Ţara Noastră, septembrie 1935 (Anul 13, nr. 956-980)

1935-09-01 / nr. 956

PAGINA 2-* Academia de la Câmpulung (Urmare din pag­­i­a­­ tul particular Sever Bocu­, în con­formitate cu tariful participării la Sărbătorile Unirii. Profesorul­ agr­eg­at­ Aurel Do­­brescu, titularul catedrei de „Ex­ploatarea și foloasele materiale și penale a lemnului românesc din Țara Secuilor“, a ținut un curs public, despre „Arta confec­ționării și plasării bârnelor“. Con­ferențiar suplinitor, Tiberiu Vor­nic a interogat la examenul pre­zidat de titular, despre „Amiciție și recunoștință”. Toți candidații au fost admiși cu bile albe. Docentul onorific Dr. N. Lupu a ținut un curs public despre „A­­vantaju­le contractului „Skoda" și un seminar intim, despre „Arta­­ șantajului politic“. Examenele s'au amânat până la toamnă Asistentul d-sale, Armand Că­­linescu-Monoclu, a ținut un curs de inițiere pentru începători, tra­tând despre „Pericolul rusesc și salvarea României prin Mikey- Mouse“. Conferențiarul onorific, Iu­g­ Ștrul-Zipstein deputat național­­țărănist, titularul catedrei: „Na­­ționalism integral a ținut o con­ferință de popularizare despre: „Consecințele fuziunii și viitorul apropiat al partidului Național- Creștin. Asistentul titularului , Kalman Blumenfeld a condus examenul candidaților punând în­trebări candidaților și din pro­blemele tratate de d-sa In cursul public : „Viitorul strălucit al presei iudeo-sărindorești, într’un apropiat guvern Cuza-Vaida- Goga“. Toți candidați au ră­mas corigenți. Termenul exa­menelor de corigență s-a fixat pentru 16—17 octombrie 1935. Atașatul de presă, Albert Ho­­nigman, furnizor al Curții sovie­tice din Moscova, a tratat chesti­unea impermeabilității galoșilor „Tretori“. Examenele se vor ține la iarnă sub președinția onori­fică a ă-lui Agop Ermin Sokor, asistat de inspectorul general al Sktniștilor, B. Brănișteanu. ...și mai spuneți că trăim vre­muri de băjenie ce ne îngheață surâsul pe buze... Bravii noștriî țărăniști țin cu tot dinadinsul, ca din capitala Bătrânului Basarab să facă o capitală a Statului Ță­rănesc, loc de pelerinaj pentru cei dornici să ridă cu lacrimi... G. COENEȘTEANU Congresul salariaților publici la Cernăuți Consiliul Federației generale a asociațiilor profesionale de sala­riați publici, a ținut prima ședin­ța după vacanță, la noul sediu în str. Brezoianu 29. D. STANCU BRADIȘTEANU, președintele Federației, a adus la cunoștința consiliului, stadiul lu­crărilor, ce se fac la ministerul justiției, în legătură cu toate pro­blemele funcționarilor publici și anume : modificarea statutului, normalizarea și armonizarea sa­lariilor, revizuirea numirilor și înaintărilor ilegale, modificarea legii cumulului, desființarea ca­drului disponibil, precum și ra­ționalizarea și reorganizarea ser­viciilor publice. Consiliul, având în vedere im­portanța extraordinară a acestor lucrări, a hotărît, ca toate aso­ciațiile, care compun Federația, să dea tot concursul lor pentru ducerea la bun sfârșit a acestor lucrări, menite să soluționeze în mod echitabil și definitiv proble­mele funcționarilor publici de toate categoriile. Totodată, in urma cererii So­cietății funcționarilor publici din Bucovina, a hotărît­ ca primul congres regional să fie ținut în ziua de 15 Septembrie la Cer­năuți. Vor lua parte la acest congres reprezentanții tuturor organiza­țiilor funcționărești din Capitală, precum și reprezentanții asocia­țiilor din Transilvania și Basa­rabia. Ordinea de zi va fi fixată în ședința din 4 Septembrie, când va lua parte, în acest scop, și o delegație a funcționarilor din Bucovina. Spre liceul ideal ~ Școala și problemele vieții — Călătorii, cari vin cu trenurile dinspre Ploești la București, sau cari pleacă din capitală in­spre Valea Prahovei, trecând prin sta­ția Buftea, rămâne plăcut sur­prinși, cu privirea atrasă de o impozantă clădire școlară, la câțiva pași de gară, în mijlocul unui teren cultivat cu livezi de pomi, cu grădini de flori și de legume, cu parcuri și arene spor­tive, este Liceul­ internat­ Buftea. Ca fost profesor și ’n calitate de pariner, m’a preocupat întot­deauna problema școalei în strânsă legătură cu educația și cu problemele de viață ale tine­retului, care își petrece anii cei mai frumoși pe băncile liceului. Mulți părinți sunt, ca și mine, foarte îngrijorați asupra creșterii elevilor, într’un mediu social plin de tentații spre imoralitate, pe care-l oferă Bucureștii tineretu­lui școlar. Ne aducem cu groază aminte de purtarea desfrânată a tineri­lor liceeni, ale căror fapte crimi­nale, au zdruncinat adânc viața unor părinți, și în mintea noas­tră s’a pus problema mutării li­ceelor afară din București, in mijlocul naturii vindecătoare de suflete obosite, unde supraveghe­rea este, și’n afară de cursuri, a­­sigurată, unde tinerii ar duce o viață instructivă și familiară, de camaraderie aleasă, conducându­­se și supraveghindu-se ei intre ei, spre îndeplinirea însărcinărilor, primite în subordine de la direc­tor și profesori. Un astfel de liceu, care, pe lân­gă un adăpost plăcut, să ofere și siguranța unei frumoase disci­pline a elevilor, pregătindu’i pen­tru o viață ordonată, de muncă constructivă și de îndatoriri so*­cale, se desprindea in mintea multor părinți ca o școală ideal. Nu credem să existe undeva un astfel de liceu, pe care totuși, spre surprinderea mea și a mul­tor părinți, l’am găsit la Buftea, depărtare numai de 18 km. de București, așezat, după cum am spus, în mijlocul naturii, îndepli­nind toate condițiile unei școale­­model, așa cum o doream, și, ceea­ ce este de siner foarte important »stând de vorbă cu d-l Mih. Iî'Cob, directorul liceului, care este cunoscut ca unul dintre cei mai distinși comandanți de cohorte cercetășești, d-sa fiind pătruns de înalta misiune educa­tivă a instituției cercetaților mi-a declarat, că este hotărât, să pună în aplicare legea și regula­mentele cercetășești, în organiza­ția liceului­ internat­ Buftea. Acesta ar fi, prin urmare, pri­mul liceu din țară, ca model de educație și instrucție cercetășea­­scă, pentru formarea nu numai a elementelor de cultură, dar și a caracterelor morale, de care neamul nostru are atâta trebu­ință. Spe a nu-și închipui cine­va, că aduc laude exagerate a­­cestei școli, mă adresez părinților caid îngrijorați ca și mine de e­­ducația copiilor, sunt în căuta­rea unui liceu corespunzător, să viziteze și să vadă cu ochii lor minunata instituție școlară de la Buftea. N. I. UITRATURĂ IDEI COMENTARII Negat­ini totalitară? Asistăm la o totalitară negațiu­­ne mai sub toate aspectele vieții publice și particulare, începând cu literatura, care se găsește într’o decadență pronunțată, prin faptul apariției a o mulțime de romane imorale și publicațiuni periodice zise literare, în care pornograficul se ia la întrecere cu senzaționalul. Abundă descrierile caselor de tole­ranță, cu cele mai scabroase scene de josnicie socială și obscene, și până la acele ale crimelor pasio­nale cu bandiți și criminali, candi­dați la ocnă. Apar reviste ușoare cu ilustrații și texte copiate după cele mai abjecte publicațiuni streine. Ziare, de for­mat mic și efemer, cu prețuri de­rizorii, sub costul tiparului și al hâr­tiei, cu știri senzaționale ațâțătoare și scandaloase, care urmăresc per­vertirea simțurilor oneste și dena­turarea faptelor reale» prin imagi­narea și înscenarea altor fapte, ca să se producă depresiuni morale, scăderi în moralitatea publică și familiilor; ațâțări la curente ostile ordinii publice, în țară; cu repor­­tagii născocite dinadins, ca să se provoace zâzănii și bătăi, procese de calomnii, etc. in acest chip pro­­cedând­u-se, gândesc conducătorii unor atari ziare, că li se mărește tirajul foilor lor. Că urmare a acestor publicațiuni, — periodice sau cotidiene, — lumea, nu știe ce să mai creadă, sau mai mult crede în svonurile rele decât în cele bune. Se exală o atmosferă cu miasme otrăvitoare, în care res­piră tineretul care se ridică acum, și copiii cari cresc sub ochii noștri. Iar, nepretutindeni, e o lașitate în a demasca pe provocatorii și pe au­torii unor atari născociri­­ bolnăvi­cioase și uneltiri răutăcioase în a spune pe nume răul care circulă și se răsfață în văzul autorităților, a agenților or­dinei publice, a justiției și opiniei publice din toată țara. Cenzura și justiția, în loc să se ocupe de asemenea fapte și să cau­te să le stigmatizeze, imediat, o­­prind apariția unor asemenea pu­blicațiuni bolnăvicioase, se ocupă cu altceva. Mai există încă o mul­țime de reviste muzicale, care se dau in serie, pe scenele publice, în Capitală și în­ or­aș­ele din țară, care, prin obscenități, se defăimează fa­milia, biserica, oamenii mari ai ță­rii, etc. In o atare situațiune ne întrebăm cu îngrijorare: mai există, oare, o­­pinie publică în țara noastră ? nu cumva a murit ? sau a adormit ? se găsește în comă? sau e în parali­zie progresivă? E lașitate sau lipsă de caracter, pretutindeni, printre noi? Cum, O­­dinioară, filozoful Diogene căuta, cu felinarul, ziua, un om, — acum să fi sosit, oare, timpul să-l invocăm pe vechiul filozof grec, ca să ne gă­sească un om de caracter? Dar cu filmele cinematografice lucrurile se petrec la fel. Până și copiii asistă la scene cu picioare goale, la trivialități și la crime ori­bile. Iar, sub ochii noștri, se desfă­șoară felurite filme de propagandă tendențioasă, filomaghiară, prin care se terfelește demnitatea noas­tră națională. Să mai vorbim de risipa averei publice, cu forme legale în regulă, și cu delapidări și frustări în banii Statului, adunați dela banii ș­i do­cilii contribuabili români? Iar că bacșișurile s’au oficializat? Unii contribuabili sunt încărcați, iar alții sunt păsuiți la impozite, în schim­bul bacșișului ce primesc agenții fiscali; ordonanțele de plată sunt achitate sub condițiunea ruperii ceva la sută; că pensionarilor li se reține, forțat, iarăș ceva, când li se achită pexisia ? De când cu înjosirea a tot ce era mai bun și mai frumos, oâmnipătă, prin introducerea politicii demago­gice, se continuă cu pervertirea ca­racterelor, cu înjosirea demnității omenești și românești, cu dărâma­rea onestității profesionale, cu iro­sirea bunurilor noastre strămoșești, în credință religioasă, in curățenie familiară, în păstrarea cuvântului dat, în omenia simplă, de altădată, cu bunul simț specific nației româ­nești. Cauza? sau cauzele? profeso­rii și învățătorii — unii —■ nu mai sunt la caléare; preoții — unii din ei — nu mai sunt la altare; func­ționării și ofițerii aleargă la poten­tații politicii. Femeile — mamele de astăzi, sau cele de mâine,—intr'un număr copleșitor de­­ mare, bărbați­lor, stau in cafenele ore întregi, fu­mează și vorbesc nimicuri, sau în cluburi pun la cale proecte­le re­forme sociale, pentru ridicarea fe­meii române, la înălțimea bărbatu­lui român — care face politică. Dar, în acest timp, ce se face cu țăran­ca română? cu țăranul român? Dar cu analfabeții, cu ab­olizații, cu tu­­berculoșii, cu pelagreșii, cu sifiliti­cii noștri de la țară? Iată de ce avem copiii precoci, criminali, degenerați, escroci, răi-crescuți, perverși... Toate aceste constatări — vai, numai enunțate, dar nu și­ adânci­te, — nu converg la o șefie întrea­gă pe care o putem înscrie în capi­tolul unei negațiu­ni totalitare? Re­zultatul? Se mărește Cercul calită­ților negative, egoism, răutate, in­vidie, vorbologie, secăt­urism, sub­minare, materialism, afaceri, des­trămare, zăpăceală, imoralitate, de­făimare pentru indivizi, familie, pentru autoritate. Stat și națiune. Această negațiune totalitară să ducă, oare, la ideia că e o rușine a fi cinstit in țara ta ? Aștept, nu defăimarea autorului acestor constatări — repetate, de altfel, de atâtea alte articole publi­cate în alte ziare tot atât de seri­oase — căt încercarea de a pune umerii, cu toții, oamenii cei buni ai noștri, ca să se îndrepte stările de lucruri, din țara noastră, nu teo­retic, ci practic, real și cât îmi re­pede cu putință. SCARLAR BREAJBÃ Complicațiuni inevitabile (Urmare din pag. I)a­ glumește și așteaptă împrejurări și mai favorabile, decât cele pre­zente pentru a înghesui „statul revoluției mondiale și planetare“ in începerea lui europeană Dacă în 1914 Statele s’au bătut în con­tra Germaniei, pentru a apăra și a salva ideia de dreptate, astăzi nimeni nu se poate bate și ni­meni nu va muri decât pentru realizarea interesului: aceasta filozofie militarista a creiat in­diferent a tuturor față de soarta omenirii; fiecare se gândește la sine. In consecință , Rusia va trebui să stea pe loc și atunci, Germania va anexa Austria fără războiu sau Rusia cu Franța vor declara războiu Germaniei și în cazul acesta se va aprinde întrea­ga lume, mai rău și mai haotic decât oricând. Războiul din 1914 se înfățișă ca un sistem de forțe dezlănțuite pentru a atinge scopuri precise și înalte ; războiul din 1935 se în­fățișează din capul locului ca o și ea o intrare bruscă într’o imensă și sufocantă nebu­noză. Ideia Aschluss-ului trezește automat ideia de Mica înțelegere Noi am arătat și altă dată —prin analiză și comparație — că acest grav de forțe, care o alcătuisc, este mult mai ordonat și consis­tent decât așa zisa Marea înțe­legere. De­oarece înțelegerea po­litică, economică și morală este mare în Mica înțelegere, făcând și ea un bloc compact, ȘI FORȚA MILITARĂ a acestui bloc este su­gestivă, îndrăznim, deci, să stabi­lim o ipoteză, singura admisibilă ca judecată care se impune prin sine; factorul, care va putea, ca sugestie sau ca forță fizică, să o­­prească complicațiunile în Euro­pa Centrală în cazul când războ­iul din Abisinia va descătușa nă­zuințele imperialiste ale oricui ar fi — este Mica înțelegere. RO­LUL ISTORIC IN POLITICA IN­TERNAȚIONALA A UNICEI ÎN­ȚELEGERI, — IN PERIOADA PO­SIBILITĂȚILOR DE RĂZBOIU­I ESTE SA MENȚINĂ STATUQUO­­UL IN EUROPA CENTRALA. în­­tr’adevăr, Germania este foarte tare, PolOnia îi mărește forța de atac prin alianța militară pe ca­re o are cu Reichul. DAR oricât de tare ar fi Reichul, trebuie să se gândească la intervenția mili­tară a Micii înțelegeri și la un războiu în care Mica înțelegere participă ca o forță importantă, de­oarece această forță poate fi foarte bine organizată și adop­tată unui singur scop comun. Un atac izolat din partea Un­gariei, sau al Bulgariei, asupra noastră — nu se poate cugeta, de­oarece așa cum sunt încercuite acestei țări de către statele aliate, nu le va da gust de a se mișca din loc. Dar tot ce se poate spune, este că în momentul în care va înce­pe războiul in Abisinia, — TOA­TA Planeta intra in stare DE RAZBOIU, și în o asemenea stare — pe care o prevedem și o anunțăm de acum — gura di­plomaților și a politicianilor tre­buie să amutiască, PENTRU CA SA inceapa’sa CUGETE ȘI SA ORGANIZEZE APARAREA ȚA­RII —• CREERUL MILITAR AL STATULUI NOSTRU. OK. Dragu I fâMA NOÄSÄÄ Convorbiri Literare in dureroasa desorientare sufle­tească ce domnește în literatura noastră, când toate halucinațiile de peste hotar le adoptăm cu ușu­rință și când mulți nechemați pân­găresc ogorul sfânt al simțirii ade­vărate, nu e lucru de mică însem­nătate a constata apariția" regulată de atâtea decenii a Convorbirilor Literare. Un viguros articol „Criza Filoso­­fiei“ semnează d. Mircea Florian. Rândurile d-lor I. Petrovici și G. M. Vladescu au în ele ceva de o seninătate covârșitoare cari merită toată atenția. Versuri semnează de Radu Gyr și Constantin Stelian. Viguroase cronicile scrise de d-nii: Niculaie Roșu, Al. Iordan, Constan­tin Stelian, Radu Gyr și Erastia Peretz. N. Pora apreciatul autor al romanului „Cân­tec de Sirenă”, editat de Cartea Românească, va tipări în toamnă, la aceeaș editură, un nou roman al cărui titlu nu a fost încă fixat. Așteptăm această carte cu convin­gerea că va repurta un nou și ca­tegoric succes. Duminică la C. N. E. F. naM Ramaniai „Juventus“-„România“ Reîncepe campionatul divizionar. Inaugurarea in Capitală o va face matchul dintre „Juventus“ și pu­ternica grupare clujeană „Româ­nia". Teatrul „Comoedia'' In urma unui aranjament inter­venit între d-na c. Tan­ase și Mișu Fotino, sala teatrului comoedio va adăposti in toamnă o nouă forma­ție artistică pusă sub direcția d-lui Mișu Fotino. Deschiderea stagiunii a fost fixa­tă pentru seara zilei de Vineri 13 Septembrie crt., orele 9 seara. An­samblul care va activa pe scena teatrului Comoedia cuprinde un mănunchi de actori de mare su­prafață, bine cunoscuți bucurește­­nilor. Piesa de deschidere va fi a­­nunțată zilele acestea. Cu acelaș ansamblu de la pre­mieră din București, d. Mișu Foti­no va Întreprinde apoi un lung tur­neu in provincie, după care vor ur­ma alte premiere in București. Va fi pentru prima oară când provin­cia va avea prilejul de a asista în piese jucate in­ exact aceleași con­­dițiuni de la premiera din Bucu­rești. Periele Martinaséi) tânărul cunoscut din mai toate publicațiile literare de la noi, va a­­pare în toamna aceasta cu un ro­man întitulat „Adolescența de la Brașov". SPOR­T Din problemele footballu­­­lui românesc: Nedreptățiile - Cauza Jiului — In linia campaniei noastre asu­pra foot­balului românesc se înca­drează perfect și unele nedreptăți de care sunt lovite echipe de frun­te care practică acest sport. Una dintre acestea, cea mai ne­dreptățită și de o clasă mult ridi­cata față de celelalte în rândul­ că­rora a fost clasificată, este „Jiul“. A Împiedeca o echipă de calita­tea acesteia de a activa în Divizia A, in lotul unor echipe de puterea sa, înseamnă de a priva foot­balul românesc de un concurs care ar contribui în mod hotărît la progre­sul său. Nu e amator de spectacol „foot­­balistic“, care să nu se fi obișnuit cu ideea că locul „Jiul“-ui este în Divizia A. Performanța realizată în turul și returul diviziei B unde activează, a detașat-o net de celelalte echipe, deși cele mai remarcate nume de cluburi i-au stat in cale la cuceri­rea jocului prim. Este neîndoios meritul acestei e­­chipe, care a trebuit să depună timp de un an pe lângă știința practicării acestui joc, și un efort, care a dus-o la epuizarea din tim­pul barajului. Barajul trebuie desființat. Fiind­că, în primul raid, o echipă care muncește un­ an întreg e nevoită să întâlnească o echipă hodinită din coada diviziei A, și ’n al doilea rând nu poate fi atârnată soarta unei echipe care a manifestat o va­loare atât de ridicată, de două matchuri date cum Dumnezeu știe. Pe valea Jiului cch­ipa cu acelaș nume, depune de mulți ani eforturi de progres care-i fac cinste. La un moment dat avea o serie de jucători, cari, dacă nu’ar fi pă­­răsit-o pentru faptul că, prin gra­ția și curiozitățile forurilor care conduc foot-balul românesc, a fost nevoită să activeze în divizia B, ar fi constituit un concurent serios la locul din divizia A, ocupat azi de „Ripensia“. Și când ne gândim că in acelaș timp echipelor mult mai sla­be li s’a făcut loc in divizia A, in primul an. Mai mult chiar, credem și nu pu­tem fi dezmințiți, că „Jiul“ în divi­zia A, ai­ face o foarte frumoasă figură, contribuind mult la presti­giul foot-balului românesc. De aceea pledăm cauza clubului „Jiul“, și cerem cu putere să fie introdus in divizia A. O cerem ală­turi de interesele celui mai popular sport de la noi. N. Dumitrescu „Venus“ - Mâine la­­ ora 17.30 se va disputa pe arena „Venus“ reeditarea finalei campionatului Bucureștilor. UN ACORD Intre conducătorii sus numitelor grupări a intervenit un acord in le­gătură cu formațiile ce se vor a­­runca în luptă și anume: Deoarece materiul se joacă la 31 August, „Venus“ și „Macabi“ vor utiliza jucători cari au drept de joc la 1 Sept, adică noile achiziții. In vederea acestui match atât „Venus“ cât și „Macabi“ se antre­nează intens. Matchul acesta suscită un interes aparte. Este vorba de lupta pentru campionatul Bucureștilor. Ambii adversari vor depune maxi­mum de eforturi, pentru a smulge victoria. „Venus“ lipsit de doi titulari va trebui să se întrebuințeze serios pentru a învinge. FORMAȚIILE Venus : Ghenea, Sfera, Bădules­­cu, Unguroiu, Freci, Constantines­­cu, Gruia, Gavrilescu, Sepi, Cristo­­loveanu și Voronețchi. Macabi nu și-a anunțat încă for­mația. Insă e sigur că va alinta o echipă întărită cu nouile achiziții. PRONOSTICUL NOSTRU Credem în victoria „Venusului“, care va învinge la 2 puncte dife­rență. Matchui va începe la ora 17:30. Mâine la Venus Macabi. Matchui se prezintă sub două as­pecte diferite. 1) Atât „Juventus“ cât și „Ro­mânia“ vor alinia formații întărite cu noul achiziții. 2) Ambele echipe vor căuta „să pășească cu dreptul“ în noul cam­pionat. Fiecare va căuta să învingă acu­mulând primele 2 puncte. O victorie va constitui un serios stimulent în viitoarele matchuri. „Juventus“ a arătat in ultimul timp că este în formă ceea ce va constitui un greu „hop“ pentru clu­jeni. ,România“ s’a antrenat intens și vine după un turn­eu in care a ob­ținut rezultate frumoase. Cine va Învinge. E greu de preci­zat. Vom reveni mâine cu noul amă­nunte in jurul acestui match care va constitui ridicarea cortinei asu­pra noului sezon foot­balistic divi­zionar. GEORQESCU, KLIMEK El CUEDAN AU PLECAT LA STOCKHOLM Susnumiții jucători au plecat la Stockholm pentru a Întări, echipa României in matchul cu Suedia, Beke și Szillard, fiind răniți, vor veni la București și in locul lor vor fi introduși alți jucători. in locul lui Deheleanu, lovit, va intra Cuedan, și în locul lui Szil­lard, Georgescu. Klimek va fi re­­mit la va Echipa României in matchul cu Suedia va avea, probabil, următoa­rea înfățișare: Bogariu, Chiroiu, Albu, Barbulescu, Steinbach, Cuedan, Georgescu, Barațchi, Ciolac, (Kií­rnek), Fetea, Dobai. Impresia noastră e că în fața Suediei, șansele noastre sunt mult mărite. Nu e exclusă, o victorie a românilor- in cele mai bune formații Congresul Național-Creștin de la Mărățeia - Suceava — Mișcarea de redeșteptare națională în Bucovina — Județul Suceava, leagăn al plăeșilor lui Ștefan cel Mare, este în plină activitate naționalistă. Țăranii, sătul de făgăduelile de­șarte ale tuturor jidovicilor ce-au trecut pe la conducerea țării, se îndreaptă cu toții spre acțiunea curată condusă de oameni, cari o viață întreagă au luptat și s’au jertfit pentru cauza românismu­lui. După congresele și întruni­rile de la Băișești, Bosanci, Boto­­șana, IUșești și Părhăuți, Dumi­nica trecută, fruntașii Național- Creștini s’au Îndreptat spre sa­tul Mărățeia. îngroziți de activitatea națio­nalistă din județul Suceava, gu­vernanții s’au hotărît să împie­dice întrunirea. Cu câteva zile înainte de congres, jandarmii au cutreerat satele vecine spunând că satul Mărățeia este contami­nat de scarlatină ș 1 congresul a fost oprit. Apoi au mers și­ au a­­nunțat din casă în casă că s’a amânat congresul. Toate aceste șiretenii n’au prins, oamenii s’au învățat cu asemenea lucruri. Duminică dimineața din satele vecine se pornesc coloane de ță­rani, cei mai aproape pe jos, al­ții mai de departe cu căruțele. Prim­ii sosesc cei din Burdujeni, dar în marginea satului Dărmă­­nești se opresc spre a se odihni. Jandarmii vin să le spună că me­dicul de plasă a oprit congresul. Nimeni nu se întoarce, după ce mănâncă, băieții încep să cânte marșuri naționaliste. Unii oa­meni vin să asculte. Se pare însă râu că nu se va putea ține con­gresul. Ei nu știu că, peste voia prefectului și a celorlalți prieteni ai străinilor, congresul se va ține. Sosesc delegațiile de la Adâncată și Lipoveni, cu toții așteaptă so­sirea d-lui deputat Cârlan și a coloanei Bosâncenilor. In sfârșit pe la ora 1114 apare coloana aș­teptată. In frunte se află vaj­nicii luptători de la Pâtrăuți cu o muzică în fruntea lor. Urmează apoi un șir nesfârșit de căruțe de la Bosanci, Mitocul, Dragomireni, Mitocaș, Schela, I­­poteși și Suceava. Printre d­oi, d. deputat Cârlan și avocat Em. Po­­pihciuc. Odată coloana pornită spre Mărățeia, se vede venind coloana dinspre Costâna, Miho­­veni, Bunmți, Părhăuți, Todi­­rești, Pârtești de Jos și Cajvana. Jandarmii neputând să-și în­cerce forțele cu prima coloană, încearcă cu a doua. Dar nu le merge, oamenii trec înainte ca și cum nimic nu i-a împiedicat. Ajunși în Mărățeia pe locul con­gresului, aflăm că jandarmii au oprit o altă coloană care venea dinspre câi­nești, îndată pleacă studentul Irimescu cu vre-o câți­va voinici să libereze drumul. Jandarmii devin neputincioși, peste voința lor, coloana înain­tează la locul adunării. Pe locurimaan arf transufiețire mare, muzicile din Bosanci și Pă­­trăuți cântă, iar oamenii joacă. Printre alte strigături se aud u­­nele cari exprimă dorința po­porului, ca Dumnezeu să dea ani mulți profesorului Cuza și d-lui Octavian Goga pentru a scăpa țara de robia străinilor. După jumătate de oră de joc, începe congresul. Lumea entu­ziasmată nu mai contenește din strigăte de „Trăiască A. C. Cuza“, „Trăiască Octavian Goga", „Tră­iască partidul Național-Creștin“. D. dep. CARLAN deschide se­ria cuvântărilor spunând că nu trebuie să ne batem cu jandar­mii, căci ei nu sunt vinovați. Ei execută ordinele celor pe cari tot poporul i-a ales, unii de voie, alții de nevoie. Arată demagogia tuturor celor ce au condus țara, dând-o in a­­rendă străinilor, iar pe țărani so­­cotindu-i bani numai de înșelat. Toți au spus că vor reduce im­pozitele, dar venind la guvern, le-au mărit. Țărăniștii au pus taxe pe mă­­ciniș, liberalii fac la fel. Din banii cari se încasează de la oameni ce vor să-și macine grâul, se plătesc ajutoare exportatorilor. D. deputat Cârlan semnalează pericolul ce-l prezintă pentru țăranii din regiune și mai ales pentru copiii lor, întreprinderea evreului Brenner din Mărățeia, care a obținut concesia exclusi­vă de a fabrica unt; oamenii dau acestui venetic pe preț de ni­mica, laptele dela vacile lor, pen­tru a scoate unt. Copii în loc să mănânce lapte bun, mănâncă ze­rul ce rămâne de la fabricarea Untului. Apoi d. deputat Cârlan, face o dare de seamă asupra activității sale ca parlamentar, arătând că dacă unii s’au supărat cândva că d-sa n'a dat de băut la ale­geri, în schimb a venit să dea so­coteală de ceea ce a făcut, pe când ceilalți aleși ai județului nu vin să facă acest lucru, câci n’au făcut nimic. Studentul IRIMESCU, preșe­dintele tineretului din Iași, ex­plică pe largă programul parti­dului Național-Creștin și arată că se deosebește întru totul de programele celorlalte partide, având și superioritatea morală a celor ce-l conduc. D. avocat POPINCIUC arată toată putreziciunea care există în partidele Înstrăinate, cari pen­tru salariile de milioane pe cari membrii lor le primesc de la evrei, scumpesc produsele indus­triale prin menținerea cartelu­rilor și prin taxele enorme pe cari le pun la vamă, pentru im­portul produselor industriale din străinătate. Aceste taxe sporesc de 5—8 ori prețul mărfurilor fa­bricate de cari au nevoie româ­nii, constituind impozite de mul­te ori mai mari decât cele plă­tite de oameni direct la percep­ție. Apoi arată toate afacerile pe cari atât țărăniștii, cât și libe­ralii le-au făcut, unii lăsându­­ne dezarmați, alții prin excro­­cheriile cu devizele unde pe lân­gă alți escroci de rând se află chestorul Călătorescu și vice­președintele Senatului, Tony Di­ 6SCU. Gospodarul SAVA BLANDU din Bosanci, se întreabă de ce după unirea dorită de toți românii, țara noastră în loc să dea înain­te» dă îndărăt. Politicianii cari ne-au guvernat, ne-a adus într’o stare disperată, din care nu ne mai poate scoate decât partidul Național-Creștin. Invalidul GH. COȘTIUG din Pâtrăuți arată situația nedreap­tă a celor ce s’au jertfit pentru țară. Când au fost să-și ceară drepturile la București, guver­nanții, cari n’au știut de greută­țile războiului, i-au schingiuit și i-au strâns cu apă. Gospodarul MIHAI CALANCEA din Călinești amintește rolul cri­minal jucat de evrei sub stăpâ­nirea austriacă prin generalul Fischer, care a împânzit Buco­vina de spânzurători. Astăzi, sub guvernarea româ­nească, suferim tot așa de greu jugul străinilor. Studentul BURLACU arată meritele profesorului A. C. Cuza in trezirea conștiințelor româ­nești. Atunci când Rusia și Un­garia erau in ghiarele comunis­te, studențimea care urma cursu­rile profesorului Cuza a împân­zit satele, ducând lupta împo­triva iudeo-comunismului. Astăzi Basarabia care e cea mai împân­zită de comuniști, este complect național-creștină. Gospodarul N. MEDRICHI, își manifestă dorința ca toți bunii români să se unească spre a scu­­pa țara de mizeria în care au aruncat-o partidele înstrăinate. Gospodarul GAITAN din Bo­sanci, arată lupta ce se dă intre naționalism și comunism. Dn deputat CÂRLAN explică a­­poi mai pe larg problema evre­iască și ia jurământul de Cre­dință al congresiștilor. La ora 7 se sfârșește congresul printr’ o horă, apoi cu mult în­suflețire congresiștii defilează și in fine se duce fiecare la casa lui, purtând în suflet speranța apro­piatei desrobiri. —x#x­ Durerile Basarabiei (Urmare din pag­i­a) tentei ? Fiindcă a stat sub jug străin ? O spunem aceasta aci și trebue să o știe toți românii că astăzi trebue să dispară, cu de­săvârșire suspiciunile umilitoare ale Basarabiei ca „bolșevică“. Nu există provincie românea­scă mai credincioasă in neamul și’n Regele său și mai supusă ca Basarabia și’n acelaș timp nu există o provincie mai oropsită și mai uitată ca ea. De ce așa ? Pentru că nu are cine s’o asculte. Conducătorii ei îmbogățiți și în­vechiți sunt lași, „potentații“ de­mocrației noastre imiribunde sunt lași și rămâne biet țăranul, să-și blesteme soarta și munca. Ne trebuesc oameni noui, care să regenereze și să disciplineze! Serigu M. Nicov Orar: teatru-cinema TEATRUL CĂRĂBUȘ ; Hip, hip, ura i gradina Marconi : Figura de la Dorohoi. CAPITOL: Egoista, jurnal și com­­pleetare. SELECT: Extraordinarul Mister Ruggles. TRIANON (sala): Dulce Adelina, jurnal și compleetare, colorată; Cântecul rândunicilor. TRIANON (grădina, b-dul Brătia­­nui 2): Dulce Adelina, jurnal și compleetare, colorată. Cântecul răndunicelor. FEMINA: Căsătoria engleză și Ban­ga$16î^­. DARLY (B-dul Elisabeta 5): Tată și fiu și Sylvia. REGAL: Diavolii aerului și Jurnal Paramount. BULEVARD-PALACE: Tase și Nă­­stase, doctori fără voie, Jurnal și desen animat, BOXY: Egoista, jurnal și complec­­aivi, VOX, Liliana și Gel­pușcă. A. R. p. A. (grădina fost Colos­­i Haimanaua, jurnal și completa­re, seara 7.30 un nou cabaret ar­tistic. A. R. P. A.: Haimanaua, jurnal și completare, seara 7.30 un nou cabaret artistic. CITY (B-dul Carol 7): Orașul pa­timilor și Amanții fugari.­ CORSO: Eroare conjugală, Jură­mânt de răzbunare și revista „Ora Corso“. BIZANTIN: Hoțul de milioane : Fata pădurarului. OMNIA: Toată lumea râde, captă și iubește și Fata care spune nu. FORUM (grădina și sala): Prinresa diamantelor și căsătoria secretă. MARCONI: Buze care trădează și Cruciada dragostei. MARNA: Transatlanticul, jurnal și compleetare. LIDO: Cântă inimă și Aneta 10 paradis. PACHE: Rwaba și Pa­ațele dra­gostei. *

Next