Ţara Noastră, ianuarie 1938 (Anul 16, nr. 1540-1560)
1938-01-05 / nr. 1540
PAGINA 2-a Ordin de zi No. 1 din 1 Ianuarie 1938 Ostași, sburători și marinari. In amurgul acestui leat de înfăptuiri ți de trudă se ivesc pentru Aeronautică și Marină zorile unei isbânditoare renareri. Deasupra nemărginirilor străvezii, — în văzduh ca și pe mare, — au sporit necontenit dealungul anului încheiat unitățile de Aer și de Apă: echipajele, însuflețite de o pătrunsă recunoștință pentru Augustul Suveran, căruia îi datoresc această viguroasă propășire, privesc astăzi cu mândrie cum se avântă tot mai semețe spre orizonturi culorile tricolorului românesc pe cocardele avioanelor ca și la vârfurile catargelor. Cu toții ați contribuit deopotrivă și cu egală râvnă la această operă de întărire a Patriei! In existența voastră necontenit primejduită de asalturile valurilor și ale uraganelor, — unii pierzându-vă în înălțimile slavei, ceilalți navigând peste zările apei, — pământul natal vă rămâne cu atât mai drag cu cât va crește mai năvalnic în suflete dorul să-l regăsiți: din altitudini și din depărtări, voi reveniți spre căminuri cu mai multă dragoste pentru Neamul, pentru Țara, pentru Regele vostru. Virtuțile străvechi ale rasei se rostesc eroic în destinul vostru, necontenit înfrățit cu riscul și cu neprevăzutul. Ați dovedit-o darnic în cursul anului ce se duce, — laolaltă cu camarazii voștri căzuți pe căile văzduhului și ale apelor. Pentru jertfați disciplina voastră, pentru devotamentul cu care v’ați înfrățit în primejdie și în avânt, vă mărturisesc astăzi mulțumirea ți mândria mea. In pragul anului ce începe, urarea mea de muncă spornică se bizue pe aceste dovezi bărbătești de neclintită fidelitate pentru Rege, pe această pasiune pe care fiecare dintre voi a arătat-o pentru arma sa. Cu atât mai admirabilă este disciplina voastră de ostași ai unor arme tinere la noi, cu cât voi vă sorbiți avântul mai puțin din pildele trecutului decât din speranțele viitorului. Viitorul acesta, — la aurora anului nou, — se deschide pentru Aeronautică și Marină cu presimțiri de primăvară. Recunoștința voastră pentru această renaștere, să fie întreagă închinată Tronului care a inaugurat-o, și Patriei care a înlesnit-o. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol II!... Trăiască Măria Sa Mihai, Stav Voevod de Alba Iulia !... Trăiască Augusta noastră Dinastie, nemuritoare ca și Națiunea Românească !... Trăiască România!... Trăiască și propășească Aeronautica și Marina în ale căror unități se bronzeasă echipajele eroic escortate de vânturile slavei și de valurile largului. MINISTRUL AERULUI ȘI MARINEI, (sl.) RADU IRIMESCU. Ziua de Anul Nou la Legația polonă In ziua de Anul Nou d. ministru al Poloniei și d-na Arciszewski au primit în saloanele legației pe membrii coloniei polone din București. După urările primite, d. ministru Arciszewski a rostit o cuvântare spunând între altele: ne strângem toți la începutul fiecărui an pentru a sublinia convingerea ce o avem în colectivitatea națiunii. Întrucât ne dăm prea bine seama că, condițiunile vieții noastre atât cele morale cât și cele materiale depind tot mai mult de puterea și considerația ce i se da Patriei noastre in lume. Curentul naționalist se afirma la toate popoarele, ba la unele devine el singurul cult public, cuprinde toate straturile populației. Înfrângând teoriile luptei de Clasă și al materialismului epocal, și astfel Patria apare ca singurul scut al cetățeanului in lupta sa de toate zilele pentru drepturile sale. Dacă ne iubim Patria și dacă avem convingerea în puterea solidarității poporului nostru, atunci nu putem să contestăm altor popoare aceste drepturi. In lupta intre idei vor trebui să cedeze cei slabi, iar cei tari vor Învinge. Deosebirea principială intre naționalismul modern și imperialismul antebelic este, că naționalismul timpurilor noastre este constructiv și tinde la fructificarea tuturor calităților poporului respectiv. Polonia va avea toată considerația pentru naționalismele străine, având convingerea că ele vor respecta drepturile noastre la fel cum o facem și noi față de ceilalți. Polonia și-a avut naționalismul ei incă sub conducerea marelui conducător Iosif Pilsudski, dar condițiunile grele ale luptei pentru viață nu pot lăsa Polonia indiferentă față de problemele coloniale și ale căutării materiilor prime in lume. In domeniul politicei externe, anul care a trecut, a fost un an de afirmare și de întărire a Încrederii ce o are străinătatea in țara noastră, ale cărei baze solide au fost puse de mareșalul Iosif Pilsudski. Politica relațiunilor româno-polone a avut de notat în decursul anului trecut mari evenimente. Mă gândesc la vizitele reciproce ale M. S. Regelui Carol II în Polonia și E. S. Președintelui Ignacy Moscicki în România, care ne-au umplut de bucurie, mai ales pe noi polonezii stabiliți in România. In domeniul relațiunilor polonoromâne s’a făcut mult, dar mai este mult de făcut. Datoria noastră, a polonezilor din România, trebue să fie munca continuă pentru aprofundarea prieteniei și întărirea încrederii intre ambele noastre popoare. Muți dintre conaționalii noștri sunt cetățeni ai României. Ei pot să fie siguri că servind credincios țării lor, vor face cel mai mare serviciu Poloniei, pentru că intre interesele ambelor popoare nu există nici o deosebire ci o perfectă convergență și solidaritate. Ca indicere d. Ardezewski subliniază situația prosperă a Poloniei in domeniul economic și întărirea internă, datorită inițiativei creerii Taberii Uniunii Naționale, sub auspiciile mareșalului Smigly-Rydz. La solemnitate au fost de față contele și contesa Polinski, atașatul militar colonel Zakrzewski cu d-na, cpt. Zimnal, președintele coloniei polone, d. director Matoga și peste o sută de persoane din straturile intelectuale, industriale și muncitorești. D. dr. Schacht despre problema reglementării monetare internaționale 1 Berlin, 3 (Radar). — In rev’sta „Zeitschrift ier Akademie fuer Deutsches Recht“, d-ru! Schacht, președintele Băncii Rrichului, se ocupă de problema unei reglementări monetare internaționale. D-rul Schacht opune intre altele: Pentru a putea ajunge la o reorganizare durabilă a condițiunilor monetare interraționale trebuie ca in prealabil să se încerce biruirea spiritului de la Versailles, nu numai in viața politică, dar și in domeniul economic. Este necesar să se lichideze chestiunea datoriilor de origine politică și să se găsească o soluție la problema unei mai echitabile distribuții a materiilor prime, chestiunea vitală pentru țările i ndustriale. Pentru Germania, problema unui acces la fostele sale colonii rămâne de prima urgență și soluționarea ei ar fi unul din factorii in stare să pună capăt răsboiului economic general. Oricare ar fi noua soluție monetară a viitorului,ea se va sprijini din nou pe deviza aur. Aurul va fi singura bază in stare de a asigura o soluționare monetară internațională, pentru că în schimburile internaționale aurul este singurul mijloc de plată recunoscut în mod general, și pentru că un materie de compensație a excedentelor el nu poate fi înlocuit prin niciun alt mijloc mai practic sau de o valoare egală. Se înțelege de la sine că băncile de emisune vor avea de respectat regulele monedei aur. Primul bilanț încheiat pe 1937 bilanțul Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale din București . Cam toți anii, Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale a fost prima instituțiune financiară din țară, care a încheiat bilanțul său general la 31 Decembrie 1937. Extragem din acest bilanț următoarea situațiune sumară: I. — Totalul depunerilor de economii și cecuri, împreună cu fondurile proprii, a atins cifra de 5 miliarde 487 milioane, față de 3 miliarde 933 milioane la finele anului 1936, reprezentând astfel un spor de 1 miliard 554 milioane. II. — Disponibilul in numerar reprezintă 2 miliarde 194 milioane sau 33.98% din totalul fondurilor. III. — Totalul plasamentelor însumează 3 miliarde 272 milioane, cu un spor de 897 milioane față de anul precedent. IV. — După efectuarea amortizărilor legale, bilanțul anului 1937 se soldează cu un beneficiu net de lei 30182.947, față de lei 27.438.380 la anul 1936. ȚARA NOASTRĂ crări pentru corpul didactic — Conferința d-lul prof. I. Petrovici, ministrul Educației Naționale, la Radio — D. profesor Ion Petrovici, ministrul educației naționale, a făcut în seara de 1 Ianuarie in fața microfonului, urările corpului didactic, adresându-i-se cu următoarele cuvinte: preluând, conducerea ministerului educației naționale in chiar preajma anului nou, socotesc cu deosebire potrivit să mă adresez pe calea undelor. In această primă zi de ființare a anului 1938, către membrii corpului didactic din familia căreia fac și eu parte, totdeauna afișând cu precădere titlul de profesor, chiar in timpul măririlor vremelnice. 1Vu pot începe altfel: In această împrejurare, când activitatea mea ministerială se pornește deodată cu noul an, decât adresând după datine, urările cele mai cordiale ostașilor de toate gradele ale invățămnntului românesc. Urările acestea se pot totuși întovărăși foarte bine cu o profesie de orgoliu a breslei noastre dăscălești, reamintind câteva lucruri fundamentale în raport cu misiunea ei, In cadrele statului. In primul rând, nouă slujitorilor școalei, ne revine să desăvârșim risipirea unei calomnii, meșteșugit țesută și vânturată de dușmanii neamului nostru, anume că nu suntem un adevărat popor de cultură și un adevărat factor de civilizație. Exploatându-se anumite fapte secundare, care sunt absolut caracteristice, s’a isbutit totuși în anumite cercuri străine să se strecoare acea opinie greșită și să se nască întrebarea, dacă noi merităm realmente să stăpânim aceste pământuri bogate, oricât ne dădeau dreptul la ele trecutul nostru istoric și prezența noastră etnică. Am avut pururea convingerea că povestea deficienții noastre culturale, este un neadevăr sfruntat, ar fi insă foarte bine ca în conjunctura actuală a rivalității popoarelor și a asprei lor concurențe să înlăturăm până și pretextele pentru o atare legendă, sporind tot mai mult raza luminei și puterea ei de a străluci. La această operă, școala joacă un rol de frunte, și Intimând valul culturii tot mai adânc și mai departe, profesorimea are rolul nu numai să contribuie la prestigiul țării în lume, dar chiar la consolidarea stăpânirii sale, in marginile dreptului ei. In al doilea loc, profesorii au menirea frumoasă — de a înălța în sufletele ucenicilor, deasupra subsolului de instincte și porniri egoiste, un etaj mai luminos, mai nobil și mai des interesat, o regiune de comandamente și idealuri superioare, care s l domine clocotul impulsiunilor utilitare. Adevărata libertate nu este să nu te determine nimica, ci să fii călăuzit de ideal. Operă avea, fără îndoială, Insă nu imposibil de realizat, din cauza acelei tendințe secrete a sufletului omenesc, de a se depăși pe sine, și a se întrupa in forme mai înalte. Desigur pornirile egoiste sunt puternice și au rădăcini adânci, dar mugura vieții desinteresate există și dânsul atârnând de dibăcia grădinarului să-l facă a si desvolta. In sfârșit tot dascălilor le revine sarcina să cruțe într’o zi noile generații, și cu ele fara de desorientare și de aventuri primejdioase, deprinzându-le de cu vreme să se țină pe deoparte strâns de vechile tradiții naționale, în ceea ce ele au mai fundamental, iar pe de altă menținând trează în sufletul învățăceilor o însușire care, cred eu, face parte din patrimoniul razei noastre, deși totuși uneori ea se poate atrofia: bunul simț sănătos, cumpăna dreaptă, echilibrul care stăvilește tentativa de a o lua, razna și de a trece dincolo de linia zărilor clare și lămurite. Această spendidă misiune a unor sculptori care nu lucrează in marmură moartă, ci modelează sufletul viu, definește locul pe care corpul didactic il ocupă in structura statului și în ierarhia noastră socială. Ca ministru al școalelor voi căuta să asigur in toate privințele o poziție cât mai demnă și un loc cât mai înalt, acestor făuritori de sufletele și slujitori de ideal. Dar tocmai această solicitudine, pe care am dovedit-o și in alte rânduri, îmi dă dreptul și la unele exigențe, care nu mă sfiesc a le rosti chiar de acum. Devotamentul venim școală și pentru problema, educării tineretului, reclamă mai înainte de orice o punctualitate desăvârșită. Fără să ne mai găsim în starea de acum câteva decenii, care înspăimântase pe primul Rege al României, nu strălucim pare-se nici astăzi printr’o prea mare exactitate. Dar licențele de punctualitate merg în domeniul școalei tot așa de puțin ca și la drumul de fier. Ceea ce însă mai ales trebuie să cer de la apostolii școlii, este suflet și entusiasm. Cine nu-l are e mai bine să-și croiască alt drum dacă e tânăr, ori să lase locul ahlnnrí a ’hrif'rrt'n Î r orm Ofr?/ — cadivă nu se poate face nici cu nonșalență, nici cu oboseală. De acest lucru trebuie să se pătrundă conștiința tuturor. In fine, oricare ar fi diferențele de structură ale învățăceilor și deosebirile lor individuale, avem datoria imperioasă de a clădi în sufletul tuturora un mănunchiu solid de idei comune și de simțiri identice. Această uniformitate de bază, este chezășia solidarității cetățenești, a puterii de rezistență și a intensității efortului social. De aceia nu poate fi îngăduit nimănui să vatăme închegarea acestei unități sufletești minimale, in mijlocul căreia să strălucească întocmai ca un factor de lumină, mândria de a fi și voința de a rămâne român. Mă folosesc ăe acest mesagiu pentru a aduce urările mele și profesorilor minoritari, asigurându-i că le recunosc fără șovăire , dreptul de a considera tezaurul de tradiții ale minorităților respective, cu aceiași conștiință de sfințenie, cu care privim și noi moștenirea trecutului nostru. Insă datoria absolută a minorității lor de a se încadra în loialitate , 1 in cuprinderea statului românesc i 1 și a-i recunoaște caracterul lui 1 național, li obligă de a nu rămâne streini de cultura românească și a nu izola tineretul miinoritar de sufletul populației doiminante, prefăcând ostroavele ș i minoritare in cetățui ermetice și i dușmănoase. Un început de an, e însoțit în 'deobște de speranțe frumoase. In această dispoziție de așteptării optimiste, parcă și desușeșsc ecoul cuvintelor mele în sufletul ascultătorilor mei. Și plecând dela această credință, pe care aș voi ca viitorul să nu mi-o desmintă, sfârșesc cu vorbele cu care au pornit la treabă atâtea rânduri de strămoși, făcându-și semnul crucii. Cu Dumnezeu înainte ! D. PIÍOF. I. FETROVÎCI ministrul Educației Naționale Serbarea Anului Nou la legația din Roma Roma, 3 (Rador). — Cu prilejul Anului Nou, la Biserica Română din Roma s’a slujit un serviciu divin urmat de un Tedeum solemn. Au asistat d-nii Vasiliu, ministrul României pe lângă Vatican și Constantinidi, Însărcinatul cu afaceri al României pe lângă Quirinal, membrii celor două legații precum și membrii coloniei române. A urmat o recepție la legația română pe lângă Quirinal. D. Constantinidi a toastat pentru M. S. Regele Carol II și pentru noul guvern român, subliniind misiunea grea pe care o are de îndeplinit guvernul. Bombardarea aerodromului de la Nanking Shanghai, 3 (Radar). O escadrilă chineză a bombardat eui aerodromul de la Nanking, distrugând două avioane de bombardament japoneze. O crâncenă luptă aeriană s'a dat ors deasupra orașului Hanciang între 22 avioane japoneze și o escadrilă de avioane de vânătoare chineze. , ———,— ] ji Naționaliștii spanioli au cucerit orașul Temel Reprezentanța in România a Spaniei naționaliste ne trimite următorul comunicat lămuritor asupra cuceririi Temelului: După ocuparea înălțimilor cunoscute sub numele Muea De Teruel, care domină orașul, urmată acelea a satului Concado și după ce trupele naționaliste atinseseră periferiile lui San Elias, pătrunseră apoi in Ternet și luară"contact cu apărători" cari rezitară neîntrerupt, în mijlocul entuziasmului delirant al populației, la orele 4 d. m. Două ore mai târziu trupele naționaliste risipiră ultimele rămășițe din jurul cimitirului și al Băncii Spanei, iar lupta continuă până peste ora 1 noaptea, operațiile încetând pentru a realiza pe ziua de 1 ianuarie, ocuparea totală a orașului. Aceste operațiuni au fost întreprinse pe timpul unui puternic viscol. Zăpada nu a încetat să cadă împiedecând aviația să ia parte la bătăuș. Temperatura era de minus 12 grade. Drumurile care duc către oraș sunt pline de fugari roșii cari încearcă să se salveze, părăsind bateriile și mitralierele, ambulanțele ușoare și în general tot materialul lor de război. Ninsoarea deasă care face vizibilitatea imposibilă la 3—4 metri, a împedicat armatele naționaliste să urmărească cu eficacitate pe roșii. Generalul comandant al armatelor marxiste a fost făcut prizonier cu întregul său stat major. Acesta este generalul Fallos, care și-a făcut studiul la academia din Toledo. Defecțiunea inamicului ia caracterul unei adevărate debandade în fața forței atacului armatelor naționaliste, cari au făcut mii de prizonieri și cari au cules de pe teren mai bine de o mie de morți, in timp ce pierderile naționaliste sunt foarte ușoare, cum a anunțat generalul Davila, comandantul trupelor operații. In retragerea lui, inamiciruncă în aer podurile. In momentul apropierei artelor naționaliste șefii garninei au anunțat prin radio căntru a evita orice confuziune , rătorii Temeiului s’au retras seminar care n’a încetat ni clipă să fie în puterea lor. A fapt, a fost interpretat de intr’un mod cu totul contrar. Vestea despresurării Teniei a fost primită cu mari manii«țiuni în toate orașele Spaniei tionaliste unde mulțimea entază, cu drapele în frunte, parastrăzile aclamând armata vicioasă. Opinia publică spaniolă constă bătălia de la Teruel, ca cea mare defecțiune suferită de : de la începutul războiului, fiii acolo angajaseră ei cele mai forțe, cu un efectiv de 6 diviz cu un formidabil material de boi, primit în timpul din urmă urmare a acordului de la Nyor Sovietelor cu Indalecio Prieto,nistrul apărării naționale Barcelona, care enunțase că ste armate republicane sunt vizibile. Această victorie pune că minciunilor comuniștilor și presei europene și americ subvenționate de internateri marxiste asupra ocupației to a Teruelului, pe care comun n’au realizat-o niciodată. Superioritatea și înalta vare a comandamentului și armlor naționaliste s’au eviden încă odată pentru că ele au umlat asupra încercării forț marxiste superioare ca numai Efectul moral al acestei vizii naționaliste a avut o amure considerabilă în străinăt unde roșii trâmbițaseră lus Teruelului, considerând-o ca o victorie pe care rebelii n’avea s’o înlăture. Presa străină despre noul guvern ATENA, 31 (Rador).— Criza politică din România și constituirea noului guvern prezidat de d. Goga au mobilizat toate preocupările presei eiene din ultimele zile. Ziarele au consacrat a evenimentelor din România coloane întââi, publicând ample și numeroase informații și comentarii, toate favorabile soluțiunii ce s’a dat crizei. Articole biografice, relevând trăsăturile cele mai caracteristice ale personalității d-lui Goga și acțiunea sa închinată luptei naționale, au apărut în toate ziarele. De semnalat îndeosebi cele apărute în „Messager d’Athénes“, „Kathimarini“, „Elefteron Vima“, „Ethniki“, „Estia“ etc, care toate subliniază că șeful noului guvern român este, ca om politic, scriitor și orator, una din perosnalitățile cele mai dinamice, mai expresive și mai atrăgătoare ale vieții politice și literare românești, unanim prețuit pentru energia sa, pentru temperamentul său vibrant, pentru felul în care a închinat toată viața sa națiunii, cu toate posibilitățile-i de afirmare. In ultimele zile, articole de fond ale tuturor ziarelor elene au fost consacrate exclusiv noului guvern român. „Kathimerini“ subliniază că condițiunile de după răsboiu cer statelor și guvernelor metode noui și o activitate nouă dacă națiunile voiesc să trăiască și să progreseze. Ziarul constată că parlamentarismul a căzut incă odată la examen cu prilejul alelegerilor din România și că soluția dată crizei era unica posibilă. „Estia“ spune că semnificația schimbării petrecute în România nu are nevoie să mai fie subliniată. Personalitatea noului prim-ministru, condițiile in care el și-a alătuit cabinetul, exprimă lămurit caracterul și țelurile acestei formațiuni. D. Goga este o personalitate excepțională a vieții românești. Poet dintre cei mai mari ai țării sale, el a fost încărcat cu toate onorurile literare. Activitatea sa politică nu e mai puțin semnificativă. Campion neobosit al ideii naționale, șef al mișcării românești din Transilvania, d Goga s’a distins totdeauna printr’un patriotism intransigent și fanatic. Atât d-sa cât și d. A. C. Criza sunt dintre acei Români cari nu admit compromisuri sau transacții cu convingerile lor naționale. Generalii Antonescu și Teodorescu, cari participă la guvernare, sunt printre cei mai străluciți ofițeri români. Opinia elenă, care dă atâta importanță unei strânse colaborări politice cu puterea amică de la Dunăre, urează României să găsească: Sub noul ei guvern, ordinea, securitatea și liniștea de care are nevoie. ..Vladim“ subliniază că Suveranul României, în patriotismul Său, văzând relele care amenințau țara, a dat României posibilitatea de a fi guvernată de un om politic ilustru și patriot încercat, care este in acelaș timp una din mințile cele mai limpezi din România Socotind exagerate informațiile privitoare la o schimbare a politicei externe, ziarul adaugă textual: „Nu pare îndreptățit să se atribuie schimbării din România motive de ordin extern. România s’a săturat pur și simplu de certurile de partid sterile și vătămătoare. Hotărîtă să-și concentreze toate energiile pentru refacerea ei internă, România a urmat, calea pe care atâtea alte țări au străbătut-o cu succes înaintea ei. „Froia“ subliniază că M. S. Regele a acționat rapid și hotărît asigurând pacea lăuntrică și stabilitatea țării. D. Goga este un vechiu luptător și un mare patriot, care a dus în Transilvania lupte grele și lungi împotriva Monarhiei Austroungare. Poet ilustru, savant, academician, el posedă o rară aptitudine de a guverna, o mare promptitudine de deriziune, calități pe care le-a dovedit câd a mai fost ministru. . Este partizanul hotărît al ordinei, autorității și disciplinei. Ziarul are apoi cuvinte de prețuire pentru ideile naționaliste ale d-lui A. C Cuza. In concluzie, „Prosa“ arată că semnificația schimbării profunde, dtn România este reliefată de discursul M. S. Regelui și de primele masuri luate de guvern. „Blhniki", examinând situația, afirmă că România nu putea să rămână Berlin. Bladeri. Presa germană continuă să urmărească cu o vie atenție evoluția politică din România. Ziarele redau pe larg primele sete ale cabinetului Goga, desfășurate pe linia programului său de guvernare, subliniind cu satisfacție măsurile luate privitor la problema evreiască. „Voelkischer Beobachter” publică un articol de fond în care expune ideologia și programul național-creștin, în a cărui realizare vede reîntronarea elementului românesc în drepturile sale istorice și politice, prin înlăturarea străinilor, și în special a evreilor, din domeniile principale ale vieții sociale și economice a statului. Ziarul arată că Germania urmărește, nu numai cu interes dar și cu simpatie viitoarea evoluție a României, deoarece ea aduce o contribuție prețioasă în lupta contra bolșevismului și pentru excluderea elementului semit din viața națională, și reprezintă un factor important în opera de liniștire și pacificare a Europei. * Berlin, 31 (Rador). — Ziarele germane de azi continuă a publica lungi telegrame și reportagii privitoare la formarea noului guvern și la programul său politic intern și extern. Oficiosul ,,Voelkischer Beobachter”,redă la locul de frunte cuvântarea rostită de Suveran la depunerea jurământului noului guvern, precum și acela a d-lui prim ministru Octavian Goga. In același loc sunt publicate integral declarațiile făcute de d. Goga reprezentanților presei, subliniinduse lozinca „România a Românilor”. ..Deutsche Allgemeine Zeitung”, „Berliner Boersenzeitung”, ..Berliner Tageblat”, „Koelnische Zeitung”, ca de altfel întreaga presă germană, reproduc deasemeni amănunțit declarațiile d-lui președinte al consiliului, precum și ecourile trezite la noi și în străinătate de știrea formării guvernului național-creștin. In comentariile apărute până acum, presa germană arată o atitudine binevoitoare și plină de înțelegere față de guvern, scoțând în relief naționalismul său integral în politica internă și în cea externă independența în hotărîri și prietenia cu toate statele. VIENA, 31 (Rador).— întreaga presă austriacă acordă, și astăzi, cea mai mare atenție constituirii noului guvern român. Ziarele publică în extenso discursul rostit de M. S. Regele la depunerea jurământului noultor miniștri, cum și declarațiile făcute presei de către d. Octavian Goga, președintele Consiliului. Toate ziarele importante consacră situației din România articole de fond: • -------------- •—. • străină de tendințele autoritare ale veacului XX și că aceste tendințe, reprezentate de guvernul Goga, sunt ale întregului popor român. Ziarul subliniază asigurările date de guvern că nu .se va schimba politică externă tradițională a României. Toate ziarele publică numeroase fotografii, reprezentând pe d-nii Octavian Goga și A. C. Cuza „Woltblatt“, oficiosul catolic, scrie între altele că d. A. C. Cuza are o concepție despre lume înrudită cu aceea a lui Lueger și că noul guvern nu poate Roma, 30 (Rador). Presa italiană continuă a se ocupa cu satisfacție de noul guvern român, înregistrând programul și primele sale măsuri. Titlurile date de diferite ziare sunt semnificative: „Un guvern de dreapta constituit de d. Goga. Noua deviză este naționalismul, — declară Regele României miniștrior săi“, — își intitulează articolul „Gioroale d’Italia“. „România pentru întâia dată, are un guvern de dreapta naționalist“, — scrie „Gazzetta del Pepaio“. „Un guvern de autoritate constituit în România sub preșidenția d-lui Goga“, — scrie „Tribuna“. Fazele prin care a trecut alcătuirea noului guvern și cuvintele rostite de M. S. Regele la depunerea jurământului sunt redate in întregime și puse deosebit în evidență. Se subliniază că scopul suprem al politicii guvernului Goga va fi promovarea elementului și spiritualității românești, apoi antisemitismul și antibolșevismul. „Tribuna“, evocând figura fi lui Octavian Goga, spune că șeful guvernului român este una dintre cele mai mari personalități politice și culturale românești. Bărbat de moravuri austere și de idei precise, de o voință neînfrântă, noul prim ministru al României s’a distins totdeauna printr’o profundă înțelegere a originilor latine ale României, fiind în acelaș timp un admirator a tot ce este roman și Italian, cuprinzând bineînțeles pe d. Mussolini ți fascismul. Despre noul ministru de Externe, d.strate Micescu, se ocupă toate ziarele, numindu-l „Principele baroului român“. „Giomase d’Italia“ spune că in întreaga opinie publică românească a produs un mare entuziasm partea din cuvântarea M. S. Regelui, privitoare la afirmarea principiilor naționalismului. Ziarul adaugă că accentele călduroase cu care Suveranul a salutat constituirea celui dintâi guvern naționalist sunt o dovadă că soluția dată crizei inseamnă o întărire a principiului monarhi românesc și a patriei. *» Roma, 31 (Radar). — Publicația oficioasă „Informazione Diplomatica Italiana“ publică: „Cercurile răspunzătoare italiene urmăresc cu un viu și profund interes evoluția crizei de guvern din România deși a păstrat o rezervă lesne de înțeles până în momentul când criza a fost rezolvată și aceasta tocmai pentru a nu interveni în afacerile interne ale unui alt stat. „Astăzi, soluția fiind un fapt indepanit, se poate constata cu satisfacție că Regele Carol a dat puterea unui guvern de oameni noui, ale căror antecedente politice și doctrine sunt clar definite. „Printre acești oameni se găsesc mai mulți cari au păstrat totdeauna atitudine amicală și sinceră față de Italia fascistă, chiar și în perioada sancțiunilor și mai ales atunci. Italia fascistă nu a uitat și nu va uita această atitudine. ■ ——•— >acea un caracter provizoriu din moment cs Suveranul s’a adresat unor personalități atât de răpicate. Faptul acesta explică marea atenție a întregii Europe pentru ceea ce se petrece în România. • „Reichspost“ scrie între altele ,că nu este de așteptat o schimbare radicală în politica externă a României. „Nuzue Freie Presse“ își exprimă credința că noul regim național-creștin va respinge extremismul. „Wiener Neueste Nachrichten“, organ naționalist, scrie că venirea la putere a d-lui Goga înseamnă un nou capitol în evoluția internă a României. Național-creștinii, sunt contra liberalismului și contra materialismului marxist. „In cercurile responsabile italiene se crede că noua situație din România este semnul unei adânci schimbări, nu numai de natură internă, care se săvârșește actualmente in întregul bazin dunărean. „In aceleași cercuri se crede că guvernul român va putea, grație alcătuirii sale și directivelor pe care le va urma, să realizeze o politică de concretă și rodnică amiciție față de Italia“. * Roma, 31 (Rador) — întreaga presă italiană continuă să publice liniai și vibrante reportagii anunțând cu aprobări unanime cele dintâi măsuri luate de către guvernul Uniunii naționale creștine in administrație, presă și viața publică românească. „Gazeta del Popolo“ afirmă intr'un articol pe două coloane că guvernul român iți începe viața cu acte de bărbătească energie. „Tribuna", într'un articol pe trei coloane, proclamă profunda revoire a vieții naționale românești. Toate ziarele subliniază adâncul semnificației spirituale a lozincei noului guvern „Christos, Regele și Națiunea", ca și a formulei „România Românilor", sub semnul cărora d. Octavian Goga schițează activitatea sale de îndrumător și regenerator al forțelor creatoare ale românismului. Sa scoate de asemeni în relief personalitatea și perseverenta acțiune antievreeasca a d-lui profesor A. C. Cuza, adăugându-se că programul de afirmare națională al noului guvern va fi traducerea in realizări practice a doctrinei d-sale cu privire la primatul rassei în toate domeniile vieții publice și spirituale, „Giornase d’Italia", publică sub semnătura d-lui Virginia Gayda, una dintre cele mai inalte autorități ziaristice ale fascismului, un mare articol intitulat „Realism", arătând că noul guvern român este hotărît să consolideze Statul cu ajutorul unei poliției tari. Guvernul este istorît din conștiința națională și din viziunea clară a interselor poporului român. El va fi o forță rasistă hotărâtă și combativă știut fiind că d. profesor A. C. Cuza este teoreticianul naționalismului și antisemitismului in România. In politica externă deasemeni guvernul se va îndrepta spre concepții realiste și spre definiții clare și concrete. Relevând cu aprobare cele dintâi măsuri luate de d. prim-ministru Goga și accentuând că ele dovedesc însușirile active și noui ale guvernului său, d. Gayda arată că ele prevestesc un guvern tare, realist și anti-democratic și înseamnă promovarea unei forțe naționale regeneratoare, pe care națiunea italiană nu poate decât să o salute cu o vie cordialitate, pentru marea misiune ce este chemată să îndeplinească. D. Virginia Gayda închee căldurosul editorial, observând că noul guvern naționalist are grele, și delicate probleme de rezolvat. Comentariile presei germane . La Roma, aprobări unanime față de primele masuri ale guvernului ti [UNK]I