acest in­stinct apare scăpărător ca fulgerele în noapte întunecoasă, instinctul acesta atavic iese din negura celor­lalte, unde fusese forțat să rămână. Dar mai ales ceea ce ne face să vedem în d. N. Rădulescu un scrii­tor de talent este acea descriere fără a exagera a vieții de mahala. Și aici ă. Neagu este crud, ă­șa desvălue sufletul omenesc cum e, îl privește din toate părțile ca sculptorul un bust pe care-l vrea desăvârșit. Vieața apare în toată goliciunea și brutalitatea ei, nimic nu este fals, forțat. Vieața pe care o duc aceștia este expusă fără re­ticențe. Este atâta umanitate în cartea sa, dată pe față așa cum e nefalsi­­­ficată, nefinalizată pentru vreun alt scop decât cel al frumosului es­tetic al suferinței umane, care îm­părtășită înalță sufletul. Dacă ne-am opri numai asupra schiței, „Mahalaua cu Dumnezeu și nebuni“ vedem mizeria oglindin­­du-se în toată durerea ei și care se asociază cu alte amănunte, care duc pe Sandu Verzeamu la balamuc. D. Nea­gu Rădulescu știe să fie concen­trat, fiecare frază e o sinteză. D-sa ne­curată în câteva momente starea -------------#x Pompiliu Eli­­de Implinindu-se 20 ani de la moar­tea lui Pom­piliu Eliade, Societatea Autorilor Dramatici Români va comemora această dată printr-un pelerinaj la mormântul neuitatului prieten, de la cimitirul Bellu. Procesiunea va avea loc Sâmbă­tă 7 iulie ora 10 dimineața l­a locul de veci al lui Pompiliu Eliade, un­de sunt invitați să participe admi­ratorii și amicii defunctului fost director general al teatrelor.­ ­ Serbare școlară Duminică dimineața a avut loc în sala cinematografului „Roxy“, serbarea de fine de an a școalei primare de fete mir. 8 Ștefan Go­­lescu. In prezența unui numeros public format din părinți, fostele eleve și multe alte persoane cari se intere­sează de bunul mers al școalei, s-a desfășurat un frumos și bogat pro­gram artistic, alcătuit din coruri, recitări, dansuri naționale și de ca­racter. Un deosebit succes­­ a obținut feeria muzicală „Primăvara“ de d-na Ul. Mihăeaeu, profesoară la a­­ceas­tă școală, jucată cu multă gra­ție de elevele școalei. A urmat împărțirea premiilor e­­­levelor merituoase. D-na Estin. Bădescu, directoarea școalei, merită toată lauda pentru felul cum a știut să organizeze a­­ceastă reușită serbarea lui Sandu Verzeanu. Stilul d-lui Neagu Rădulescu este de multe ori în contrast cu fondul, fiind de o poezie și frumusețe su­perioară, cu toate acestea nicieri nu întâlnim disonanțe între fond și formă. Șt­ laiăi Teatrul Cărăbuș Ultimul dans lansat de continen­tul de peste ocean „Carioca“ este jucat în fiecare seară la teatrul „Cărăbuș" cu un brio fără prece­dent de către Tănasu și Mia Ste­­riade. Acești doi actori au în dansul Carioca creații care vor rămâne în analele revuisticei românești. Revista „Cărăbușul expres“ a ina­ugurat un succes de lungă durată. Ultimele evenimente sunt prezen­tate într’o versiune inedită, într’un impecabil vestmânt de umor și șarjă. Giugariu Samoii-Huși, Aurel Mun­teanu, Lizica Petrescu, Lulu Savu, Maud Mary, Lisette Verea, Milton, Emilian, Gioctoriu, etc. au câteva roluri importante cari atrag aplau­zele publicului. La pupitru maestrul Dendrino. La completarea amuzamentului de fiecare seară contribuie și cele­brul cuplu de dans Stadler și Rose. Muzicale Diseară, la ora S, va fi la „Casa Femeii“ din splaiul Imprimeriei 2, o audiție muzicală dată de d-na Lucia Coarna, profesoară la Acade­mia de muzică, cu concursul eleve­lor sale și ia­ fostelor sale eleve: Maria Dragoș, Ana Morescu, Stela Simionescu și Mary Teod­orescu. Versiunea italiană asupra vizitei navale de la Durazzo Roma, 26 (Rador.)—în cercu­rile autorizate italiene, inci­dentul semnalat în străinătate cu prilejul sosirii escadrei ita­liene la Durazzo este pus la punct în felul următor: Ministrul Irailiei la Tirana nu primise încă în momentul so­sirii escadrei italiene în apele albaneze telegrama prin care era însărcinat să avertizeze autoritățile albaneze. Sosirea neașteptată a vapoa­relor de război italiene a pro­vocat deci oarecare surpriză. Câteva ceasuri mai târziu, dealtfel ,telegrama întreziată dintr-o eroare de serviciu, a parvenit la Tirana și a fost ime­diat comunicată­­ autorităților­­ albaneze.­­ In acest mod neînțelegerea­­ a fost aplanată. Din aceleași cercuri se a­­adaugă că escadra italiană a remite în mod solemn pavilio­nul de luptă celor trei cruci­șătoare ancorate la Triest, Pola și Veneția. In legătură cu incidentul de la Durazzo ziarul „Messageri“ precizeaz­ă că escadra italiană era compusă din 21 de unități navale și adaugă că „vizita pro­tocolară a reprezentantului co­mandamentului escadrei la au­toritățile albaneze» a avut loc îndată după sosirea escadrei“. N­s . ba­nd­i­sm — Urmare din pagina I-a — gospodărire a societății ome­nești ! Pentru neobândit politica are un scop precis: să-i dea po­sibilitatea de a jefui în mod qua­­si-legal societatea oferindu-i i­­luzia fericirii, pentru izbânda căreia lucrează el și încă suferă pe deasupra pentru acest ideal al altora. Neobanditul se îmbra­că în vestmântul dezinteresării ca lovitura, care-i asigură inte­resul, să fie mai precis și mai a­­dânc dată. El „este“ filantrop, ca mai bine să-și mascheze ura sau indiferența față de oameni. El „este“ patriot, pentru că mai cu îndemânare să-și însușească bunurile materiale, care alcătu­­esc patrimoniul obștesc al colec­tivului național. El „este“ pro­gresist, când ideia de progres il lansează, ca o trambulină, la lo­curile aproape de bugetul sta­tului și de pătura plutocratică a societății. Am văzut comuniști fioroși în puritatea credinței lor, cari în regimul exproprierii în Rusia cărau aur cu căruța și obiecte „burgheze“, de artă, țesătorie, de antichitate, se îngrămădeau în casele lor proletare. In realita­tea lor sufletească, acești „fana­tici ai unui ideal social nu erau altceva decât bandiți din cap și până în picioare. Marile pana­male au descoprit pe bandit în statura impozantă a atâtor lea­deri democrați. Ancheta Stavis­­ky la Paris a scos la uscat pe mai mulți „șefi“ radicali, cari nu se jenau să devasteze societatea, obosindu-și în schimb nervii de discuția „programatică“ : poate sau nu poate, trebuie sau nu ra­dicalismul să sprijine guvernul Uniunii Naționale ? Și chiar la noi, unde prosperează Încă ban­ditismul clasic (Munteanu, Te­­rente, Brandabura), neo-bandi­­tismul își are reprezentanți în pătura conducătoare, în cea po­litică mai cu deosebire. In câți dintre oamenii politici nu vr­­ează psihologicește aceiaș natură a lui Brandabura! Ziarele noastre vorbesc neobo­sit de averile publice pe care le-a făcut cutare politician de vază. Propaganda electorală la noi se face pe aceiași acuzație — sau, poate, chiar pe acelaș ade­văr, partidul cu care a jefuit ba­nii noștri, banii statului“. In proporții mici sau în mai mari — neo-banditismul a pus mâna pe societate, pe care o de­vastează ca forță dominantă. Indiferent care îi este înfăți­șarea „filantropică“, „culturală“, „patriotică“, „națională“ și câ­teodată chiar și „bisericească“— neobandiitismul este astăzi pla­ga de proporții biblice, care dis­truge societatea modernă, dezor­­ganizându-i bazele materiale, compromițându-i complexul ju­ridic, profanând sensul moral al existenței ei, pervertind scopul individual și colectiv al omului și al colectivului constituit. Constatarea, pe care o poate face fiecare om, împreună cu mine, despre dominația atotpu­ternică a neo-banditismului asu­pra societății contimporane tre­zește și ideia de reacțiune; dar o reacțiune nu se poate între­prinde, decât într’un regim nou, cu un nou spirit, care abando­nând în principiu și pentru cât­va timp, drepturile inalienabile și inviolabile ale omului și cetă­țeanului — de care abuzează neobânditul — să instituie pe­deapsa cu moartea și tribunalele excepționale, pentru stârpirea neobanditismului, cu aceiaș cru­zime, cu care au fost extirpați tâlharii de drumul mare. Dar asta e posibil numai în regimul de profundă primenire spiritu­ală și de meticuloasă epurație a bandiților — regimul naționalis­mului până la asceză și sfințenie, pentru asigurarea vieții obștești și a nației înnoită lăuntric, să­nătoasă și dedicată Statului na­ționalist integral S. M.Ivanov Soluționarea problemei dunărene cere abandonarea acțiunii revizioniste — ilusticious als argrasseiss, fie unui fost ministru ungur — Paris, 26 (Rador). —— C. din. Vanassy, fost ministru maghiar, a ținut astăzi o con­­ferimță, sub ab­spiciie depu­tatul­ui Gaudouin Bugnet, președintele grupului parla­men­tar francez pentru Eu­ropa centrală. Conferința era intitulată: »»Franța in fața problemei dunărene“. Conferenția TM1­ a arătat că pentru a se solu­ționa dificultățile economice prin care­ trec țările europene, este necesară o uniune eco­nomic­ă a statelor Micii înțe­legerii cu Austria și Ungaria. Demonstrând avantagîle­a acestei uniuni, d-rul Var­­iassy a enumerat trei obsta­cole care ar sta in causa rea­lizării acestei soluții : 3.) Problema Arsschlussulull; 2) acțiunea revizionistă a Un­gariei; 3) acordurile îiale­­a­ustro-unngaire. In ce privește punctul 2, relativ­­a acțiunea revizio­nistă a Ungariei, d-rul Var­­fassy combate argumentele contelui Bethlen, în materie de revizuire și demonstrează imposibilitatea unei atari po­litici destinată să ducă la război. In concluzie, d-rul Ver­ Jassy a afirmat că planul d-lui Tarrdieu este singurul capabil să so orioneze pro­blema dunăreană. La conferință au asistat atașații de presă ai statelor Micii înțelegerii, personali­tăți di­­n lumea politică fran­ceză și un numeros public. --------,_____________ Ilii Biiilei Mi« la Inia a O vizită amicală a str­icat r­epre­față de cercuri adverse ca o provocare a Italiei —■ Belgrad, 26 (Rador). — După știri sosite la Belgrad, escadra italiană ar fi apărut la Durazzo, fără a fi cerut autorizația nece­sară. Vapoarele de răsboiu nu au făcut mici seminalele obișnuite de salut. Timp de 20 ore, escadra întreagă a rămas în port, fără însă ca să aibă loc vreo debar­care. Imediat după sosirea escadrei, autoritățile din Durazzo au în­științat guvernul asupra acestei vizite neașteptate. Se afirmă că autoritățile alba­neze, temându-se de o debarcare s-ar fi pus imediat în legătură cu miniștrii plenipotențiari ai câtor­va mari puteri. După aceste întrevederi, guver­nul albanez ar fi informat lega­țiile că armata albaneză se va opune cu armele la orice debar­care a italienilor. Numai după acest incident, un ofițer de marină italian a debar­cat, informând pe prefectul por­tului Durazzo că escadra italiană a sosit spre a face o vizită amica­lă aliatei ei, Albania. Aproape în acelaș moment, legația italiană din Tirana a făcut guvernului al­banez o declarație asemănătoare. Cercurile politice albaneze con­sideră sosirea flotei italiene ca o manifestare de protestare împo­triva nouei orientări politice a Albaniei. . Aceleași cercuri politice își păstrează întreg sângele rece. Cercurile politice din Belgrad nu se arată câtuși de puțin miș­cate de acest incident. Se crede că e vorba probabil de o încer­care de diversiune. Intre timp, cea mai mare parte a escadrei italiene a părăsit Du­razzo, într-o direcție necunoscu­tă. Nu au rămas în port decât trei unități. Orar: teatru-cinema TEATRUL CĂRĂBUȘ: „Cărăbuș- Express“, GRADINA MARCONI (Griviței 94): „Valsul Dimineți“, comedie în 3 acte de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu. * CAPITOL și ROXY: „Baronul Trenck“, TRIANON: „Copilul d-șoarei Ma­deleine“,­­RIO : „Eterna lumină“. VOX: „Regele lustragiilor“ și „Tată fără voie“. BULEVARD .PALACE: „ștrengări­tă“. REGAL: „Ofițerul femeilor“. CORSO: „Veronica“. LIDO: ,tEl și sora lui“ și „Verișoara din Varșovia“. RACHE (str. Mătăsari): „Eram spi­­oană“, - • Nemulțumirea învățătorilor 5 9 veniți la examenul de definitivat la Brașov BRAȘOV.­­ Față de hotărî­­rea ministerului Instrucțiunii de a se ține la Brașov, examenul de definitivat, toți învățătorii și în­vățătoarele din jud. Brașov, Ciuc, Trei Scaune și Făgăraș, au sosit încă de Sâmbătă. 23 Iunie c. Ce este foarte trist — și în spe­cial lucru ce a determinat pe în­vățători să fie azi foarte­­ agitați, — îl formează un caz ce iese din comun. In timp ce examenul a fost fixat pentru ziua de 25 Iunie, dându-li­­se ordine candidaților să se pre­zinte, com­isiunea de examinare, din ce motive nu se știe, nu a fost încă fixată. Din svonul care circulă, reiese că această comisiune, deși fixată de ministerul Instrucțiunii, dar, neconvenind politicianilor locali, au intervenit pentru schimbarea ei, lucru ce desigur se adeverește prin întârzierea nemotivată. Tot­odată se pune întârzierea în le­gătură și cu vizita d-lui ministru all Cultelor, Lapedatu, care de-a sigur, asaltat de politician­i bra­șoveni, a intervenit pentru modi­ficare. 0. T. Agitația proprietarilor urbani — Instrucț­ie m S Mifestului de Fișare nesocotesc legile în vîgoare — Consiliul general al Camerei Sindicale a Proprietarilor a ținut aseară, sub președinția d-lui pro­fesor Brancovici, o ședință pro­vocată de agitația proprietarilor, loviți de instrucțiile ministerului de Finanțe, date organelor fisca­le, în contradicție cu legea de curând votată. Prin acea lege se lasă proprie­tarilor dreptul de a cere revizui­rea veniturilor reportate în ro­luri, dacă aceste venituri au scă­zut cu 20 la sută. Or instrucțiu­nile ministerului de Finanțe cer să nu se reducă aceste impuneri, chiar dacă imobilele­­ au rămas goale, impunându-se după veni­turile din vechile roluri. Este cunoscută scăderea conti­nuă a chiriilor și deci îndreptă­țită alarma proprietarilor, cari prin dispozițiile ministerului de Finanțe se văd plătind impozite la capital, nu la venit. Consiliul, la care au luat par­te și delegați din țară, a hotărît intervenții la ministerul de Fi­nanțe și la Parlament, precum și convocarea unei întruniri publi­ce pentru Duminică 1 Iulie, în sala cea mare a Camerei Sindi­cale a Proprietarilor Urbani, din pasajul imobiliara scara D, eta­jul I. Ședința Parlamentului iugoslav în onoarea d-luî Barthon Belgrad, 26 (Rador).­­ Azi­­ dimineață a avut loc ședința so­lemnă a Parlamentului iugoslav în onoarea d-lui Barthou. Aceas­tă recepție a constituit ultima manifestație oficială, care mar­chează vizita d-lui Barthou la Belgrad. încă de la om 10, o mare mul­țime se strânsese în jurul pala­tului Parlamentului. In incinta Skupcinii luaseră loc toți senatorii și deputații. O asistență numeroasă, umplea tri­bunele. Asistau de asemenea toți membrii corpului diplomatic.­­ La ora 11, d. Barthou, însoțit­ă de d-nii Uzunovici, președintele consiliului, Jevtici, ministrul A­­facerilor trăine și de Naggyar, ministrul Franței) a sosit la Par­­lament, întreaga asistență a iz­­bucnit în ovații, aclamând pe so­lul Franței. D. Barthou a luat loc pe banca ministerială, între președintele consiliului și ministrul Afaceri­lor Străine. D. Tornadei, președintele Se­natului, a deschis ședința, ros­­­­tind un discurs omagial în limba­­ sârbă. Comandantul aviației române a vizitat uzinele Le laargot Paris, 26. (Rador).­­ Genera­lul Sichitiu, comandantul forțe­­lor aeriene ale armatei române, a sosit ori la Le Bourget cu un avion, al aviației civile franceze. D. general Sichitiu a fost pri­mit cu onoruri militare de către personalitățile civile și militare din aviația franceză.' Primăria MisalcipMal Basar­ești Publicația in 4 iulie 1934, orele 10 dim. 1. Aprovizionarea cu 2­ W va­goane lemne de foc esență fag, socotit a 10.000 kgr. vagonul, ne­cesare serviciilor Primăriei, tă­iate și transportate conform con­dițiilor speciale și caetul de sar­cini. Termenul de predare este de la semnarea contractului până la 31 Decembrie 1934. C­aranția provizorie este de 5 la sută asu­pra valoarei ofertei, iar garanția definitivă lei 10%. 2. Vânzarea prin bună învoială a terenurilor și pădurilor mai jos specificate proprietatea Mu­nicipiului­ București în indivizie cu Soc. pentru învățătura Po­porului Român. Pad. Gogoteasa din com­. Bălă­­nești-Olt supraf. 14 ha. 8654 mp., garanție ce se cere la licitație în numerar lei 65.000. Păd. Stupinei din com. Bălă­­nești-Olt, suprf. 12 ha. 6244 mp., garanția ce se cere la licitație în numerar lei 50.000. Păd. Zăvoiul din com. Viișoa­­ra-Olt, suprafață 51 ha. 5134 mp., garanția ce se ce­re la lici­tație in numerar lei 30.000. Teren dela Isvor din com­. Bă­­lănești-Olt, supraf. 4750 mp., ga­ranția ce se cere la licitație in numerar lei 2.000. Teren dela Gigârtul din com. Gigortul-Olt, supraf. 3611 mp., garanția ce se cere la licitație în numerar lei 3.000. Aceste bunuri se vor vinde în total sau în parte (pe trupuri). Concurenții vor depune la serv. licitațiilor în ziua licitației oferte închise, arătând prețul pe hec­tar, însoțit de garanția mai sus specificată în numerar. Prețul cumpărării se depune integral în numerar la Casieria Munici­piului București în termen de 15 zile de la adjudecarea defini­tivă. 19 iulie 1934, orele 10 dim. 1. Darea în întreprindere a executării lucrărilor de pavagii în comuna suburbană Panteli­­mon, conform condițiilor speci­ale, planurilor și devizelor care sunt în valoare totală de 6 mili­oane 160.000 lei. Garanția pro­vizorie este de 5% asupra devi­zelor în numerar sau efecte ga­rantate de stat. Termenul de e­xecutare este de 15 zile de la ad­judecare definitivă. Supra oferte nu sunt admise numai în cazul când sunt con­curențe pentru tratarea prin bună învoială și când sunt ad­mise numai supra oferte orale. Nu se admit oferte condițio­nate. Garanțiile provizorii sunt de 5% numerar asupra estima­­țiilor și chiriilor fixate de Mu­nicipiu pentru fiecare comparti­ment în parte, care se vor depu­ne în ziua licitației. Destina­țiile închirierilor compartimen­telor sunt cele fixate pentru fie­care compartiment în parte, ca­re se vor compune în ziua lici­tației. întreprinderile și furniturile se dau în conformitate cu condi­­țiunile generale pentru între­prinderi de lucrări municipale din 28 Mai 1887 și a condițiilor speciale pentru închirierea bunu­rilor comunale aprobate de Con­siliul General Ji ședința de la 28 Ianuarie 1887 și a condițiilor speciale stabilite cu detalii asu­pra destinației termenelor și garanțiilor cerute pentru fiecare licitații, sunt obligați ca până în ziua fixată să se intereseze la serv. licitațiilor str. Vasile Bo­­rescu No. 13, în orice zi de lucru, orele de serviciu, asupra condi­țiilor și garanțiilor fiecărei lici­tații, ofertele urmând a se pre­zenta comisiei de licitații în zi­lele și orele indicate mai sus, în plicuri separate de oferte. Vânzările se fac conform con­­diților speciale. Adjudecawț-ii în­chirierilor vor trebui să depună după licitație chiria pe 6 luni și să com­plecteze garanția definiti­vă care este de 10% din chiria anuală cu care s’a făcut adjude­carea provizorie, contrariu se va proceda pe loc la o nouă licita­ție. Garanțiile pentru întreprin­deri și furnituri se pot consemna și la Casa de Depuneri urmând a se prezentă la licitație recipisa respectivă, rămânând­ însă la a­­precierea Municipiului adjudeca­rea definitivă care se va face de la caz la caz. Adjudecările sunt provizorii, iar în cazul când nu se confirmă definitiv adjudeca­­torii nu vor putea avea altă pre­­tențiune decât restituirea sume­lor depuse drept garanții și chi­­a când este vorba de închirieri.

Next