Ţara Noastră, octombrie 1934 (Anul 12, nr. 700-724)
1934-10-01 / nr. 700
PAGINA 2-â Jalea de la „Alhambra“ ■ Revista d-nor N. Constantinescu si N. Vlădoianu- Alte obligații profesionale ne-au împiedicat să asistăm la premiera revistei, cu care d-nii N. Vlădoianu și N. Constantinescu au inaugurat stagiunea de la „Alhambra“. Am fost, in schimb, aseară. In toată cariera noastră de freqventatori ai spectacolelor revuistice, dar ni s’a întâmplat să dăm ochii (și urechile) cu o revistă, precum este cea din subsolul de pe Sărindar. Cu o revistă mai dramatică pentru spectatori. Cu un spectacol mai lipsit de duh și care te face, totuș, până la urmă să-ți dai duhul. Mărturisim, cu mâna pe inimă, că ne instalasem în fotoliul nostru cu amândouă palmele pregătite de a se svânta aplaudând. Și am părăsit „Alhambra“ loc de transpirația plictiselii, cu ochii injectați de enervare, cu o durere de cap nevindecabilă prin întreaga uzină „Bayer”. Nu pretindem unei reviste (românești !) prea multe elemente de gust subțire ; ne-am obișnuit cu aceiaș inspirație factice a d-lor N. Vlădoianu și N. Constantinescu, „inspirată“ până și ea din „Le Rire” sau din „Die Muskette”. Dar „Alhambritta" e, pur și simplu, o grosolănie insuportabilă. De la text până la exhibițiile „stelelor“ (vai de steaua lor !) și a balerinelor. Autorii n’au auzit, probabil, în viața lor de un Sacha Guitry. Pentru că altfel nu ar confunda picantul cu grosolanul, trupurile vedetelor răsuflate și flasce, cu linia unui corp tânăr și statuar. In afară de d. I. Talianu, care-și uzează aptitudini frumoase în reviste proaste , în afară de d-na Mya. Apostolescu, talent revuistic autentic , de surorile Nemțeanu, două dansatoare remarcabile, și de d-ra Rozina Krainic (singura balerină bună!), toți ceilalți și celelalte sunt fără pic de sare, fără dram de inteligență scenică, fără nici o noimă. Cât despre text, mai bine să nu vorbim , îți vine să te iei la palme, pentru imprudența de a fi plătit 200 lei un loc și de a fi venit să vezi revista. Nu-i vorbă, ne-am mai consolat, dându-ne seama că toți spectatorii se aflau în aceeaș stare tragică de spirit ca noi. Până la urmă, jumătate din ei părăsiseră, împleticindu-se, „Alhambritta“. Această „Alhambrittă“ mai periculoasă decât cea mai rebelă gripă... Și încă un lucru funest: muzica d-lui I. Vasilescu, ce e suportabil în ea aparține altora, iar ceea ce aparține d-lui I. Vasilescu nu e suportabil. Fotoliul 189 P. S. Nu s’a gândit nimeni încă la insanitatea marii „Alhambra”; e o cutie de chirituri, in care spectatorii se sufocă. Și prezintă un pericol serios, în cazul izbucnirii unui incendiu, nu are ieșiri de salvare. Va trebui să revenim ! Denunțarea tarifelor de mărfuri cu statele Europei — Cum se vor efectua transporturile după 1 Octombrie — Administrația drumului nostru de for, constatând că acordurile încheiate cu statele Europei pentru traficul direct de mărfuri, sunt în detrimentul intereselor economice ale țării, le-a denunțat, pentru a avea Libertate de a încheia altele pe baze cu totul noui. Astfel începând de la 1 Octombrie încetează valabilitatea tarifelor directe de mărfuri cu Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Jugoslavia și Austria. Vor rămâne totuși în vigoare tarifele directe de mărfuri și de cărbuni între România și Polonia, cu porturile Gdynia și Danzig, tariful polon-bugar, tranzit România, polon-levantin via Constanța si tariful român oriental. TAXARI DE TRANSPORT PANA LA FRONTIERA Cu încetarea valabilitatea tarifelor directe cu statele arătate. Începând de la 1 Octombrie, expeditorii de produse destinate străinătății, nu vor mai putea folosi taxele cuprinse în tarifele cu Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria și Jugoslavia care au fost puse în aplicare la 1 Martie 1934. Exportul mărfurilor în una din țările de mai sus, se va putea face dela 1 Octombrie numai până la frontiera română iar de aci mai departe in următoarele condițiuni: In traficul cu Polonia sau tranzit prin această țară spre Austria, Cehoslovacia, Germania și statele baltice, transporturile se vor putea face pe baza tarifelor româno-polone, până la punctele de frontieră cu țările cu care tarifele noastre directe au fost abrogate. Iar de la aceste puncte mai departe, expeditorii respectiv, vor putea cere aplicarea tarifelor locale ale țărilor respective direct existente între Polonia și aceste state, sau între acestea și cele de destinație ale transporturilor. EFECTUAREA TRANSPORTURILOR IN CEHOSLOVACIA, JUGOSLAVIA ȘI BULGARIA In ce privește traficul nostru cu Cehoslovacia, transporturi ce se vor face de la 1 Octombrie pe baza tarifului direct româno-polon până la punctele de frontieră polono-cehe atunci când aceasta este mai convenabil prin Polonia, sau prin aplicarea tarifului local C. F. R. până la frontiera cehoslovacă (Halmei). Dacă este preferat tranzitul prin Ungaria se va putea aplica și tariful local C. F. R. până la unul din punctele de frontieră româno-ungare. Transporturile pentru Jugoslavia se vor putea face pe baza tarifelor locale C. F. R. și J. D. Z. sau dacă se preferă tranzitul prin Ungaria, pe baza tarifelor locale ungare și iugoslave, cu a tarifului direct ungar-iugoslav. In tariful cu Bulgaria până se va pune în aplicare noul tarif direct româno-bulgar în curs de elaborare, expedierile se vor putea face ca și până acm. Toate stațiunile căilor ferate sunt obligate să respecte mențiunile făcute în scrisorile de trăsură de către expeditori referitoare la aplicarea tarifelor cu prima la ruta de îndrumare a transporturilor. Denunțarea acordurilor cu statele europene citate, va dura până se vor încheia noui convențiuni favorabile intereselor noastre economice. APLICAREA LEGII CUMULULUI LA C. F. R. In vederea aplicării legii cumului la serviciile Regiei autonome a căilor ferate, direcțiunea generală c. f. r. a dat următoarele instrucțiuni: Personalul nou numit, trebuește să depună declarațiunea prevăzută de art. 15 al decretului pentru prohibirea cumulului în funcțiunile publice, adică să arate în scris dacă mai ocupă o funcțiune, sub orice titlu. Deasemenea trebue să arate ce anume funcțiune și însărcinare îndeplinește, ce retribuțiune primește, cari sunt cele două funcțiuni alese potrivit prevederilor decretului și pe care din ele o socotește ca principală. Documentul antirevizionist (Urmare din pagina s-a) ,pe această cetate a Rromânismuli, e posibil ca conștiința națioală a românilor, să nu fi fost atât e activă, cum a fost și cum s’a pvedit că este în epoca hotărtoare de mai târziu și în zilele oastre. In Arad ți se pare că azi încă glasul marilor români, ori prin lupta lor națională au regătit triumful națiunii de mai târziu. Este suficient să auzi și să asulți acele glasuri de dincolo de mormânt, ca să știi ce să faci. Gazeta antirevizionistă” contiuă acțiunea marilor premergări, evident, cu obligațiunea să ie în spiritul lor de devotament, e cultură, și de viață neindulecată. Acum lupta este mai uoară — ea se face numai cu lumina adevărului, odinioară ea se acea, în plus, și cu jertfirea ieții. De aici însă rezultă și oligațiunea, ca cetatea de lumină omânească să reverse cât mai multa lumină și în depărtări cât mai mari. In altă ordine de idei, revista lui Isaia Tofan mai are și mortul de a alimenta presa naționaliistă din România cu documentele sale, pe care le va opune documentelor inamice, de a impune concluzii, pe care atenția ei le va cristaliza în procesul de luptă, și a formula permanent considerațiuni, care vor intra la baza marilor străduiinți ale autorității românești de a înfăptui armonia in statul unitar român. Fiindcă, martor este Dumnezeu, că nu autoritatea românească, la centru și la periferie, strică armonia între națiunea dominantă și minoritățile conviețuitoare, ci elemente refractare, care permanent se degajează din sânul minorităților, pentru a se strădui într’o luptă de scandal și de defăimare a tot ce este românesc. „Gazeta antirevizionistă”, alăturând fapt lângă fapt și document lângă document va izbuti, nădăjduim noi, să arate că, nu autoritatea românească periclitează armonia între români și minoritatea maghiară, cu elementele rebele care — în ciuda tuturor evidențelor — mai speră într’o restitutio in integrum al trecutului. Gh. Dragoș 1 ȚARA NOASTRĂ LITERATURĂ IDE COMENTARII ■BHMHMn BUBBâaHMNn S&mBHMHBK S napHreT'"'..............—IMHUUan SB nBHKi^B Studiul religiei în școală Scriu ttici despre o chestiune — dacă vreți să spun așa — veche, deoarece de repetate ori s’a pus această problemă nu numai de cei care prin breasla lor de conducători ai turmei lui Iisus Hristos au în primul rând menirea de a se îngriji de trăinicia credinței divinului prooroc din Nazaret, ci și de către alții, care în vieața cea de toate zilele au alte preocupări, de către așa zișii laici. Văzând că pe zi ce tre în lumea tineretului își face loc din ce in ce mai mult doctrina materialismului filosofic, doctrină care își are originile sale în epoca modernă a istoriei prin Descartes (Cartesius), adâncită și popularizată prin scrierile enciclopediștilor, mai ales ale celor trei principali reprezentanți: Montesquieu, Voltaire și Jean Jacques Rousseau și în sfârșit ajungându-și apogeul în cele ale lui Auguste Comte celebrul teoretician al filosofiei materialiste și nu mai puțin vestitul Karl Marx, autorul doctrinei istorice și sociologice materialiste, începând de la Revoluția franceză — sângeroasa și inutila „mare revoluție“ — în statul clădit pe principiile liberale și democratice ale acesteia, religia a fost isgonită de pretutindeni și mai ales din școli, unde o sănătoasă și admirabilă tradiție medievală o instaurase (căci în ce loc mai bun decât sub umbra crucii celei generatoarea de spiritualitate putea să aibă loc învățământul, intelectual și spiritual el însuși) o așezare și o îmbinare naturală și firească a fost răsturnată de dragul unor principii abstracte, inaplicabile și nu cu desăvârșire nouă, deoarece cred, că nimeni n’a spus mai bine decât Hristos, dorind egalizarea și înfrățirea oamenilor întru spirit: „Cel ce vrea să fie mai mare, să fie tuturor său- Teatrul Vesel Turneul Teatrului Vesel cu marele succes bucureștean VALSUL DIMINEȚII obține în provincie o triumfală primire. In toate orașele în care s’a jucat până acum VALSUL DIMINEȚII s’au făcut autorilor și interpreților o caldă și prietenească primire. Spectacolul de eri seară de la Sibiu s’a jucat în fața unei săli arhipline cari a ovaționat îndelung pe autori și pe interpreți. „Moșnenii" piesa „Moșnenii“ a talentatului scriitor și autor dramatic Sandu Teleajen se repetă zilnic pe scena Teatrului Național. Piesa, care a înregistrat un frumos succes pe scena Teatrului Național din Iași, va fi reprezentată prima dată la Teatrul Național din Capitală în ziua de Luni, 1 Octombrie. ga“, pentru că în școlile laicizate și sub atotstăpânirea filosofiei materaliste să-și facă loc din ce în ce mai mult ateismul. Clerul catolic din Occident, Franța, Belgia, Germania, Spania, etc., a dus o luptă înverșunată împotriva laicizării, descreștinării, materializări și în fine atestării școalelor, mobilizând pentru cauza sfântă a crucii toate mijloacele pe care le avea, la îndemână neîndoios, mai mult creștinul ev mediu, de la regii naționali și dela stăpânul „SFANTULUI imperiu roman de națiune germană“. Lupta dintre spirit și materie — care continuă și azi cu materialismul excesiv și stanic al comunismului — a fost cât se poate de dură și tocmai când prin legile din diferitele țări, succesiv, începând cu Franța, se părea că forța ocultă a întunericului o să învingă, „christianismus redivivus“, alături de etnicism (naționalism) se ridică din nou biruitor și într’un nimb de purificare și spiritualizare nebănuit. Loviturile inamicilor lui Iisus Galileanul s’au frânt de zidul puternic al credinței, în ceva mai înalt decât idolul modern — mașina — și nu numai atât atacată — biserica — ba în unele locuri (Rusia), ajungând timpurile de prigonire ale lui Nero și Diocletianus, prin fenomenul reacțiunei, s’a întărit în credință din ciocnirea zilnică, cu adversarii, ba chiar înălțându-se la puritatea credinței în mijlocul persecuțiilor din timpul primilor creștini. Și astfel, când adversarii creștinismului — trecând de la mediul ambiant prielnic (liberalismul democratic revoluționar) la socialism și comunism, care era ținta ultimă a celor care în Rusia pun copiii să cânte: „Vom doborî din cer pe Dumnezeu“ (fără frică de a se surpa cerul pe ei sau cel puțin pământul de sub picioare, care începe să fugă !!) și fondează societăți de-ale ,.Rezboinicilor“ —r credeau că sunt aproape de scop, biserica apare însă mai puternică decât oricând. Propaganda în viu graiu și în scris, interzicea semnul crucii și a participării la liturghie sub pedeapsa cu moartea, distrugerea bisericilor și catedralelor — capo d’opere ale Rusiei pravoslavnice — și în fine afișele în care este pusă alături școala și biserica, iar copilul arată că vrea să meargă la școală, mitralierele lângă bisericile adevărate (nu din afișe) pentru acei, care ar îndrăzni să calce porunca ..despoților“ roșii a dus la biruința creștinismului. Rugăciunea azi în Rusia se face în hrube, ca a primilor creștini în catacombe și prin aceasta Nazareneanul a învins pentru a doua oară! Ne întoarcem acum la început, căutând să insistăm asupra studiului religiei creștine în școalele noastre primare și secundare. Orele de religie în școalele noastre sunt cât se poate de rare, studiul temeliei vieții noastre se face de mântuială în două ore sau chiar una săptămânal. Clericii noștri, când mai îndrăznesc să scrie despre aceasta, sunt acuzați ca și cei occidentali de-a face din interes material și sunt pur și simplu neglijați ; un stat, care nu are nicieri în vieața sa de stat imprimată ideea creștină (statul n’o impune, nici n’o oprește, pentru că să se ajungă prin comunism la interzicerea ei) nu poate să se reazime pe nimic temeinic căci numai cimentul iubirii creștine mai amuțește unule dintre diferitele clase sociale, pentru interese materiale. Ștefan Lazăr * " Albina A apărut „Albina“, No. 38, revista Fundației Culturale Regale „Principele Carol“ scrisă pentru popor cu următorul sumar: O avuție a țării — Fructele — „Albina“. Pag. istorică : Nicolae Vodă Mavrocordat de A. Nour. Pag. religioasă : Cinstirea sf. icoane de Călugărul Firmilian. Pag. literară: Alexandru Depărățeanu de Eduard Sbiera. Povești—Muzică—Poezii din diferite ținuturi ale țării. Pag. agricolă: România, țara fructelor de Constantin Garoflid. Pag. medicală: Fructele și sănătatea de dr. Constantin Giurgiu. Pag. med. veterinară: Calul de dr. V. Ghețu, medicveterinar. Glume— Jacuri—Ghicitori. Pag. gospodăriei: Pentru valorificarea fructelor românești de ing. A. D. Carabilla. Legiuiri-Legi- Regulamente : Starea civilă a persoanelor de Avocat Petru I. Morcovennu. Știință-Astronomie-Mecanică: Zulușii.de. dr. R. Călinescu. Afară de aceste, revista mai cuprinde multe si interesante priveliști de la „Expoziția Fructelor“, precum și numeroase vederi din întreaga țară. Valsul Dumineței „VALSUL DIMINEȚII“ triumfala comedie a d-lor Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu, jucată timp de 4 luni neîntrerupt la București, se reprezintă astă seară Sâmbătă 29 Sept. la Galați (Sala Teatrului Odeon). „Valsul Dimineții“ se bucură de aceiași excelentă distribuție de la premiera din București, având în frunte pe d. Mișu Fotino, d-nele Annie Capustin, Nora Piacentini, Marie Wauvrina, Fifi Harand, Vere Cigallia, Tina Radu, Tuți Oroveanu, d-nii Grigore Vasiliu, Romeo Lăzărescu, Chr. Etterle, M. Iordănescu Brunno, N. Teodoru, G. Răsvan-Maican, etc. Turneul este condus de d-nii Tudor Mușatescu și Sica Alexandrescu. „Valsul Dimineții“ se joacă mâine, Duminică 30, la Brăila. SPORT FOOT-BAXA Duminică la C. N. E. F. — Finala cupei României Duminică, pe stadionul C.N.E.F., va adăposti o interesantă reuniune atletică, care va începe de la ora 9 și se va termina după amiază cu ocazia matchului Ripensia-Universitatea. Profitând de faptul că finala cupei României se dispută pe stadion, Liga Muntenia va organiza un concurs pentru obținerea brevetului atletic. Este al doilea concurs care se organizează în acest an și credem că va obține acelaș succes ca și cel disputat în luna August. Din probele care figurează în program notăm criteriul de viteză unde se vor întâlni cei mai iuți alergători români. Derby-ul român, alergare pe echipe formate din trei alergători se dispută pe 1500 metri. Aruncarea suliței, 110 metri garduri, ștafeta 4x800 vor completa programul de atletism de Duminică. RIPENSIA-UNIVERSITATEA Finala cupei României care se dispută Duminică pe stadionul C. N. E. F. va fi onorată cu prezența M. S. Regelui. Pentru a corepunde evenimentului Ripensia și Universitatea s’au pregătit intens. Ripensia s’a antrenat serios la Timișoara și se aude că Beke va reintra în linia de atac, iar linia de halfi vor forma-o Hrehus- Cotormani-Deheleanu. Universitatea va prezenta o echipă mai omogenă și speră ca să-și ia revanșa asupra timișorenilor. Echipele au sosit Vineri în Capitală. I. M. HIPPISM Duminică la Băneasa se dispută premiile Saint Leger român (97.500 lei) și al Camerei agricole a Jud. Ilfov (57.500 lei) Programul de mâine al Bănesei capătă o deosebită însemnătate prin faptul că se vor alerga premiile Saint Leger și al Camerei Agricole a jud. Ilfov. Nu vom reveni asupra însemnătății acestei probe clasice. Vom menționa numai că și-au dat întâlnire cei mai calificați reprezentanți ai generației trei anilor, toți într’o stare de pregătire care garantează autenticitatea rezultatului. Alături de Scârbă Mare se vor alinia la start Maus, Dudău, câștigătorul Saint Leger-ului din primăvară — și Jolyon. Va fi o alergare de toată frumusețea unde Scârbă Mare va trebui să treacă ultimul examen pentru a deveni crahul turfului în anul acesta. Apoi premiul Camerei Agricole, o alergare de vânzare, trei handicapuri și o alergare mixtă, cu aceste alergări succesul sportiv e dinainte asigurat. Succes desigur pe deplin meritat, de societatea organizatoare. Pr. Paradox, Hai, Noapte Bună și Pandora, sunt cei mai calificați pentru a conta în alergare. Ultima a început să miște și cum se află pe o distanță favorabilă pentru aptitudinile ei ar putea câștiga. Noapte Bună cu valoarea ei reală pare superioară celor de mai sus, așa că vom merge cu ea. Indicăm: Noapte Bună, Pandora, Hai. Pr. Ulmilor (R. I). Belette beneficiază de o condiție excelentă. Dovadă alergarea de Dumineca trecută în premiul Zăbrăuții. Galopul de Duminică i-a folosit așa că va alerga în progres. Hop și Eu pare însă cel mai periculos, deoarece alergarea se dispută pe pista veche. Norocos este outsiderul cursei. Indicăm: Belette, Hop și Eu, Floare Albastră, Pr. Ulmilor (R. I). Ciuvică a alergat mulțumitor acum două săptămâni. Este însă o iapă foarte decepționată. A avut de atâtea ori primă șansă și tot de atâtea ori a suferit eșecuri. Cu Aldea situația este identică. Atât unul cât și altul sunt capabili să triumfe, chiar dacă nu dispun de plenitudinea mijloacelor. Dintre ceilalți vom menționa pe Suzana, care cu valoarea bună va fi greu de bătut. Prin simplă impresie indicăm: Suzana, Aldea, Ciuvică, Pr. Cățelul. Balta se impune aci. Eapa hergheliei Bale a realizat în ultimul timp numai performanțe meritoase în alergările disputate. A cedat lui Vox de la care primea opt ligi. numai de un scurt cap. După această performanță și cum poartă o greutate de pană, normal ar trebui să triumfe. Nu vedem cine ar amenința-o. Ceilalți nu au o șansă regulată. Mai redutabili ni se par Surany, Medardus, Odată, Conquerant și Nuc. Odată ni se pare cea mai îndrituită pentru locul al doilea. Dacă pleacă dela start, e oricând periculoasă. Indicăm: Balla, Odată, Surany. Pr. Saint Leger. Scârbă Mare se impune aci. Armăsarul este actualmente cel mai bun din țară. Nu vedem cum ar putea pierde această alergare. Jolyon, Toiag, și Dudău, cu toate că erau superiori performerului Hergheliei Bale, acum însă nu pare de talia fiului lui Prince d’Orange pentru a-l putea amenința serios. Pentru plasă alegem pe Toiag urmat de Jolyon, Indicăm: Scârbă Mare, Toiag, Jolyon. Pr. Camerei Agricole a jud. Klfov. Antrenamentul Planner este formidabil reprezentat prin Nurmi, Havana și Dor. Cu acești trei pensionari poate câștiga. In special cu Nurmi care după origină pare a duce distanța mai bine. Copila va fi cea mai redutabilă adversară. Indicăm: Antrenamentul Planner. Copila. Pr. Valea Largă, Marchiz, Scârbă Mică, Țin’te Bine, Ninon, Nărăvaș, Luța, Fraga II și Ariniș, sunt cei mai autorizați concurenți. O alegere este cât se poate de grea. Toți stau pe performanțe meritorii și aspiră fiecare la victorie. Marchiz a alergat onorabil terminând după Leu și Jolyon. Dacă repetă alergarea, are șansă de prim ordin. Ninon îi va disputa întâietatea cu îndârjire și n’ar fi exclus ca să termine un câștigător. Luța, dacă nu se resimte de alergarea efectuată Duminică, va fi la sosire. Indicăm: Marchiz, Ninon, Luța. Outsider Ariniș. I. M. Amânarea congresului farmaciștilor români Se aduce la cunoștiință farmaciștilor invitați a lua parte la congres că în urma acordului stabilit în conferința ce a avut loc la București în ziua de 25 Septembrie, cu reprezentanții Asociației generale a colegiului farmaceutic și Cercului farmaciștilor din București, d-nii farmaciști proprietari P. Ciupercescu, Gh. Velescu și col. D. M. Ionescu, acord prin care societățile profesionale mai sus amintite, au aderat la inițiativa noastră participând prin delegații lor în comitetul organizator, congresul se amână pentru luna Noembrie a. c. la data ce se va anunța la timp. De asemenea au aderat la congres, Asociațiune farmaciștilor din Ardeal și Banat și Colegiul farmaceutic din Cluj, al căror președinte de farmacist M. Șomlea, inspector general farmaceutic, ne-a trimis adeziunea telegrafic. Pentru orice informațiuni privitoare la lucrările pregătitoare ale congresului, colegii sunt rugați a se adresa d-lui Aurel Scurtu, farmacist, str. Domnească 33 la Galați, sau d-lui P. Ciupercescu, secretarul general al comitetului organizator la București, str. Batiștei 14, Oficiul farmaceutic, unde funcționează biroul central al congresului. Peste 600.000 delicvenți au fost amnistiați în Prusia Berlin, 29 (Radar). — Agenția „C. N. B.” anunță: Pe baza legei de amnistie din 7 August a. c., până acum au fost amnestierte în Prusia 414.40? persoane. Au fost amnestiate pedepsele aplicate la 238.932 persoane, iar restului până la 414.407, prin aplicarea dispozițiilor legei, nu li s’a mai deschis acțiune publică. Numărul definitiv al celor care beneficiază de amnestie nu va fi cunoscut decât peste câteva luni. * Organizarea politică a minorităților din România ou Un spirit de toleranță de care se abuzează și Propunerea Poloniei în ședința consiliului Societății Națiunilor, privitoare la sistemul pentru protecția minorităților, ia atras din nou atenția opiniei publice mondiale asupra chestiunei minorităților. Credem nimerit să relevăm cu această ocazie câteva date din viața minorităților din România. România, prin convenția minoritară încheiată la Paris la 9 Decembrie 1919, a garantat drepturile de rasă, de limbă și confesionale, tuturor naționalităților de pe teritoriile nou- alipite prin tratatele de pace și anume: Prin tratatul de la San-Germain, prin care a obținut teritorii bulgare și prin cel de la Trianon, prin care au fost alipite teritorii maghiare, Guvernele române au satisfăcut obligațiunile privitoare la protecția minorităților cu cea mai mare loialitate, fapt despre care oricine se poate convinge, aruncând numai o singură privire asupra vieții politice, culturale și economice a minorităților din această țară. In România, toate minoritățile au putut să-și creeze nestingherite organizațiile lor politice și să participe la alegerile comunale și parlamentare. Chiar în primul Parlament al României întregite care s’a deschis în Noembrie 1919, minoritățile au fost reprezentate prin 26 parlamentari. Viața politică a minorităților o oglindesc următoarele: organizația politică a minorității maghiare din România, este partidul maghiar, înființat în anul 1922. Președintele partidului este contele Gh. Bethlen, vărul contelui Ștefan Bethlen, fost președinte al consiliului de miniștri ungar. Partidul în alegerile de până acum a obținut întotdeauna 12—16 mandate în Parlament. Minoritatea germană din România, este organizată în sfaturi naționale provinciale, în Ardeal, în Banat, Arad, Satu- Mare, Bucovina, Basarabia, Vechiul Regat și Dobrogea. Aceste organizații formează la un loc Uniunea germanilor din România, înființată în anul 1919. Germanii au obținut în Parlamentul țării, în alegerile de până acum 8—12 locuri. In ultimele alegeri ei au mers împreună cu partidul de la guvern. Partidul evreilor din România, a fost înființat în anul 1931. In alegerile parlamentare din acelaș an, au obținut cinci mandate. Uniunea rușilor din România, a fost înființată în anul 1930 dar până în prezent nu are vre-o importanță deosebită din lipsă de organizație și din cauza numărului redus al acestei populații. Tot în anul 1930 a fost înființat partidul ucrainian, care are doi reprezentanți în Parlament. In fine, în Maiu 1934, a luat ființă la Timișoara partidul sârbesc din România. Acest partid nu va avea niciodată prea mare importanță, pentru faptul că numărul total al sârbilor din țară, abia se urcă la 60.000 suflete. Presa minorităților din România, dovedește și mai puternic libertatea deplină de care se bucură minoritățile, căci prin presă, o minoritate își manifestă întreaga sa viață politică și culturală. In acest capitol, ne găsim în fața unor date frapante : Presa minoritară maghiară este reprezentantă prin 38 cotidiana și peste 360 publicațiuni Presa minoritară maghiară este reprezentată prin 38 cotidiana și peste 360 publicationi periodice, număr care nu este nici decum în proporție cu necesitățile unei minorități de 1.370.000 suflete, din care 80 la sută sunt țărani. Presa minoritară germană, ocupă și ea un loc important în România. Numărul cotidianelor acesteia este de 14 dintre care 9 au fost înființate după anul 1919, iar numărul revistelor și publicațiilor periodice care apar in limba germană trece de peste 100. Minoritatea rusă are 14 ziare. Destul de important este deasemeni și numărul ziarelor evreești, cari apar in diferite limbi. Constituția română asigură cea mai deplină libertate presei. Ceea ce este condamnabil la majoritatea presei minoritare, este faptul că aceasta profită de libertatea ce îi este asigurată, printr’o atitudine care urmărește compromiterea a tot ce este românesc*, precum și faptul că în susținerea politicei minorităților, pune în socoteala guvernării țării ca drept, o doleanță a minorităților, toate consecințele crizei actuale, mai ales economice, care apasă deopotrivă atât asupra românilor, cât și asupra minorităților. Dacă în România, nu ar domina față de minorități un spirit de toleranță, foarte ușor s’ar fi găsit mijloacele pentru înfrânarea acestei prese. Văzută prin prizma acestor realități, problema minorităților etnice din România, prezintă cu totul alt aspect decât acela pe care caută să-l propage anumite cercuri puse în slujba statelor nemulțumite de actuala orânduire a lucrurilor din Europa centrală. Observator 1r -x#x- Deschiderea expoziției internaționale de arte frumoase Deschiderea oficială a celei de a doua expoziție internaționale de arte frumoase, va avea loc la Varșovia Luni 1 Oct. sub patronajul guvernului polon. Vor expune artiste din 14 țări: Anglia, Statele Unite, Franța, Italia, Olanda, Cehoslovacia, Ungaria, etc., etc. Cu îndeplinirea formalităților și organizarea participării Federației Române a fost delegată d-n.a Wally dr. Gh. Alexandrescu, secretara generală a Federației. D-sa a fost la Varșovia, în acest scop în cursul lunei Iulie. Orar: teatru-cinema TEATRUL NAȚIONAL : Matineu : „Dinu Păturică“, seara: „Tinerețea unei regine“. TEATRUL REGINA MARIA: Matineu și seara: „O crimă pasională“. TEATRUL ALHAMBRA: Matineu și seara: „Alhambritta“. CAPITOL și ROXY: „Eschimo“. TRIANON: „Povestiri din pădurea vieneză“, jurnal și completare. RIO, „Mărtuitorul“. BULEVARD-PALACE: „Uraganul“. VOX: „Inger și Demon“. SELECT: „Uraganul“. REGAL: „Aur“. FEMINA: „Nebuniile Annyiei“ CORSO: „Drumul spre ocnă“. OMNIA: „13 femei“ și „Născută pentru a iubi“. FORUM: „Cartierul îndrăgostiților“ și „Răpește-mă“. PACHE (Mâtăsari) ; „Tinerețe, a ta e viața“,