Ţara Noastră, mai 1938 (Anul 16, nr. 1580)

1938-05-07 / nr. 1580

ȚARA NOASTRĂ Creșterea oi­lor, economice Oile turcane au lâna cea mai inferioară, lână ce este compu­să din două feluri de fire : unele foarte subțiri și altele foarte groase. Deci turcanele fac parte din­ grupa oilor cu lână ameste­cată. Este bine să știm că grosimea unui fir de lână se măsoară cu o unitate de măsură ce se nume­ște micron. Un micron este de o mie de ori mai mic de­cât mi­limetru. Cele mai subțiri fire de lână, de la oile turcane, au 10—12 mi­­croni, ar cele mai groase, 100— 150 microni. Deci putem spune că lâna turcanelor are o grosi­me mijlocie de 45—55 microni. Este deci o diferență prea ma­re între gosimea firelor subțiri și celor groase. Aceasta face ca lâna turcanelor să fie de calita­tea cea mai inferioară, dintre lâna tuturor raselor de oi ce se cresc la noi în țară. O lână de bună calitate, cău­tată de fabricile de postav, pe lângă faptul că trebue să aibă firele subțiri, mai trebue ca a­­cestea să fie cât se poate cam de aceeași grosime. De o îmbunătățire a turcane­lor noastre numai într’o direc­ție, adică numai pentru lână, lapte sau­ carne nu poate fi vor­ba, căci sătenii noștri au deopo­trivă nevoie de toate aceste pro­duse. Care ar fi mijlocul cel mai bun de întrebuințat pentru a îm­bunătăți turcanele noastre , în­crucișarea cu alte rase nu a dat rezultate bune, în afară de aceea cu rasa Karakul (astrahan), în vederea producțiunii de pielcere. S-a încercat îmbunătățirea ra­sei turcane prin încrucișarea cu rasa tigaie, obținându-se acei cerci, cunoscuți sub numele de oile stogoașe sau stogomane, care de aseme­ena nu dau o lână mai bună. Pentru îmbunătățirea turca­­nelor albe, singurul mijloc reco­mandabil este selecțiunea (ale­gerea). Nici o altă rasă de oi nu va putea înlocui turcana din gospodăria țăranului­­ de la mun­te sau deal, căci nici o altă rasă de oi nu se­­ va mulțumi cu adă­postul, care, de cele mai multe ori, este făcut dintr’un acopil sau un singur perete, în par,sol de unde bate vântul. De­ aseme­­­nea nici o altă rasă nu va putea să ne dea atâtea produse, la o hrană așa de sărăcăcioasă, cât dau turcanele noastre. Turcanele albe trebuesc îm­bunătățite în toate direcțiile Prin selecție vom putea ridica cantitatea de lapte, de la 67—70 litri cât dau azi, la 100—1500 li­tri. Prin selecție d-l ing. Andrei din Caransebeș a reușit să ridi­ce cantitatea de lapte la oi la D-sale, la 200 litri anual. Același lucru putem face și la îmbunătățirea calității lânii ce o dau turcanele. In lucrările de selecțiune vom tinde să creștem numai oi cu lână compusă din fire mai subțiri și cât mai uni­forme. Crescătorii, cari s’au ocupat întrucât­va cu îmbunătățirea a­­cestei rase, oierii din Ardeal au turme mult mai frumoase decât cei din restul țării. Cât privește turcana neagră, vom aplica la îmbunătățirea ei aceleași mijloace, ca la cea albă, în privința producțiunii de lapte și carne. Cum din împreunarea unui berbec kakul cu o turcană nea­gră obținem miei cu pietcele a­­proape tot așa de frumoase, ca și karakulul curat, este bine ca să se răspândească mult acest fel de creștere. în Basarabia, la o bună parte din crescători, pro­ducerea de pieid­ele din împre­unarea berbecilor karakukl cu­rat cu turcanele negre este o îndeletnicire destul de bănoasă. Ca producătoare de lână, tur­canele negre nu au prea mare însemnătate căci toată lâna pro­dusă de ele se folosește la face­rea chimiei sau alte stofe groase ce se poartă nevopsite de către sătenii noștri. O însemnătate mai mare tre­­bue să dăm creșterii țurcanelor brumării, care trebuesc înmul­țite și răspândite cât mai mult în regiunile de coline ale țării. Blănița mieilor brumării, tăiați până la 4—8 zile după naștere, se poate vinde cu preț foarte bun. Astfel de pielcele s’au vân­dut în anul trecut până la 3000 lei bucata. Dunarea generală ordinară a „ S.Petrolul Românesc" care­­ să aibă loc Sâmbătă 30 A­­e, s’a amânat pentru Sâm­­b­ătă 7 Mai. MN Soc. „ACTICARBON", care și-a început a­ctivitatea în cursul anului 1937, a avut în primele 6 luni de activitate o producție de cca. 235 tone cărbuni activi. * "ADUNAREA GENERALA „ Băn­cii Agricole s’a ținut Sâmbătă 30 Aprilie în prezența membrilor consiliului de administrație, a ac­ționarilor prezenți și a d-lui Geor­­ge Mincu, directorul general al băncii. După ce s’au îndeplinit formali­tățile cerute de codul de comerț, s'a cetut darea de seamă pe anul 193?, dându-se­­ descărcare consiliu­lui de ac-ție de gestiunea sa. S'a aprobat apoi bilanțul și con­tul de profit și pierdere, care ara­tă un beneficiu de lei 3.503.309 și din care se va distribui acționari­lor un dividend­­ de 5 la sută. S'au modificat apoi, art. 13, 15, 48 și 63 din statutele Casei auto­nome de pensiuni și ajutoare a per­sonalului băncii și s'a ratificat co­optarea în consiliu a d-lor Alex. Alexandrini și Gh. Petrescu. ★ Soc. „ACTICARBON" insta­lează actualmente o fabrică de sulfură de carbon la Lupeni. Noua fabrică — care va intra în funcțiune în anul 1939 — va fi fondată în colaborare cu soc. Viscoza Românească". ★ „prima societate roma­na de EXPLOZIVI”, București. Adunarea generală ordinară, după ce a aprobat gestiunea anului 1939 și distribuirea beneficiilor, au fost realeși în consiliu d-nii: E. Philipp și profesor P. Poruțiu, pe o nouă perioadă de patru ani, cu începe­re de la ianuarie 1939, iar locul o­­cupat de d. administrator Major Frank Everist Short, rămâne liber. Deasemeni au fost aleși conson pe anul 1938, d-nii : N. Budurescu, C. Nestor și M. Kogălniceanu, iar cen­sori-supleanți d-nii: I. Cotmules­­cu, Ștefan Ciuntu și A. Freund. Consiliul a ales președinte pe d. G. G. Mironescu, vice-președinte pe d. E. Phillip, iar administratori delegați pe d-nii: V. Slăvescu, E. Phillip și administratori-supleanți pe d-nii: C. G. Sturdza și d. W. Bickford Smith. ★ „IITRAMONIA", București. Adunarea generală ordinară, du­pă ce a aprobat gestiunea anului 1937, a reales în consiliul de ad­ministrație pe d-nii: L. W. Bickford Smith și E. Philipp, pe o nouă perioadă de 4 ani, cu în­cepere de la ianuarie 1939. De­­asemeni au fost aleși censori pe anul 1938, d-nii: I. Apostolescu, G. H. Piopeanu și E. Pavelescu, iar censori-supleanți d-nii: C. Herescu, C. Nestor și I. Cosmu­­lescu. Consiliul a numit administra­tori delegați pe i-nii: V. Slăves­­cu și G. G. Sturdza. ★ „CONCORDIA“ Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului Se aduce la cunoștința Domni­lor acționari ai societății noas­tre că, nedepunându-se în ter­men numărul de acțiuni necesa­re quorumului legal, Adunarea generală ordinară ce urma să se țină în ziua de Luni 2 Mai 1938, ora 9 luni. dimineață, se va ți­ne în ziua de Sâmbătă 7 Mai 1938, la ora 9 jum., dimineața la sediul social din București, str. Matei Millo No. 75, conform convocării din Monitorul Oficial No. 88 din 15 Aprilie 1938, ori­care ar fi partea de capital re­prezentată. Acțiunile mai pot fi depuse până la 1 Mai 1938 și mandatele până la 3 Mai 1938. CONSILIUL DE ADMINISTRA* „CREDITUL CARBONIFER Societate Anonimă Minieră Convocare D-fufl Rrefron­ari ai Societății Cre­ditul Carbonifer sunt invitați a se intruni in adunare generală ordi­nară la ziua de 2 Mai 1938. ora 10 Mai 1938, ora 10 luni,, la sediul soc. București, str. Matei Millo Nr. 15, având a delibera asupra urmă­toarei Ordine de zi: 1. Raportul consiliului de admi­nistrație asupra exercițiului 1937.­­ Raportul cenzorilor asupra aceluiaș exercițiu. 3.­­Aprobarea bilanțului și contu­lui de profit și pierdere încheiate ACTIV la 31 Decembrie 1937. Descărcarea de dat consiliului de administrație, censorilor și direcțiune­ asupra gestiunii lor. 4. Repartiția beneficiului pe exer­cițiul 1937. 5. Ratificarea cooptării în consi­liu­ de administrație a d-lui ing. P. Bejan. 6. Alegerea a 5 censori efectivi și 5 censori supleanți. 7. Fixarea remunerației censori­lor. D-nii acționari care doresc să ia parte la această adunare generală sunt rugați a depune acțiunile lor cel mai târziu la 26 Aprilie 1938. In România: la Banca Comercia­lă Română, 3, str. Smârdan. In Belgia: la Banque d'Anvers, Anvers, 48, Place de Merr. Propunerile d-lor acționari care doresc a fi reprezentați trebuesc depuse la sediul societății cel mai târziu la 1 Mai 1938. Dacă la data susmenționată a­­dunarea generală nu a putut avea loc din cauza lipsei de quorum sta­tutar, sau din alte motive, se va ține o a doua în ziua de 7 Mai 1938, la aceiași oră, în același loc și cu aceeași ordine de zi, prezenta publicație ținând loc de convocare pentru această a doua adunare ca­re va delibera valabil cu orice nu­măr de acționari prezenți. D-nii acționari care doresc să ia parte la această a doua adunare sunt rugii a depune acțiunile lor cel mai târziu la 1 Mai 1938, iar procurile la 6 Mai 1938. Consiliul de Administrație PASIV BILANȚUL încheiat la 31 Decembrie 1937 Președintele consiliului de administrație, GENERAL E. BALLIF Șeful contabilității, P. GEORGESCU Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: P. BENIEST, C. MEREUȚĂ, J. DESTECHE, Dr. C. STANESCU Președintele consiliului de administrație, General E. BALLIF Șeful contabilității. P. GEORGESCU Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: P. BENIEST, C. MEREUȚA, J. DESTECHE, Dr. C. STANESCU 99 j 53.562.023 II 53.:62.023 Figuri culiurai© (Urmare din pag. I-a) atâta vreme cu guvernanții de la Budapesta. Această luptă nu va slăbi în momentul biruinței de­finitive, când drepturile firești ale națiunii și ale limbii noastre vor trebu să fie recunoscute și respectate în întregime de către guvernanții de orice neam". Mai lămurit, mai hotărât și mai documentat nu putea vorbi nimeni sub vechea cârmuire, în Ardeal. Urmează pagini de calde sim­țiri, rostite în zilele sfinte ale întregirii (1918), apoi la mor­mântul mecenatului V. Stroescu și al fruntașului luptător V. Bra­niște. Sunt alăturate câteva pa­gini economice, un studiu despre „Influența lui Hegel în scrisul lui Bălcescu și Eminescu", mai mul­te articole (unele în presa ame­ricană) de actualitate, în legătu­ră cu lupta pe care o duce și astăzi prof. Lupaș cu istoricii maghiari, privitor la drepturile noastre asupra hotarelor de azi ale țării, în calitate de preșe­dinte al Ligii Antirevizioniste din Ardeal. Inălțat pe piedestalul magnific al unei astfel de opere, guvernul d-lui Octavian Goga îi încredin­țează conducerea ministerului cultelor și artelor. Ajuns în fruntea acestui minister a por­nit la muncă încordată, fărâ ză­bava, într’o atmosferă primăvă­­ratică, cu îndrăzneala omului care-și chibzuise bine planurile. Faptul că a ajuns pentru întâia oară un preot în fruntea trebu­rilor bisericești din țara noas­tră, a stârnit pretutindeni însu­flețire, iar întâmplarea că era și eruditul biograf al mitropolitu­lui Șaguna a fost garanția mora­lă că, întru duhul marelui ierarh va fi cârmuită biserica, ieșind cu prestigiul sporit și cu demnita­tea înălțată, întâiul gând s’a îndreptat că­tre căpeteniile bisericilor creș­tine ale țării, amintindu-le de ne­cesitatea consolidării morale și a înălțării sufletești, subliniind rostul lor de îndrumare și răs­pundere. Apoi, fixează gânduri­le de temelie ale noului veac : „Vrem ca la baza statului ro­mân să fie așezat principiul spi­ritual al creștinismului. Vrem ca biserica națională să fie con­siderată ca suprema reprezen­tantă a forței generatoare de viață morală. Vrem să impunem spiritului public ordinea morală întemeiată pe doctrina evan­gheliei lui Hristos. Vrem să re­integrăm biserica noastră în per­manenta ei misiune creatoare și purificatoare. Vrem o preoți­me luptătoare încadrată ca fac­tor esențial în organizația de stat, conform tradiției româ­nești și cerințelor etice ale unei temeinice așezări naționale. Creștinismul face parte organi­că din sufletul poporului româ­nesc, care va primi cu inimă deschisă năzuințele chemate a contribui să întărească credin­ța în inimi și să consolideze bi­serica noastră națională, care e­­ste temelia vieții spirituale a Ro­mâniei". Cunoscător al nevoilor obște­ști ale clerului, a hotărât să-l scoată din umilirile trecutului, făcând să dispară nedreptele re­duceri de salariu. Apoi, s'a gân­dit chiar la îmbunătățirea soartei românilor din Macedonia și Ti­­moc, la înzestrarea mănăstirilor cu păduri, precum și la modifi­cata regim­ului sectelor. O măsură dintre cele mai sa­lutare a fost oprirea creștinării evreilor cari nu pot produce do­vada cetățeniei și s'au strecurat pe furiș în țară. Pentru a smulge din mâna e­­vreilor „condamnabila precupe­­rire cu sfintele icoane și cu o­­dăjdiile", a hotărât monopolul vânzării acestora. Tot așa nă­zuia să ferească de pecingenea iudaică teatrul, dispunând înlo­cuirea elementelor de origine și de valoare incertă cu încercate elemente de baștină, —„în con­cepția cărora arta națională, cu specificul ei, să fie în toate îm­prejurările la loc de cinste". S'a vorbit și despre convoca­rea unui sinod ecumenic la Bu­curești, ceea ce ar fi mărit consi­derabil vaza ortodoxiei româ­nești, dar reforma care a trezit însuflețire generală a fost rein­troducerea obligativității căsă­toriei religioase. Urma­ ca nici o căsătorie civilă să nu se poată face, dacă nu este precedată de cununia religioasă. Acest fapt ar fi adus o ridicare morală a vieții familiare, întărind credin­ța prin legătura în fața lui Dum­nezeu, mărind încrederea și sen­timentul răspunderii în căsnicie. Modificarea aceasta, spunea d-l Lupaș, urmărește salutul de a reînălța prestigiul credinței în popor, contribuind, prin fortifi­carea morală și religioasa a vie­ții familiare, atât la reînvierea bunelor tradiții bisericești, cât­ si la consolidarea statului nostru ca stat național și creștin. Iată, într'o lună de zile, ceea ce nu s'a făcut în 20 de ani, o adevărată revoluție morală, te­­meinicirea statului creștin, care nu poate fi așezat, zicea d-l Lu­­paș, cu trăinicie victorioasă pes­te toate vijeliile și răutățile vre­mii, decât clădindu-1 pe piatra unei credințe, pe care nici por­țile iadului să nu o poată surpa. Pornit la drum cu acest mă­nunchi de gânduri, prof. Lupaș și-a dat bine seama de necesita­tea de­ a trece de la statul laic la cel creștin. De aci întărirea fa­miliei prin intensificarea cre­dinței și fundamentarea culturii prin înălțarea cugetului spre cer, spre dreapta propășire a nea­mului, prin credință și prin cul­tură. Cu aceste două aripi de lu­mină sufletul românesc va stră­bate viitorul. Dar, pentru a putea privi cu încredere ziua de mâne, ne tre­bue dascăli credincioși și preo­ți luminați. Dacă în inima edu­catorilor și îndrumătorilor tine­retului, zice prof. Lupaș, nu s'ar găsi nici un fel de prisosință de simțire creștină, el nu ar mai avea nici un drept să urce cate­dra, după cum nu s-ar cuveni să urce amvonul nici preotul care din bogăția propriului său suflet nu are nimic de împărtă­șit credincioșilor, întreg învățământul va trebui să fie pătruns de fiorul credin­ței. Pe culmile sufletului încă se simte necesitatea unei adieri re­ligioase. Dovadă, faptul, că ti­neretul universitar a cerut să aibă dascăli cu convingeri reli­gioase. Căci sufletul, zice prof. Lupaș, prins în mrejile îndoelii, sau chiar ale necredinței, nu va exercita decât o influență pro­fund păgubitoare asupra tinere­tului. Misiunea educativă trebue înălțată spre treapta unui sacer­­doțiu rezervat celor mai vigu­roase talente. Numai ce pleacă din inimă străbate la inimă, spune o înțe­leaptă vorbă românească. E no­ta care străbate scrisul, vorba și toate faptele prof. Lupaș. Pa­siunea omului care crede în ceea ce face, naște îndemnuri, creiază convingeri și leagă prietenii statornice. Dar sinceritatea poa­te fi și o primejdie socială. Do­vadă, cuvântul răspicat l-a dus la temniță la 1908 și l-a făcut să urce calvarul și­­ să rabde încer­carea de răstignire morală de la 1927. Iar dacă întâmplarea de­­acum 30 de ani are o explicare, cea săvârșită la 1927 de presa evreiască, bucuroasă de a stro­pi un preot, rămâne un act de ticăloșie fără pereche, o adevă­rată blasfemie. Și totuși, prof. Lupaș a rămas neostenit răspânditor de lumină, cu încredere în ziua judecății de acum. Vom priveghia de-acum­, zice el, ca scumpa noastră patrie să nu ajungă niciodată un pământ al necredincioșilor, ci să rămâ­nă pururea ferită de orice căde­re sau alunecare... Toată amor­țeala și pâcla întunericului să fie alungată acum ! In sufletul fie­cărui român să se trezească conștiința națională... Să dăm neamului românesc încrederea în el, cred neclintit în biruința steagului culturii prin credință. La 1 August 1938 se împlinesc 30 de ani de când prof. Lupaș­­ a intrat în temniță. Atunci va a­­părea o carte de închinare săr­bătorească, pentru mintea-i­lu­minată și inima-i caldă, pentru munca vieții dăruite neamului. Hor­ia Teculescu Polonia și problema coloniilor (Urmare din pag. l­ a.)­ loneză, din tote cifrele acestea rezultă cât de necesară este în Polonia o reformă agrară, care să împartă fondul pământurilor agricole grămădit în mâinile ne­muncitoare ale marilor proprie­tari. In sensul acesta s’au și fă­cut unii pași în Polonia. Din 1919 până la 1936 au fost îm­părțite în Polonia 2.422.500 ha. Dacă am socoti câte 1 ha., de fiecare gospodărie sătească să­nătoasă și câte 5 forțe de lucru de fiecare unitate economică ru­rală, în anul 1934 au luat naș­tere 5.650 gospodării țărănești, dând de lucru la 27.250 de oa­meni, în anul 1935 s’au format 7.980 de gospodării rurale cu 47.250 oameni. Față de aceasta însă populația Poloniei crește anual cu 400.000 de locuitori." Așa­dar nici o parcelare rapidă a pământurilor agricole nu­­ va ajuta mult, ca să nu ținem sea­mă de faptul că și cantitatea a­­cestora este în Polonia limitată. Dacă se tine seama și de seca­rea regiunilor mlăștinoase din regiunea Polesiei, rezerva acea­sta reprezintă numai 1.441 mii de ha, pentru 720.500 de oameni. Dar în Polonia mai există încă 2 milioane de gospodarii ale că­ror porțiuni de str­ânt trebuesc și ele mărite. Din acestea rezul­tă că nici reforma agrară cea mai largă și cea mai radicală nu va rezolva pentru Polonia pro­blema grea a suprapopulării. De aceia Polonia cere să i se­­ dea colonii proprii, unde ar putea să-și mute plusurile de populație care și așa este inutil pentru gos­podăria generală actuală a Po­loniei. ­bun pumnal si înfige durerea ; in organismul nostru ne pa­­ralizaază mădularele ți vo­ința. Și totuți salvarea e atât de aproape. Aplicând LINYCOl pe locurile sensibile face si di­­speri orice durere, fie vorbe de în reumatism, gute, migrenă ori scia­tic». Linycol,—nu veți uite nici­­­­odată recomandați# no­aștri. V. u . Prof. Girolamo Pagn­ano FLORENȚA SIROP PAGUANO PRAFURI ȘI CACHETE Compus­e din substanțe vegetal» .»nstitue tratamentul natural pent­tru rapida ți sigura curățire ți pu­rificare a organismului, intestine­lor ți sângelui. Vindecă constipa*­tia. Previne ți vindecă influenta, J t I« farmacii ți drogherii. gripa va P ÂNDE­Tg La primele timpi«...« gripă î frisoane, strănuturi, dureri de jale, aplicați seara înainte de a vă cul­ca, o pătură de Vată Ther­­mogine revulsivi și reso­, •îutivă. Vata Them­ogine produce o reacțiune ime­­­diată care împiedică coh­­fP'­­nea broafiilor mî a plămânilor. . .«fast# țț VÂRSTEI. ii *_y v­ițifi­*­. r«,unnAJui­|iíáiits — mui cu­ sea. fcifi8 evacuff aSPISS î0 greoaie; s.ă .^vibrieze fraut, aveți cfUteaifliG tertflc an­pi­MRb descohges." MSnam$ycșasele;și­ • «r­lntine­. eifpiarat^ pe către VEa^țift^rele; Uredo-i științifică] m PiBfespj^us" Poach­et, raera­­­«­4UiaA­ nns^ de Medicină:­ f^Md§^g^stii,stia,npacistiî" Sft«a­f»?Si^niIîi,droguerij, ;;

Next