Ţara Noastră, ianuarie 1935 (Anul 13, nr. 771-792)
1935-01-04 / nr. 771
PAMNA ST • Înțelegerea franco-italiană — Stadiul tratativelor — «Astahotărât „Dacă f Paris, 1 (Pactos). — Ziarele Re cer, Germania va socoti că itaazi arată că nu se observă nici li se urmărește o politică hotărât un progres în mersul negocierii anti-germană”. Jot dintre Roma și Paris. Parc î . Ziarul încheie astfel: „Dacă deci probabil că d. Sava! num ai securitatea Europei Centrale nu întreprinde călătoria sa la data I poate fi organizată acum, e mai anunțata din unele ziare: 2 Iar bine nu se gprâl>easca o calamarie.. ] torie care ar menține neințele Trei par să fie deocamdată ! «crea Și m «ar« numai Franța predicele cari se pun în calea a* 1 ai* face cesiuni m chestinni fi nui acord franco-italistumane- coloniilor . orele politice ale Germaniei, la „Echo de Paris spune că acor. Roma» opoziția Austriei ca stadul franco-italian nu poate să tele succesoare să-i garanteze Schimbe relațiunile Franței cu autonomia și în fine diferența jinala sovietică. Mica înțelegere de atitudine între Franța și Itaîl Turma. „Trebe să felicităm lia asupra chestiunii revizioniste d öul La Val pentru că rezistxul uită cu atâta tărie , ceea ce ar . Ziarul „Le Matin“ scrie în le duce la distrugerea aliatelor șigătură cu aceste negocieri: „Da prieteniilor noastre de până acă nu se va ajunge azi la un , CC în rezultat pozitiv, trebue să socot Infrae „Le Journal” este și mai tim călătoria d-lui Iaval auto- pozitiv asupra bazelor pe cari se mută, întrucât începând de la 10 poate încheia viitorul acord Ianuarie centrul atenției inter- franco-italian: „Nu se poate stanaționale se deplasează la Gebili nici un compromis între Goneva”. litica ce are de scop menține„Petit Parisian” nu știe dacă Te» ordine» și «ceia care urmăd. Laval va putea să plece lavește revizionismul. Roma tre- Roma, deși negocierile continuă f ”ue să se convingă că d. Laval în chip cordial. Informațiunia socotește orice aluzie la schimp limite di surse engleze arată banca stâlpilor de gramiță ca o că Germania n’ar fi străină de, tulburare a păcii’, întârzierea încheierii acordului. Deși nu s’a fixat încă nimic Guvernul Reichului ar fi comus în mod oficial, unele ziare, ca un caz d-lui Mussolini ca refuză de pildă „Petit Journal”, cred subscrie la pactul de garanție a că, — wi care ar fi rezultatul independenții Austriei. Ambasa tratativelor cu Italia. — d. La dorul Germaniei la Roma a făval va putea să întreprindă că- Cuteri un demers energic, commiițătoria sa la Londra la 8 sau 9 nioând d-lui Mussolini că dacă Ianuarie, Italia va accepta protocolul îraa- Sedința festivă a grupării „Thesis“ din Sibiu pe, sala festivă a Camerei de comerț dim localitate a avut loc a 4-a ședință publică a grupări, a fost în deosebi iebinută comemorăreaui Cincinat Pavelescu Cuvânt înaripat de duioasă prețuire a rostită. Paul Constant, înfățișând personalitatea artistică și umană a „ultimului trubadur al poemei româneai, a poeziei sentimentale, această‘colonadă de marmură cizelată, uitată în preajma unei clădiri rigide de baton, cu confort modern“ — Serenadă și câteva scânteetoane epigrame au ilustrat o cpeoie un cancer creator ne-a părăsit pentru totdeauna. D. dr. î. Popescu-Sibta „atitudinea petr-^viata în cultura noastră pă ce schițează, ideologii“ a lui Emil Giaram rativizcte ale lui Eugen Ionescu și Mihail Soviel, d-sa justifică, apariția acestei atitudini spirituale în cultura noastră ca o «eneraiune contra actualei structuri sociale și a erarhiei valorilor literare ,dels, noi, determiaatte de interese materiale ale factorilor de răspunde»*. Pac« lasă unele rezerve în ceea ce privește postiicațile creatoare ale tinerei generați Prea mult se identifică principiul valorii cu cel al tinereții D. ai. Dime a adăpat observații critice privind problema tinerei generații, subliniind dificultățile de orientare și centrovențeele tragice pe care un med ratum a trebuit să le încerce. D. G. Fama s- a sfat versuri, dintre care unele publicate în „Ramuri“. D. Mircea Alexiu a citit „Simfo mia morții“, o povestire de război cu accentul pe elementul psidcologase al situațiilor. D. Pimeri Coistimtinescu a făcut o expunere asupra organizării Academiei Regale italiene. mmsmismammmmmmn^sssr ȚARI ASTRA LITERATURĂ. IDEI COMENTARII Mm nou, speranțe noul Un an nou își deschide porțile . Sub un semn de întrebare, pe care mulți vor să-l descifreze, ca săafle cu o clipă mai devreme, ceeace va veni. Dar misterele viitorului ascund sub haina necunoscutului totul și pe toți. Singură speranța maică omului puteri nebănuite de rezistență, pentru a învinge obstacolele vieții. Ce ar fi oare viețuirea noastră, dacă nu am avea în inimi acest fior de îmbărbătare, care este speranța. Și așa în fiecare an, la fiecare început, când prima foaie de calendar se deschide, noi începem o muncă nouă cu nouă puteri de rezistență morală și fizică. Și noi cronicari ai faptelor cotidiene, se cade să le trecem pe fiecare la locul lor și să le analizăm, la lumina adevărului și al cugetului curat și românesc, așa cum ne dictează conștiințele de iubitori al țării și ai progresului. Dacă anul ce a trecut, a fost pentru întreaga omenire un an negru și sbuciumat, nici pentru literatura românească nu a adus un bilanț de revelări sau de satisfacții estetice. Pare că este cineva negru la suflet, care din umbră conduce destinele acestei literaturi românești, căci numai astfel putem să ne explicăm rezultatele negative, sub care trăește astăzi la noi această literatură.. Nimic din ceea ce altădată făcea fața scrisului nostru, nu predomină astăzi la cei cari încearcă să aibă o pretenție de scriitorii. Sentimentul uman, este problema care agită pe mulți dintre scriitori. Și tot la baza scrisului lor, mai rezidă o încercare de a lămuri nedreptățile sociale, pe care pretind să le îndrepte cu scrisul acesta. Dar în urmărirea scopului lor, cad într’o mare greșală. In loc să înalțe sufletul omenesc, cu scrisul elegant, plin de curățenia unei simple alese, o trivializează, îl îngroapă în murdăriile expresiilor triviale și pline de sensualism. Și de aici, provine toată acea stearpă agitație, sub care vor să ne înfățișeze unii că trăim — democrația. Democratizarea literaturii în sensul apropierii dintre clasele sociale prin acea trăsură de unire care este sufletul, iată ce se pare că ar fi noua litertură a zilelor noastre. Dar să vedem dacă se poate ajunge la scopul dorit, pe înalte sufletul omenesc, cu scrisul j ff^A^RUL CC *“ * la AXK ULT VIBa r... TEATRUL MA. surâsului, căile parcurse de scrisul acestor scriitorii comanditați cu idei și bani. In literatură omul nu caută să găsească murdăriile și obscuritățile sufletești, pe care el le întâlnește la fiecare pas în viață. Pentru aceasta nu are nevoe să recurgă la cărți de literatură. In literatură el caută un refugiu spiritual, fiindcă '■ socotește pe scriitor un chemat al inspirației divine, care să-i aducă revelații minții și să-l descătușeze pentru o clipă din mocirla pământească în care trăiște. Și când colo, el găsește în acest scris o fotografie tipt a ceea ce el cunoaște mai bine ca scriitorul-fotograf. Cititorul de elită, repugnă astfel de scrieri și preferă să nu mai citească decât o carte străină cu pecetea genială a scriitorului. Iar marfa a cesta, scoasă din minți sterpe oriciune și înșele și naivi, ali tă. Neguri, cotidiana m c, cearnă pur obscene, re, comercializată contra aceste că suntem în perspectiva ■; se găsește și suflete îmbăiate de zidărie, rămâne să mețească doar pe reclama bine plătită lor, trudită ce nu poate să ăisi înghit pagini dintr’o scriere ci ne ridicăm ori ni se spune azi, că nu avem viitorului, care •'pată în aceste Datini de Crăciun și obiceiuri pravoslavnice in Jugoslavia Sârbii încă n’au schimbat vechiul calendar, cel puțin la orânduirea bisericii, așa că Crăciunul începe abia la 6 ianuarie, după calendarul nou. Asta înseamnă, că Belgradul e orașul în care se sărbătorește Crăciunul și Anul Nou de câte două ori. Ajunul Crăciunului se sărbătorește nu numai de mulțime ci și .Se armată și Curtea Regulă. In aceartă zi câteva secții speciale din regimentele de garnizoană și din școlile miltare se duc în formație de ceremonie până la pădurea din apropierea Capitalei, situată pe vârful „Koșutnjak“, de unde taie un stejar tradițional numit „Badnjak“, pe care cu același alaiu ceremonios il predau Curții Regale. Acolo pomul e primit de însuși Regele țării, după un ceremonial tradițional. Ceremonialul e atelaș care se practică în orice familie sârbească. Capul familiei pravoslavnice pleacă in dimineața zilei de 24 Decembrie, însoțit de fiii săi, la pădure de unde aduce stejarul tradițional. Se alege o tufă tânără după ce mai întâi se oficiază o mică rugăciune. Tăerea se face cu securea însă numai dintr’o anumită parte. In clipa când copăcelul cade spre pământ, unul din copii rupe craca cea mai înaintată, adică aceea care atinge cea dintâi pământul. Cu această cracă se ating și arboele de albine pentru ca să aibă mere multă, și se dă prin lapte ca să aibă smântână grasă. Acasă, in ușe, așteaptă gospodina cu două lumânări aprinse ținând într’o altă mână sămânță de grâu. Capul familiei ridică pomul și adaogă. .’sorac de ajunul Crăciunului“. Membrii familiei repetă aceleași cuvinte de urare, iar gospodina aruncă semințe peste pom. * In urmă pomul se arde și se mai păstrează din e o cracă destinată să fie arsă la Anul Nou. Cum începe ixonul să ardă, gospodina cu un mănuchiu de paie în mână se învârtește în jurul focului și scoate un fel de sunete ca ale găinii. Copiii urmează gospodina și imită puii. Din când în când smulg din mâinele mamei fire de paie pe cari le aruncă pe dușumeaua casei în semn de bogăție, belșug și sănătate. Tatăl spune cu acest prilej o serie de rugăciuni, după care gospodina așează masa. Se ospătează numai cu alimente de post.. De obicei se mănâncă o supă de Hristes, și ea, ideia lui Heraclit pe care trebuie ’s’o ducă creștinului ?! nu«h ș’aa este cuprinsă și exprimată peste nul, pentru a ucide „legea păcamâne tr^uuri dincolo de imensitățile de gânditului“ și „a se desăvârși întru răsări* "zicând & Vt«1s *3* re în articolul 1>rto al „Crezului" Hristos“. Heraclit și întreaga lui 3,is“ "and alte ’trifu nostru creștin. J»rin carele totul, filozofie optimistă au senzia unei Aprâ spunând: J» ?iar??Fiîil5* $"m făcut" cuvinte, prin j aiurii ]* creștinismul, care venea și în fine site trei spre miază, logosul divin, s ă dea plinătate și, înțeles luptei arte însoțite de cuvintele: „și Insuș Omwiftreu, ca început, c& de salvare a omului din patimi, cr tmbr'. ; sfârșit, si ca îmineatt & numîi Cu pași mai siguri sa apropie Face în urmă semnul crucii, mai celei văzute și a celei nevăzute. de Kristos Xenofon, din Ccnofon, aruncă trei nuci spre miasă »* ști Pe acest val moMtekm* Hem» Satenxecerii jsco^ eleaților, el wfn.bi Problema datoriilor urbane In Dobrogea — Memorial debitorilor dobrogeni <*> Asociația debitorilor dobrogeni cu pagini ..literare“. Oare atât de ne sediul în Constanța, a întocmit ungru și înapoiat va fi viitorul, că vn memoriu pe care l-a înaintat d-lul, trebui să sufere ofensa acestor Vasile P. Sassu, ministrul Agriculturii nice pagini? Desigur că nu va fi rei și din care redăm următoarele ■ ! acesta viitorul. Ci tot acest anunț. „Instanțele judiciare sunt pline gam de influențe străine și sterile, de procese de-ale creditorilor și decernată doar din lipsa de talent ca Miorilor. Tribunalele vând pe preze stă la baza încercărilor literare, țuri de nimic imobilele debitorilor Totul nu este decât o înșelătorie excluși pe nedrept de la lege. In spespirituală pe care vor să o facă , dai meseriași, comercianți și indusgloata net atentaților, ce se îmbultriași sunt târâți zilnic în fața vizesc in viața literară. O literatură a ștanțelor judiciare pe baza aliniatica să poată fi bună, trebue să aibă fui b, art. 69 care nu precizează ce scriitori de geniu sau de talent, datorie comerciala Scrierile ca să aibă viabilitate trei A * AS? bue să aibă la baza lor două lu ^«rte * ’ d Ml ?i j topru‘ Pr. Trebuia ținut seamă că sunt meseriași, industriași și comercianți me, consumați de seni om ^ numi, cari nu au nici o centinuă datorii sau cei cari încerc să trivializeze din operațiunile lor comerciale, căpe om, pun expresia stilistica și tOT,nu s’ar imputa faptul că, vândm ingenunchiprea frumosului, gând marfa au încasat valoarea ei, raman impostori. Sentimentele o, deci trebue să o plătească , ori ei semenești, sensibile la tot ce este plâng că pentru datoriile lor din frumos, resping toată maculații- împrumuturi de bani cu acte de ira existentă. Atât timp cât va potecă sunt executați vânzându-șicontinuu pe această cale, literatura se imobilese din cauză că în actela noastră va fi statică. Noi însă în, s’a specificat pentru ce au imprus crezători în posibilitățile spirituale mutat bani, să facă comerț sau să ale neamului nostru, vom aștepta repare, construiască sau să cumpecu convingere viitorul. re case, terenuri, etc. Cine știe, poate și anul ced în Abia la 100 mii de ipoteci să se cerem, ne va aduce vreo revelare. găsească un caz menționând că ba Așteptăm, nu sunt dați pentru făcut case, etc. Legea are inconvenient că, cu C. Dan Natazescu prinde prea multe articole încâlcite încât nici debitorii, nici creditorii nu-și pot limpezi singuri situația . BfffPaX Wwțgow fără intervenția avocaților. Pierd bieții oameni și timp și bani. Unii debitori, cu rate de lei 12, 20, 25 și 40, au fost nevoiți să plătească advocaților peste lei 200, să-i învețe ce să facă și cum să procedeze. In încheere ,memoriul cere : Precizarea al. b. art. 69 în sensul că datoriile comerciale sunt numai acelea rezultate din cumpărături de mărfuri, nu și cele rezultate din împrumuturi de bani cu acte de ipotecă sau alt mod. b) Suprimarea art. 32 și 33 capît. a și înglobarea debitorilor urbani în art. 3, 4, 5 și 8 cap. 1. c) Suprimarea literei b. al. B art. I și a, și b, din al. B, art. 3 lăsând libertatea, si posibilitatea fi.r cărui posesor de imobile să bendeze de lege în limitele ei, oaca debitorii se obligă să plătească datoriile lor în conformitate cu art. 3, 4, 5 și 6 din lege, suprimâsvu-ne totodată și art. 81 care favorizează o parte din creditori imbogățindu-i, când știut este că aceștia au făcut cămătărie la fel cu toți. (Trebue ținut seama că acești creditori favorizați pe nedrept nu pierd nimic dacă debitorii lor le plătesc ratele datoriilor lor la timp, conf. art. 3, 4 și 6 din lege). d) Introducerea în lege a dreptului de abandon. Cu aceste puncte observative memoriul a fost înaintat d-lui V. P. Sassu ,ministrul Agriculturii și Domeniilor, care a făgăduit delegației tot sprijinul său. OPERA ROL 1 TEATRUL NApoda. TEATRUL pv contribua] TEATRUL E. rectacolele zilei •1 Aida. JL: Ion AnaMARIA: Școala La calul bălan. IA: Tovarășii, Birlic. 'oarele din arma Schea-Vienei, cu cu Jaasse midt, „Iți cânt iubirea mea“. SELECT: Furtună în zori de zi Lili Asther. ARPA: Cazacii, cu José Mojica. FEMINA: Misterele din Stambul, cu Mirno Loy. BUL. PALACE: Insula comorilor, cu Gloria Stuart. LIDO: Dragoste princiară și Simfonia primăverii. FORUM: Moartea în vacanță și Wonder Bar. VICTORIA: Așa se termină o iubire cu Paula Wessely, completare și jurnal. PACHE: Silvia, cu Martha Egerth și Ajutor sunt milionar, cu Biscot. OMNIA: Fantome vii cu Bella Lugosi și Melodie interzisă. CITY: Regele arenei cu Edie Cantor și Mascarada. cu CAPITOL și RO: Wimpole Streeter și Frederic REGAL: Privighe Martha Egert. RIO: Triumful ti Mathews. TRIANON: Ioseph NSKY: Tal'a eijv Peregrină Manet Mat Wt V& mai aduceți aminte de roaba chineză din „Hoțul din Bagdad“, filmul lui Douglas Fairbanks ? Celebrul artist este primul care a încredințat un rol figurantei Anna Mag Wing, fiica unor chinezi, cari țineau la Hollywood o modestă spălătorie chimică, una din specialitățile Fiilor Cerului emigrați în America. Holul Afinei May Wong, era neinsemnat, dar acesta îi aduse celebritatea. Artista de rasă galbenă apune: „AMun“, descoperită de Douglas Fairbanks. Dacă familia se hotărăște sa po j ^ ridică repede pe firmamentul rreasca în ziua de ajun, în acest stererar. Deveni o celebritate mâncat prgătește mâncare încă din ziua de 24 Decemibrie, Ta zilele ce precedează Crăciunul ■UBțele Belgradului sunt pitite de totSehil Si negustori autoutenți, care vând cete de trebuință pentru Crăciun. Se X ârad cu acest prilej foarte similți porci. Fiecare credincios trebue să aibă la casa lui un porc pentru belșugul casei.E aceeaș creanță care români. Un obiceia interesant e „polajcn&“. Acesta « «ci dintâi oas pe care vine ln casă în prima zi de Crăciun rămâne printre ai casei până seara și considerat ca membru al familiei. Poate să fie oricine, făptul n’are nici o importanță. De obiceiu e un tânăr din vecini care bate la ese cei dintâi în ziua aceea. ■Când intra în casă acest pas se zice: „Cristos se naște”, la care ai casei răspund : „Adevărat că se naște !* In turmă sărută pe ai casei și lasă lângă resturile pomului ars o monedă, după care adaugă: „Că, te scântei atâția berbeci, viței Și roadă în câmp, acasă și de tot felul să fie în casa voastră !“ Datina aceasta se respectă și la Palatul Regal. Cel dintâi care merge la Palatul Regal « de obicei cel mai bun elev de la școlile militare din Capitală. Acesta merge disdedimineață la Palat dă binețe Regelui, și rămâne acolo toată ziua dială. Studiourile și teatrele din lumea întreagă îi ofereau contracte ispititoare. Și ca orice somitate americană, Anna May Wong trecu de nenumărate ori Atlanticul, pentru a filma la Londra, pentru a juca pe scenele marilor teatre din Berlin, Paris, Viena și Zuerich. Anna Mayong a colindat toate capitalele mari ale Europei. Pretutindeni era călduros primită. Publicul o cunoștea din filmele ei jucate la Hollywood, Londra și Berlin. Farmecul ei exotic era o atracție în plus. Spectatorii se înghesuiau cu miile s-o vadă și cu greu o recunoșteau sub îmbrăcămintea ei elegantă, ultra-modernă, care n’avea nimic comun cu veștmintele stranii pe care le poartă în filme. Anna May Wong a colindat toate făcea figurație și dansa în balet. Deși balerinele chineze nu se bucură de prea multe simpatii în America, din cauza staturii prea mici, totuși Anna May prin talentul ei, a știut să se impună. Douglas a ales-o din câteva zeci de candidate. Anna May Wong este o dansatoare de mare talent. Dansurile ei mongole au făcut deliciul spectatorilor marilor metropole. Peregrinările ei în lumea largă le-a s’alăturat cglinările ei în Europa. De tmp s’a reîntors la Hollywood sunat un angajament cu m casă Paramount. De altfel, caweastă chineză a mai filmat la mount. Publicul își reaminte singur de filmele din seria ,.D.. ui Fu M ai chu”, enigmaticul a ■ [UNK] , cum a fost de pildă „Fiica hului", în care Anna May .ra rolul titular. Noul film de ei artiste se numește „Unk : Blues“ cu George Raft și. i Parker, și va rula la noi, ! ■ •!, sub titlul „Bestia galbenă” mea se petrece în mahalaua house, cartierul chinezesc diva, în mediul misterios și otir al contrabandiștilor de Este un subiect și un rol anuiat pentru Anna May Wong, canții de stupefiante, negui de visuri și ferii an închipa" ■:•l abrutizează și ucid vi mi pe cumpărătorii viciași, sunt înfățișați în toată grozăvia lor, în atmosfera enigmatică a cartierului chinezesc. Acesta este primul rol al Annei May Wong, după lungi peregrinări. Poate că de data aceasta, reținută de Contractul ei, „steaua galbenă“ va rămâne mai multă vreme îa Hollywood, orașul ei natal și al primelor ei succese. Căci trebuie să știți, că Anna May Wong vorbește engleza mai bine dacât chineza și s’a născut la Hollywood, unde a primit o creștere americană. Deși pe ecran întrupează roluri de chinezoaice, n’a fost niciodată in China, patria Strămoșilor ei. De altfel nici nu e cunoscută de publicul chinez, filmele a fiind interzise sub motivul că arată în lumină urâtă pe chinezi și denaturează firea rasei galbene. Nimeni nu e profet in țara lui. Anna May Wong este și va rămâne o chinezoaică de Hollywood, gata să împlânte lama pumnalului în spatele adversarului sau rivalei, gata să danseze goală într-o tavernă de opium sau sâ-și lipească trupul svelt și minunat de frumosul sunet pHm alb de care se îndrăgostește. leg Ml M rimatescu angajat de Fox-Film Compatri rostom Ion Mihalescu, actorul reputație occidentală, a rostii de marea casă americană . Film Corporation, pentru v .. a românească a filmului „ Război Mondial“. Comen în limba română ce însoțesc .. filmuni rostite de Ion Mih Textul a fost tradus după de.Farrère, celebrul romancier fancez întregul film este comu i imal din scene reale, documett entice, luate din arhivele naie ale diferitelor state cari au diat reportagiile din timpul războiului mondial, mărturii vii ale măcelului, care a sângerat omenirea. Glasul cald, vibrant și captivant al lui Mihalescu cofăcut în calitate de dansatoare... j mentează toate aceste evenimente. Dar publicul nu venea să vadă dans lămurind prin cuvinte plastice imasatoarea, ci pe vedeta de Cinema.ginile animate. Se pare însă că Anna May Wong ! :"Primul Război Mondial" a fost realizat de Lawrence Stallings, redactorul-șef al jurnalului Fox Movietone și constitue un document unic al ultimelor decenii. Acel film al lui de Mojica Don José Mojica, răsfățatul tenor, Care obține actualmente un succes fulminant la cinema A.R.P.A. (fost Corso), în „Cazacii“, a terminat un nou film muzical cu titlul sugestiv „Crucea și Spada“. Acțiunea se petrece în epoca pitorească și romantică a vechei Californii, când pe drumurile nesigure, călatorii erau atacați și prădați, când descoperirea primelor mine de aur, atrăgea bandele de aventurieri, împotriva cărora călugării franciscani luptau cu spada în mână. w . •» Destăinuiri asupra răpirii copilașului Lindbergh Londra, 1 (Radio Central).— Un ziar londonez publică senzaționalele destăinuiri ale unui american, anume Texa Burns, care susține că a luat parte la răpirea copilului lui Lindbergh. Burns mai arată că în Statele Unite s-ar fi constituit un trust pentru răpirea persoanelor. Mai departe Burns spune că a comunicat unuia din membrii consulatului american din Londra informațiile de pe urma cărora a putut fi arestat Hauptman. El mai spune că, copilul lui Lindbergh n’a murit decât din cauza unui accident. Hauptman a căzut în timpul răpirii de pe o scară împreună cu copilul, care și-a sfărâmat capul de caldarâm. Hauptman a fost și el grav rănit cu această ocazie. Tovarășii Ini, Rodriguez și Müller, i-au luat pe amândoi într-un automobil și au dispărut. ASTAZI ÎNCEPE PROCESUL New-York, 1 (Rador). — Se anunță din Flemmington (New Jersey) că Miercuri va începe în fața Curții cu Jurați din acest oraș procesul intentat lui Hauptmann, acuzat de omorîrea copilului lui Lindbergh. De pe acum, numeroase personalități americane au cerut locuri de la parchet, pentru a asista la desbateri. Apărarea va nega toate acuzațiile aduse lui Hauptmann. Acuzatul, din clipa arestării și până acum, păstrează calm desăvrâșit. un IUGOSLAVIA CAMPIOANA EK a avut loc finala „Gupei balcanice“. S’au disputat două partide și anume : Bulgaria-Grecia care s’a soldat cu Victoria primilor cu 2-1 (1-0). Iugoslavia-România care a adus vădită a iugoslavilor că la pauză conduceau cu 2-0. Echipa noastră a jucat sub mediocru, și în special înaintarea, unde s’a remarcat jocul ridicol al tripletei „C.A.O.“-ului care s’a irosit în passe inutile. Despre forma slabă a lui Dobay și Binded nu mai vorbim. Trebuie să facem însă o remarcă și anume că dacă Dobay și Binden au fost slabi au cel puțin scuza de a fi fost loviți pe când susmuminta tripletă n’are altă scuză decât aceea de a fi fost pusă să joace în națională cu toate că niciodată n’a putut juca mai bine ca azi. Martor ne sunt rezultatele C. A D.-ului. Credem câ răspunderea pierderii trofeului cade asupra F.R.F.A. care a binevoit să nu trimeată la Atena, jucători români mai capabili pe care lista d-lui maior Săvulescu ii menționa, și a trimes pe un Bodola, Covaci și Demetrovici, secondați mai târziu de „moș Zomborii“ care au făcut să pierdem cu 4-0 un match de finală. Totuși e bine că s’a întâmplat așa, căci încă o dată opinia publică a putut să constate jocul falimentar al footbaliștilor minoritari, agreați în mod deosebit de oficialii Federației noastre, A. Doncos Sport Balcaniada Duminica, 30 Decembrie 1934, a primei echipe titlul de campoană, avut loc la Athena al doilea match în urma înfrângerii noastre cu 4-0. al României în cadrul „Balcania- Despre felul cum a decurs jocul, dei". Adversarii noștri au fost buli si a putut constata o superioritate a gării. Culorile noastre au ieșit victorioase din acest match, învingând Bulgaria cu 3-2. Victorie penibilă, căci eram la un pas de înfrângere, după ce conduceam o repriză cu 3-0. E drept că la acest rezultat a contribuit și reaua stare fizică a jucătorilor noștri, care în repriza doua n’au mai contat, dar hotârîtor a fost infamul arbitraj al grecului Asprogheratos, care a fost părtinitor până la revoltă cu bulgarii, care au reușit să marcheze primul goal în timpul nereglementar, după terminarea reprizei întâia (min. 43). In ignoranța sa crasă d. Asprogheratos n’a ’ penalizat nici o brutalitate și, s’a vă Domnului, n’au lipsit. In urma acestui match echipa noastră a fost descomplecitată prin rănirea gravă a lui Crețeanu și Ciolac. Dintre jucători noștri, cei mai buni au fost Sucitulescu și Albu, iar dela Bulgari s’au relevat extremele și în deosebi Jancef. i«h [UNK] Pași spre Hristos «mare din pagina la bilă — superioară armoniei vizibile. „Există o singură lege divină, care alimentează toate legile umane, și numai în această lege, în Dumnezeu, ideia individuală trebuie să-și adopte forțele, fiindcă Dumnezeu domină totul. El este unica înțelepciune și care conduce totul în totalitatea sa. El este logosul imanent, substanța tuturor diversităților fenomenale, întreaga ideie a lui Heraclit a scăpărat ca o mistie a Absolutului, în anticitatea înainte de elit stabilește o singură viață posibilă, viața in ordinea morală, „înțelepciunea constă — zice el — in a spune Adevărul, care ți s’a descoperit (prin intuiție) și a te purta conform naturii tale morale, ascultând de Vocea lui. Heraclit condamnă pasiunea, deoarece ea împedică pe om de a intra în ordinea morală. Și există o singură religie adevărată , să-ți fondezi cugetarea pe ideia divină. In „Epistola sa către Romani“, Apost. Pavel explică lupta uriașe, formulează doctrina unității ființei. Există o ordine de valori — superioară ordinei experienței sensibile. Ca valoare superioară sau din cauza că în om sălășluesc valori superioare, omul trebuie se se smulgă înclinărilor sale fizice. Cugetarea aceasta conține un precept educativ; pe baza lui, Xenofon critică antrenamentul sportiv al contimporanilor săi: „ei, oamenii exercițiilor fizice, nu valorează atât, cât valorez eu“— vrând să înțeleagă, că activitatea rațiunii este superioară activității trupești, „înțelepciunea mea este mai bună decât forța cailor“. Covârșirea fizicului este încă de pe acum o invitațiune la asceza creștină. Prin această înțelepciune suprafizică, el năzuește să „priviască în față pe Dumnezeu“. Și poate că filozoful antic a ajuns la această stare sublimă, suprasenzorială, fiindcă ne spune despre Dumnezeu că „El este unic, este realitatea cea mai înaltă, „are puterea gândului său", face să evolueze, adică să se desăvârșiască toate lucrurile în lume, „El vede totul, cugetă totul, înțelege totul“. Ideia sa Xenofon este integral și perfecțione. spgfssfiî în mmină despre omniștiența lui Dum , Nu numai acțiune, dar nu există mezeu, nici filozofie fără Dumnezeu. Parmeni se pare că vorbește cu „Dumnezeu este mișcarea unui gura Apost, Ioan despre iubirea spirit sfânt, care cu gândurile între oameni, ca principiu al lu- sale rapide se avântă de acur memii vizibile. Prin iubire se reali- zisul lumii întregi“. Cei ce uivizeazâ o ordine superioară pe tăblă pe drumul discordiei păcământ. Omul trebuie să iubiască fuesc și intră în infern, pe om, ca viața să fie posibilă pe Ce desăvârșit este exprimată apământ. Perfect! — dar acest această cugetare păgână în epis„trebuie“ nu poate fi explicat și t total către Corinteni a Apost, acceptat decât în revelația creș- | Pavel: „Dragostea este îndelung tiă. Fiindcă, în afară de revela răbdătoare, este plină de bunăția creștină, imperativul Categorietate, dragostea nu se laudă, nu al iubirii e redus la simpla soli se umflă de mândrie, nu caută claritate socială, în vederea ex- folosul său... etc.“ — dragostea clusiv a societății, ceea ce nu este este acțiune, prin care omul se încă creștinism. Dar este o în dedică semenului său: „Iubiți-vă drumare spre Hristos, cU mult unii pe alții precum vă iubește înainte de a fi apărut El. Tatăl vostru cel ceresc“ — Iostit Empedocle amplifică problema se dumnezeește însuș Hristos. Iniubirii. Iubirea pasivă, statică, birea este calea spre îndumnezeieste insuficientă. Iubirea trebuie rea omului. Empedocle este încă prefăcută in acțiune, prin urma foarte departe de acest Absolut, ce trebuie să i se supună voința Și chiar Democrit, carea nebună a omului, pentru a realiza giijat metafizica, intemneetorul amiciția. Amiciția devine, ca fapt școalei atomistice presupunând al voinței iubitoare, O Virtute re că filozofia contimporană nu-i asguiatoare. Și virtutea înseamnă tribute prea mult in această ma forță, acțiuniLimpedocie găsește tema) se ridică până la ideia bia și o sancțiune metafizică: Dumnelui, concepând binele ca ommezeu. Omul cugetător, care să- țifeate, ca o forță de sine stătătoar vârșește amiciția, trebuie să porte și activă. „Binele este obiectul aiftssftiBa fuk fiuffimmi.Amșaș^ ^rarea lui este cauza greșelilor noastre, fericirea nu rezidă în plăcerile senzuale, ci în cumpătare, în pacea inimei — evtimia Numai în proecția creștină binele lui Democrit își capătă justificarea. Iar când Anaxagora vorbește de spiritul diriguitor, de universul care are un spirit și de omul, care are spirit, cărui trebuie să se și supună — cugetarea antică face încă un mare pas spre Hristos, atingându-se după acea, mai târziu, prin spiritualismul lui Socrate, de spiritualismul creștin. Reamintind toate aceste naturinți ale cugetării antice de a descoperi Absolutul creștin — ce bine este să nu uităm, că oricât pare a se fi îndepărtat viețuirea lumii noastre de Hristos, El tot rămâne în centrul vremii eterne, indiferent pe ce rază se îndreaptă sufletul omenesc spre El, din întunecimea îndepărtată a trecutului sau din depărtările întunecate ale prezentului, Hristos rămâne in centrul eternității, și eternitatea se cuprinde in Bestes. ’ IjijȘf. Jylyjtfryfty