Ţara Noastră, septembrie 1935 (Anul 13, nr. 956-980)
1935-09-01 / nr. 956
PAGINA 2-* Academia de la Câmpulung (Urmare din pagia tul particular Sever Bocu, în conformitate cu tariful participării la Sărbătorile Unirii. Profesorul agregat Aurel Dobrescu, titularul catedrei de „Exploatarea și foloasele materiale și penale a lemnului românesc din Țara Secuilor“, a ținut un curs public, despre „Arta confecționării și plasării bârnelor“. Conferențiar suplinitor, Tiberiu Vornic a interogat la examenul prezidat de titular, despre „Amiciție și recunoștință”. Toți candidații au fost admiși cu bile albe. Docentul onorific Dr. N. Lupu a ținut un curs public despre „Avantajule contractului „Skoda" și un seminar intim, despre „Arta șantajului politic“. Examenele s'au amânat până la toamnă Asistentul d-sale, Armand Călinescu-Monoclu, a ținut un curs de inițiere pentru începători, tratând despre „Pericolul rusesc și salvarea României prin Mikey- Mouse“. Conferențiarul onorific, Iug Ștrul-Zipstein deputat naționalțărănist, titularul catedrei: „Naționalism integral a ținut o conferință de popularizare despre: „Consecințele fuziunii și viitorul apropiat al partidului Național- Creștin. Asistentul titularului , Kalman Blumenfeld a condus examenul candidaților punând întrebări candidaților și din problemele tratate de d-sa In cursul public : „Viitorul strălucit al presei iudeo-sărindorești, într’un apropiat guvern Cuza-Vaida- Goga“. Toți candidați au rămas corigenți. Termenul examenelor de corigență s-a fixat pentru 16—17 octombrie 1935. Atașatul de presă, Albert Honigman, furnizor al Curții sovietice din Moscova, a tratat chestiunea impermeabilității galoșilor „Tretori“. Examenele se vor ține la iarnă sub președinția onorifică a ă-lui Agop Ermin Sokor, asistat de inspectorul general al Sktniștilor, B. Brănișteanu. ...și mai spuneți că trăim vremuri de băjenie ce ne îngheață surâsul pe buze... Bravii noștriî țărăniști țin cu tot dinadinsul, ca din capitala Bătrânului Basarab să facă o capitală a Statului Țărănesc, loc de pelerinaj pentru cei dornici să ridă cu lacrimi... G. COENEȘTEANU Congresul salariaților publici la Cernăuți Consiliul Federației generale a asociațiilor profesionale de salariați publici, a ținut prima ședința după vacanță, la noul sediu în str. Brezoianu 29. D. STANCU BRADIȘTEANU, președintele Federației, a adus la cunoștința consiliului, stadiul lucrărilor, ce se fac la ministerul justiției, în legătură cu toate problemele funcționarilor publici și anume : modificarea statutului, normalizarea și armonizarea salariilor, revizuirea numirilor și înaintărilor ilegale, modificarea legii cumulului, desființarea cadrului disponibil, precum și raționalizarea și reorganizarea serviciilor publice. Consiliul, având în vedere importanța extraordinară a acestor lucrări, a hotărît, ca toate asociațiile, care compun Federația, să dea tot concursul lor pentru ducerea la bun sfârșit a acestor lucrări, menite să soluționeze în mod echitabil și definitiv problemele funcționarilor publici de toate categoriile. Totodată, in urma cererii Societății funcționarilor publici din Bucovina, a hotărît ca primul congres regional să fie ținut în ziua de 15 Septembrie la Cernăuți. Vor lua parte la acest congres reprezentanții tuturor organizațiilor funcționărești din Capitală, precum și reprezentanții asociațiilor din Transilvania și Basarabia. Ordinea de zi va fi fixată în ședința din 4 Septembrie, când va lua parte, în acest scop, și o delegație a funcționarilor din Bucovina. Spre liceul ideal ~ Școala și problemele vieții — Călătorii, cari vin cu trenurile dinspre Ploești la București, sau cari pleacă din capitală inspre Valea Prahovei, trecând prin stația Buftea, rămâne plăcut surprinși, cu privirea atrasă de o impozantă clădire școlară, la câțiva pași de gară, în mijlocul unui teren cultivat cu livezi de pomi, cu grădini de flori și de legume, cu parcuri și arene sportive, este Liceul internat Buftea. Ca fost profesor și ’n calitate de pariner, m’a preocupat întotdeauna problema școalei în strânsă legătură cu educația și cu problemele de viață ale tineretului, care își petrece anii cei mai frumoși pe băncile liceului. Mulți părinți sunt, ca și mine, foarte îngrijorați asupra creșterii elevilor, într’un mediu social plin de tentații spre imoralitate, pe care-l oferă Bucureștii tineretului școlar. Ne aducem cu groază aminte de purtarea desfrânată a tinerilor liceeni, ale căror fapte criminale, au zdruncinat adânc viața unor părinți, și în mintea noastră s’a pus problema mutării liceelor afară din București, in mijlocul naturii vindecătoare de suflete obosite, unde supravegherea este, și’n afară de cursuri, asigurată, unde tinerii ar duce o viață instructivă și familiară, de camaraderie aleasă, conducânduse și supraveghindu-se ei intre ei, spre îndeplinirea însărcinărilor, primite în subordine de la director și profesori. Un astfel de liceu, care, pe lângă un adăpost plăcut, să ofere și siguranța unei frumoase discipline a elevilor, pregătindu’i pentru o viață ordonată, de muncă constructivă și de îndatoriri so*cale, se desprindea in mintea multor părinți ca o școală ideal. Nu credem să existe undeva un astfel de liceu, pe care totuși, spre surprinderea mea și a multor părinți, l’am găsit la Buftea, depărtare numai de 18 km. de București, așezat, după cum am spus, în mijlocul naturii, îndeplinind toate condițiile unei școalemodel, așa cum o doream, și, ceea ce este de siner foarte important »stând de vorbă cu d-l Mih. Iî'Cob, directorul liceului, care este cunoscut ca unul dintre cei mai distinși comandanți de cohorte cercetășești, d-sa fiind pătruns de înalta misiune educativă a instituției cercetaților mi-a declarat, că este hotărât, să pună în aplicare legea și regulamentele cercetășești, în organizația liceului internat Buftea. Acesta ar fi, prin urmare, primul liceu din țară, ca model de educație și instrucție cercetășească, pentru formarea nu numai a elementelor de cultură, dar și a caracterelor morale, de care neamul nostru are atâta trebuință. Spe a nu-și închipui cineva, că aduc laude exagerate acestei școli, mă adresez părinților caid îngrijorați ca și mine de educația copiilor, sunt în căutarea unui liceu corespunzător, să viziteze și să vadă cu ochii lor minunata instituție școlară de la Buftea. N. I. UITRATURĂ IDEI COMENTARII Negatini totalitară? Asistăm la o totalitară negațiune mai sub toate aspectele vieții publice și particulare, începând cu literatura, care se găsește într’o decadență pronunțată, prin faptul apariției a o mulțime de romane imorale și publicațiuni periodice zise literare, în care pornograficul se ia la întrecere cu senzaționalul. Abundă descrierile caselor de toleranță, cu cele mai scabroase scene de josnicie socială și obscene, și până la acele ale crimelor pasionale cu bandiți și criminali, candidați la ocnă. Apar reviste ușoare cu ilustrații și texte copiate după cele mai abjecte publicațiuni streine. Ziare, de format mic și efemer, cu prețuri derizorii, sub costul tiparului și al hârtiei, cu știri senzaționale ațâțătoare și scandaloase, care urmăresc pervertirea simțurilor oneste și denaturarea faptelor reale» prin imaginarea și înscenarea altor fapte, ca să se producă depresiuni morale, scăderi în moralitatea publică și familiilor; ațâțări la curente ostile ordinii publice, în țară; cu reportagii născocite dinadins, ca să se provoace zâzănii și bătăi, procese de calomnii, etc. in acest chip procedându-se, gândesc conducătorii unor atari ziare, că li se mărește tirajul foilor lor. Că urmare a acestor publicațiuni, — periodice sau cotidiene, — lumea, nu știe ce să mai creadă, sau mai mult crede în svonurile rele decât în cele bune. Se exală o atmosferă cu miasme otrăvitoare, în care respiră tineretul care se ridică acum, și copiii cari cresc sub ochii noștri. Iar, nepretutindeni, e o lașitate în a demasca pe provocatorii și pe autorii unor atari născociri bolnăvicioase și uneltiri răutăcioase în a spune pe nume răul care circulă și se răsfață în văzul autorităților, a agenților ordinei publice, a justiției și opiniei publice din toată țara. Cenzura și justiția, în loc să se ocupe de asemenea fapte și să caute să le stigmatizeze, imediat, oprind apariția unor asemenea publicațiuni bolnăvicioase, se ocupă cu altceva. Mai există încă o mulțime de reviste muzicale, care se dau in serie, pe scenele publice, în Capitală și în orașele din țară, care, prin obscenități, se defăimează familia, biserica, oamenii mari ai țării, etc. In o atare situațiune ne întrebăm cu îngrijorare: mai există, oare, opinie publică în țara noastră ? nu cumva a murit ? sau a adormit ? se găsește în comă? sau e în paralizie progresivă? E lașitate sau lipsă de caracter, pretutindeni, printre noi? Cum, Odinioară, filozoful Diogene căuta, cu felinarul, ziua, un om, — acum să fi sosit, oare, timpul să-l invocăm pe vechiul filozof grec, ca să ne găsească un om de caracter? Dar cu filmele cinematografice lucrurile se petrec la fel. Până și copiii asistă la scene cu picioare goale, la trivialități și la crime oribile. Iar, sub ochii noștri, se desfășoară felurite filme de propagandă tendențioasă, filomaghiară, prin care se terfelește demnitatea noastră națională. Să mai vorbim de risipa averei publice, cu forme legale în regulă, și cu delapidări și frustări în banii Statului, adunați dela banii și docilii contribuabili români? Iar că bacșișurile s’au oficializat? Unii contribuabili sunt încărcați, iar alții sunt păsuiți la impozite, în schimbul bacșișului ce primesc agenții fiscali; ordonanțele de plată sunt achitate sub condițiunea ruperii ceva la sută; că pensionarilor li se reține, forțat, iarăș ceva, când li se achită pexisia ? De când cu înjosirea a tot ce era mai bun și mai frumos, oâmnipătă, prin introducerea politicii demagogice, se continuă cu pervertirea caracterelor, cu înjosirea demnității omenești și românești, cu dărâmarea onestității profesionale, cu irosirea bunurilor noastre strămoșești, în credință religioasă, in curățenie familiară, în păstrarea cuvântului dat, în omenia simplă, de altădată, cu bunul simț specific nației românești. Cauza? sau cauzele? profesorii și învățătorii — unii —■ nu mai sunt la caléare; preoții — unii din ei — nu mai sunt la altare; funcționării și ofițerii aleargă la potentații politicii. Femeile — mamele de astăzi, sau cele de mâine,—intr'un număr copleșitor de mare, bărbaților, stau in cafenele ore întregi, fumează și vorbesc nimicuri, sau în cluburi pun la cale proectele reforme sociale, pentru ridicarea femeii române, la înălțimea bărbatului român — care face politică. Dar, în acest timp, ce se face cu țăranca română? cu țăranul român? Dar cu analfabeții, cu abolizații, cu tuberculoșii, cu pelagreșii, cu sifiliticii noștri de la țară? Iată de ce avem copiii precoci, criminali, degenerați, escroci, răi-crescuți, perverși... Toate aceste constatări — vai, numai enunțate, dar nu și adâncite, — nu converg la o șefie întreagă pe care o putem înscrie în capitolul unei negațiuni totalitare? Rezultatul? Se mărește Cercul calităților negative, egoism, răutate, invidie, vorbologie, secăturism, subminare, materialism, afaceri, destrămare, zăpăceală, imoralitate, defăimare pentru indivizi, familie, pentru autoritate. Stat și națiune. Această negațiune totalitară să ducă, oare, la ideia că e o rușine a fi cinstit in țara ta ? Aștept, nu defăimarea autorului acestor constatări — repetate, de altfel, de atâtea alte articole publicate în alte ziare tot atât de serioase — căt încercarea de a pune umerii, cu toții, oamenii cei buni ai noștri, ca să se îndrepte stările de lucruri, din țara noastră, nu teoretic, ci practic, real și cât îmi repede cu putință. SCARLAR BREAJBÃ Complicațiuni inevitabile (Urmare din pag. I)a glumește și așteaptă împrejurări și mai favorabile, decât cele prezente pentru a înghesui „statul revoluției mondiale și planetare“ in începerea lui europeană Dacă în 1914 Statele s’au bătut în contra Germaniei, pentru a apăra și a salva ideia de dreptate, astăzi nimeni nu se poate bate și nimeni nu va muri decât pentru realizarea interesului: aceasta filozofie militarista a creiat indiferent a tuturor față de soarta omenirii; fiecare se gândește la sine. In consecință , Rusia va trebui să stea pe loc și atunci, Germania va anexa Austria fără războiu sau Rusia cu Franța vor declara războiu Germaniei și în cazul acesta se va aprinde întreaga lume, mai rău și mai haotic decât oricând. Războiul din 1914 se înfățișă ca un sistem de forțe dezlănțuite pentru a atinge scopuri precise și înalte ; războiul din 1935 se înfățișează din capul locului ca o și ea o intrare bruscă într’o imensă și sufocantă nebunoză. Ideia Aschluss-ului trezește automat ideia de Mica înțelegere Noi am arătat și altă dată —prin analiză și comparație — că acest grav de forțe, care o alcătuisc, este mult mai ordonat și consistent decât așa zisa Marea înțelegere. Deoarece înțelegerea politică, economică și morală este mare în Mica înțelegere, făcând și ea un bloc compact, ȘI FORȚA MILITARĂ a acestui bloc este sugestivă, îndrăznim, deci, să stabilim o ipoteză, singura admisibilă ca judecată care se impune prin sine; factorul, care va putea, ca sugestie sau ca forță fizică, să oprească complicațiunile în Europa Centrală în cazul când războiul din Abisinia va descătușa năzuințele imperialiste ale oricui ar fi — este Mica înțelegere. ROLUL ISTORIC IN POLITICA INTERNAȚIONALA A UNICEI ÎNȚELEGERI, — IN PERIOADA POSIBILITĂȚILOR DE RĂZBOIUI ESTE SA MENȚINĂ STATUQUOUL IN EUROPA CENTRALA. într’adevăr, Germania este foarte tare, PolOnia îi mărește forța de atac prin alianța militară pe care o are cu Reichul. DAR oricât de tare ar fi Reichul, trebuie să se gândească la intervenția militară a Micii înțelegeri și la un războiu în care Mica înțelegere participă ca o forță importantă, deoarece această forță poate fi foarte bine organizată și adoptată unui singur scop comun. Un atac izolat din partea Ungariei, sau al Bulgariei, asupra noastră — nu se poate cugeta, deoarece așa cum sunt încercuite acestei țări de către statele aliate, nu le va da gust de a se mișca din loc. Dar tot ce se poate spune, este că în momentul în care va începe războiul in Abisinia, — TOATA Planeta intra in stare DE RAZBOIU, și în o asemenea stare — pe care o prevedem și o anunțăm de acum — gura diplomaților și a politicianilor trebuie să amutiască, PENTRU CA SA inceapa’sa CUGETE ȘI SA ORGANIZEZE APARAREA ȚARII —• CREERUL MILITAR AL STATULUI NOSTRU. OK. Dragu I fâMA NOÄSÄÄ Convorbiri Literare in dureroasa desorientare sufletească ce domnește în literatura noastră, când toate halucinațiile de peste hotar le adoptăm cu ușurință și când mulți nechemați pângăresc ogorul sfânt al simțirii adevărate, nu e lucru de mică însemnătate a constata apariția" regulată de atâtea decenii a Convorbirilor Literare. Un viguros articol „Criza Filosofiei“ semnează d. Mircea Florian. Rândurile d-lor I. Petrovici și G. M. Vladescu au în ele ceva de o seninătate covârșitoare cari merită toată atenția. Versuri semnează de Radu Gyr și Constantin Stelian. Viguroase cronicile scrise de d-nii: Niculaie Roșu, Al. Iordan, Constantin Stelian, Radu Gyr și Erastia Peretz. N. Pora apreciatul autor al romanului „Cântec de Sirenă”, editat de Cartea Românească, va tipări în toamnă, la aceeaș editură, un nou roman al cărui titlu nu a fost încă fixat. Așteptăm această carte cu convingerea că va repurta un nou și categoric succes. Duminică la C. N. E. F. naM Ramaniai „Juventus“-„România“ Reîncepe campionatul divizionar. Inaugurarea in Capitală o va face matchul dintre „Juventus“ și puternica grupare clujeană „România". Teatrul „Comoedia'' In urma unui aranjament intervenit între d-na c. Tanase și Mișu Fotino, sala teatrului comoedio va adăposti in toamnă o nouă formație artistică pusă sub direcția d-lui Mișu Fotino. Deschiderea stagiunii a fost fixată pentru seara zilei de Vineri 13 Septembrie crt., orele 9 seara. Ansamblul care va activa pe scena teatrului Comoedia cuprinde un mănunchi de actori de mare suprafață, bine cunoscuți bucureștenilor. Piesa de deschidere va fi anunțată zilele acestea. Cu acelaș ansamblu de la premieră din București, d. Mișu Fotino va Întreprinde apoi un lung turneu in provincie, după care vor urma alte premiere in București. Va fi pentru prima oară când provincia va avea prilejul de a asista în piese jucate in exact aceleași condițiuni de la premiera din București. Periele Martinaséi) tânărul cunoscut din mai toate publicațiile literare de la noi, va apare în toamna aceasta cu un roman întitulat „Adolescența de la Brașov". SPORT Din problemele footballului românesc: Nedreptățiile - Cauza Jiului — In linia campaniei noastre asupra footbalului românesc se încadrează perfect și unele nedreptăți de care sunt lovite echipe de frunte care practică acest sport. Una dintre acestea, cea mai nedreptățită și de o clasă mult ridicata față de celelalte în rândul cărora a fost clasificată, este „Jiul“. A Împiedeca o echipă de calitatea acesteia de a activa în Divizia A, in lotul unor echipe de puterea sa, înseamnă de a priva footbalul românesc de un concurs care ar contribui în mod hotărît la progresul său. Nu e amator de spectacol „footbalistic“, care să nu se fi obișnuit cu ideea că locul „Jiul“-ui este în Divizia A. Performanța realizată în turul și returul diviziei B unde activează, a detașat-o net de celelalte echipe, deși cele mai remarcate nume de cluburi i-au stat in cale la cucerirea jocului prim. Este neîndoios meritul acestei echipe, care a trebuit să depună timp de un an pe lângă știința practicării acestui joc, și un efort, care a dus-o la epuizarea din timpul barajului. Barajul trebuie desființat. Fiindcă, în primul raid, o echipă care muncește un an întreg e nevoită să întâlnească o echipă hodinită din coada diviziei A, și ’n al doilea rând nu poate fi atârnată soarta unei echipe care a manifestat o valoare atât de ridicată, de două matchuri date cum Dumnezeu știe. Pe valea Jiului cchipa cu acelaș nume, depune de mulți ani eforturi de progres care-i fac cinste. La un moment dat avea o serie de jucători, cari, dacă nu’ar fi părăsit-o pentru faptul că, prin grația și curiozitățile forurilor care conduc foot-balul românesc, a fost nevoită să activeze în divizia B, ar fi constituit un concurent serios la locul din divizia A, ocupat azi de „Ripensia“. Și când ne gândim că in acelaș timp echipelor mult mai slabe li s’a făcut loc in divizia A, in primul an. Mai mult chiar, credem și nu putem fi dezmințiți, că „Jiul“ în divizia A, ai face o foarte frumoasă figură, contribuind mult la prestigiul foot-balului românesc. De aceea pledăm cauza clubului „Jiul“, și cerem cu putere să fie introdus in divizia A. O cerem alături de interesele celui mai popular sport de la noi. N. Dumitrescu „Venus“ - Mâine la ora 17.30 se va disputa pe arena „Venus“ reeditarea finalei campionatului Bucureștilor. UN ACORD Intre conducătorii sus numitelor grupări a intervenit un acord in legătură cu formațiile ce se vor arunca în luptă și anume: Deoarece materiul se joacă la 31 August, „Venus“ și „Macabi“ vor utiliza jucători cari au drept de joc la 1 Sept, adică noile achiziții. In vederea acestui match atât „Venus“ cât și „Macabi“ se antrenează intens. Matchul acesta suscită un interes aparte. Este vorba de lupta pentru campionatul Bucureștilor. Ambii adversari vor depune maximum de eforturi, pentru a smulge victoria. „Venus“ lipsit de doi titulari va trebui să se întrebuințeze serios pentru a învinge. FORMAȚIILE Venus : Ghenea, Sfera, Bădulescu, Unguroiu, Freci, Constantinescu, Gruia, Gavrilescu, Sepi, Cristoloveanu și Voronețchi. Macabi nu și-a anunțat încă formația. Insă e sigur că va alinta o echipă întărită cu nouile achiziții. PRONOSTICUL NOSTRU Credem în victoria „Venusului“, care va învinge la 2 puncte diferență. Matchui va începe la ora 17:30. Mâine la Venus Macabi. Matchui se prezintă sub două aspecte diferite. 1) Atât „Juventus“ cât și „România“ vor alinia formații întărite cu noul achiziții. 2) Ambele echipe vor căuta „să pășească cu dreptul“ în noul campionat. Fiecare va căuta să învingă acumulând primele 2 puncte. O victorie va constitui un serios stimulent în viitoarele matchuri. „Juventus“ a arătat in ultimul timp că este în formă ceea ce va constitui un greu „hop“ pentru clujeni. ,România“ s’a antrenat intens și vine după un turneu in care a obținut rezultate frumoase. Cine va Învinge. E greu de precizat. Vom reveni mâine cu noul amănunte in jurul acestui match care va constitui ridicarea cortinei asupra noului sezon footbalistic divizionar. GEORQESCU, KLIMEK El CUEDAN AU PLECAT LA STOCKHOLM Susnumiții jucători au plecat la Stockholm pentru a Întări, echipa României in matchul cu Suedia, Beke și Szillard, fiind răniți, vor veni la București și in locul lor vor fi introduși alți jucători. in locul lui Deheleanu, lovit, va intra Cuedan, și în locul lui Szillard, Georgescu. Klimek va fi remit la va Echipa României in matchul cu Suedia va avea, probabil, următoarea înfățișare: Bogariu, Chiroiu, Albu, Barbulescu, Steinbach, Cuedan, Georgescu, Barațchi, Ciolac, (Kiírnek), Fetea, Dobai. Impresia noastră e că în fața Suediei, șansele noastre sunt mult mărite. Nu e exclusă, o victorie a românilor- in cele mai bune formații Congresul Național-Creștin de la Mărățeia - Suceava — Mișcarea de redeșteptare națională în Bucovina — Județul Suceava, leagăn al plăeșilor lui Ștefan cel Mare, este în plină activitate naționalistă. Țăranii, sătul de făgăduelile deșarte ale tuturor jidovicilor ce-au trecut pe la conducerea țării, se îndreaptă cu toții spre acțiunea curată condusă de oameni, cari o viață întreagă au luptat și s’au jertfit pentru cauza românismului. După congresele și întrunirile de la Băișești, Bosanci, Botoșana, IUșești și Părhăuți, Duminica trecută, fruntașii Național- Creștini s’au Îndreptat spre satul Mărățeia. îngroziți de activitatea naționalistă din județul Suceava, guvernanții s’au hotărît să împiedice întrunirea. Cu câteva zile înainte de congres, jandarmii au cutreerat satele vecine spunând că satul Mărățeia este contaminat de scarlatină ș 1 congresul a fost oprit. Apoi au mers și au anunțat din casă în casă că s’a amânat congresul. Toate aceste șiretenii n’au prins, oamenii s’au învățat cu asemenea lucruri. Duminică dimineața din satele vecine se pornesc coloane de țărani, cei mai aproape pe jos, alții mai de departe cu căruțele. Primii sosesc cei din Burdujeni, dar în marginea satului Dărmănești se opresc spre a se odihni. Jandarmii vin să le spună că medicul de plasă a oprit congresul. Nimeni nu se întoarce, după ce mănâncă, băieții încep să cânte marșuri naționaliste. Unii oameni vin să asculte. Se pare însă râu că nu se va putea ține congresul. Ei nu știu că, peste voia prefectului și a celorlalți prieteni ai străinilor, congresul se va ține. Sosesc delegațiile de la Adâncată și Lipoveni, cu toții așteaptă sosirea d-lui deputat Cârlan și a coloanei Bosâncenilor. In sfârșit pe la ora 1114 apare coloana așteptată. In frunte se află vajnicii luptători de la Pâtrăuți cu o muzică în fruntea lor. Urmează apoi un șir nesfârșit de căruțe de la Bosanci, Mitocul, Dragomireni, Mitocaș, Schela, Ipoteși și Suceava. Printre doi, d. deputat Cârlan și avocat Em. Popihciuc. Odată coloana pornită spre Mărățeia, se vede venind coloana dinspre Costâna, Mihoveni, Bunmți, Părhăuți, Todirești, Pârtești de Jos și Cajvana. Jandarmii neputând să-și încerce forțele cu prima coloană, încearcă cu a doua. Dar nu le merge, oamenii trec înainte ca și cum nimic nu i-a împiedicat. Ajunși în Mărățeia pe locul congresului, aflăm că jandarmii au oprit o altă coloană care venea dinspre câinești, îndată pleacă studentul Irimescu cu vre-o câțiva voinici să libereze drumul. Jandarmii devin neputincioși, peste voința lor, coloana înaintează la locul adunării. Pe locurimaan arf transufiețire mare, muzicile din Bosanci și Pătrăuți cântă, iar oamenii joacă. Printre alte strigături se aud unele cari exprimă dorința poporului, ca Dumnezeu să dea ani mulți profesorului Cuza și d-lui Octavian Goga pentru a scăpa țara de robia străinilor. După jumătate de oră de joc, începe congresul. Lumea entuziasmată nu mai contenește din strigăte de „Trăiască A. C. Cuza“, „Trăiască Octavian Goga", „Trăiască partidul Național-Creștin“. D. dep. CARLAN deschide seria cuvântărilor spunând că nu trebuie să ne batem cu jandarmii, căci ei nu sunt vinovați. Ei execută ordinele celor pe cari tot poporul i-a ales, unii de voie, alții de nevoie. Arată demagogia tuturor celor ce au condus țara, dând-o in arendă străinilor, iar pe țărani socotindu-i bani numai de înșelat. Toți au spus că vor reduce impozitele, dar venind la guvern, le-au mărit. Țărăniștii au pus taxe pe măciniș, liberalii fac la fel. Din banii cari se încasează de la oameni ce vor să-și macine grâul, se plătesc ajutoare exportatorilor. D. deputat Cârlan semnalează pericolul ce-l prezintă pentru țăranii din regiune și mai ales pentru copiii lor, întreprinderea evreului Brenner din Mărățeia, care a obținut concesia exclusivă de a fabrica unt; oamenii dau acestui venetic pe preț de nimica, laptele dela vacile lor, pentru a scoate unt. Copii în loc să mănânce lapte bun, mănâncă zerul ce rămâne de la fabricarea Untului. Apoi d. deputat Cârlan, face o dare de seamă asupra activității sale ca parlamentar, arătând că dacă unii s’au supărat cândva că d-sa n'a dat de băut la alegeri, în schimb a venit să dea socoteală de ceea ce a făcut, pe când ceilalți aleși ai județului nu vin să facă acest lucru, câci n’au făcut nimic. Studentul IRIMESCU, președintele tineretului din Iași, explică pe largă programul partidului Național-Creștin și arată că se deosebește întru totul de programele celorlalte partide, având și superioritatea morală a celor ce-l conduc. D. avocat POPINCIUC arată toată putreziciunea care există în partidele Înstrăinate, cari pentru salariile de milioane pe cari membrii lor le primesc de la evrei, scumpesc produsele industriale prin menținerea cartelurilor și prin taxele enorme pe cari le pun la vamă, pentru importul produselor industriale din străinătate. Aceste taxe sporesc de 5—8 ori prețul mărfurilor fabricate de cari au nevoie românii, constituind impozite de multe ori mai mari decât cele plătite de oameni direct la percepție. Apoi arată toate afacerile pe cari atât țărăniștii, cât și liberalii le-au făcut, unii lăsândune dezarmați, alții prin excrocheriile cu devizele unde pe lângă alți escroci de rând se află chestorul Călătorescu și vicepreședintele Senatului, Tony Di 6SCU. Gospodarul SAVA BLANDU din Bosanci, se întreabă de ce după unirea dorită de toți românii, țara noastră în loc să dea înainte» dă îndărăt. Politicianii cari ne-au guvernat, ne-a adus într’o stare disperată, din care nu ne mai poate scoate decât partidul Național-Creștin. Invalidul GH. COȘTIUG din Pâtrăuți arată situația nedreaptă a celor ce s’au jertfit pentru țară. Când au fost să-și ceară drepturile la București, guvernanții, cari n’au știut de greutățile războiului, i-au schingiuit și i-au strâns cu apă. Gospodarul MIHAI CALANCEA din Călinești amintește rolul criminal jucat de evrei sub stăpânirea austriacă prin generalul Fischer, care a împânzit Bucovina de spânzurători. Astăzi, sub guvernarea românească, suferim tot așa de greu jugul străinilor. Studentul BURLACU arată meritele profesorului A. C. Cuza in trezirea conștiințelor românești. Atunci când Rusia și Ungaria erau in ghiarele comuniste, studențimea care urma cursurile profesorului Cuza a împânzit satele, ducând lupta împotriva iudeo-comunismului. Astăzi Basarabia care e cea mai împânzită de comuniști, este complect național-creștină. Gospodarul N. MEDRICHI, își manifestă dorința ca toți bunii români să se unească spre a scupa țara de mizeria în care au aruncat-o partidele înstrăinate. Gospodarul GAITAN din Bosanci, arată lupta ce se dă intre naționalism și comunism. Dn deputat CÂRLAN explică apoi mai pe larg problema evreiască și ia jurământul de Credință al congresiștilor. La ora 7 se sfârșește congresul printr’ o horă, apoi cu mult însuflețire congresiștii defilează și in fine se duce fiecare la casa lui, purtând în suflet speranța apropiatei desrobiri. —x#x Durerile Basarabiei (Urmare din pagia) tentei ? Fiindcă a stat sub jug străin ? O spunem aceasta aci și trebue să o știe toți românii că astăzi trebue să dispară, cu desăvârșire suspiciunile umilitoare ale Basarabiei ca „bolșevică“. Nu există provincie românească mai credincioasă in neamul și’n Regele său și mai supusă ca Basarabia și’n acelaș timp nu există o provincie mai oropsită și mai uitată ca ea. De ce așa ? Pentru că nu are cine s’o asculte. Conducătorii ei îmbogățiți și învechiți sunt lași, „potentații“ democrației noastre imiribunde sunt lași și rămâne biet țăranul, să-și blesteme soarta și munca. Ne trebuesc oameni noui, care să regenereze și să disciplineze! Serigu M. Nicov Orar: teatru-cinema TEATRUL CĂRĂBUȘ ; Hip, hip, ura i gradina Marconi : Figura de la Dorohoi. CAPITOL: Egoista, jurnal și compleetare. SELECT: Extraordinarul Mister Ruggles. TRIANON (sala): Dulce Adelina, jurnal și compleetare, colorată; Cântecul rândunicilor. TRIANON (grădina, b-dul Brătianui 2): Dulce Adelina, jurnal și compleetare, colorată. Cântecul răndunicelor. FEMINA: Căsătoria engleză și Banga$16î^. DARLY (B-dul Elisabeta 5): Tată și fiu și Sylvia. REGAL: Diavolii aerului și Jurnal Paramount. BULEVARD-PALACE: Tase și Năstase, doctori fără voie, Jurnal și desen animat, BOXY: Egoista, jurnal și complecaivi, VOX, Liliana și Gelpușcă. A. R. p. A. (grădina fost Colosi Haimanaua, jurnal și completare, seara 7.30 un nou cabaret artistic. A. R. P. A.: Haimanaua, jurnal și completare, seara 7.30 un nou cabaret artistic. CITY (B-dul Carol 7): Orașul patimilor și Amanții fugari. CORSO: Eroare conjugală, Jurământ de răzbunare și revista „Ora Corso“. BIZANTIN: Hoțul de milioane : Fata pădurarului. OMNIA: Toată lumea râde, captă și iubește și Fata care spune nu. FORUM (grădina și sala): Prinresa diamantelor și căsătoria secretă. MARCONI: Buze care trădează și Cruciada dragostei. MARNA: Transatlanticul, jurnal și compleetare. LIDO: Cântă inimă și Aneta 10 paradis. PACHE: Rwaba și Paațele dragostei. *