Ţara Noastră, mai 1938 (Anul 16, nr. 1580)
1938-05-07 / nr. 1580
ȚARA NOASTRĂ Creșterea oilor, economice Oile turcane au lâna cea mai inferioară, lână ce este compusă din două feluri de fire : unele foarte subțiri și altele foarte groase. Deci turcanele fac parte din grupa oilor cu lână amestecată. Este bine să știm că grosimea unui fir de lână se măsoară cu o unitate de măsură ce se numește micron. Un micron este de o mie de ori mai mic decât milimetru. Cele mai subțiri fire de lână, de la oile turcane, au 10—12 microni, ar cele mai groase, 100— 150 microni. Deci putem spune că lâna turcanelor are o grosime mijlocie de 45—55 microni. Este deci o diferență prea mare între gosimea firelor subțiri și celor groase. Aceasta face ca lâna turcanelor să fie de calitatea cea mai inferioară, dintre lâna tuturor raselor de oi ce se cresc la noi în țară. O lână de bună calitate, căutată de fabricile de postav, pe lângă faptul că trebue să aibă firele subțiri, mai trebue ca acestea să fie cât se poate cam de aceeași grosime. De o îmbunătățire a turcanelor noastre numai într’o direcție, adică numai pentru lână, lapte sau carne nu poate fi vorba, căci sătenii noștri au deopotrivă nevoie de toate aceste produse. Care ar fi mijlocul cel mai bun de întrebuințat pentru a îmbunătăți turcanele noastre , încrucișarea cu alte rase nu a dat rezultate bune, în afară de aceea cu rasa Karakul (astrahan), în vederea producțiunii de pielcere. S-a încercat îmbunătățirea rasei turcane prin încrucișarea cu rasa tigaie, obținându-se acei cerci, cunoscuți sub numele de oile stogoașe sau stogomane, care de asemeena nu dau o lână mai bună. Pentru îmbunătățirea turcanelor albe, singurul mijloc recomandabil este selecțiunea (alegerea). Nici o altă rasă de oi nu va putea înlocui turcana din gospodăria țăranului de la munte sau deal, căci nici o altă rasă de oi nu se va mulțumi cu adăpostul, care, de cele mai multe ori, este făcut dintr’un acopil sau un singur perete, în par,sol de unde bate vântul. De asemenea nici o altă rasă nu va putea să ne dea atâtea produse, la o hrană așa de sărăcăcioasă, cât dau turcanele noastre. Turcanele albe trebuesc îmbunătățite în toate direcțiile Prin selecție vom putea ridica cantitatea de lapte, de la 67—70 litri cât dau azi, la 100—1500 litri. Prin selecție d-l ing. Andrei din Caransebeș a reușit să ridice cantitatea de lapte la oi la D-sale, la 200 litri anual. Același lucru putem face și la îmbunătățirea calității lânii ce o dau turcanele. In lucrările de selecțiune vom tinde să creștem numai oi cu lână compusă din fire mai subțiri și cât mai uniforme. Crescătorii, cari s’au ocupat întrucâtva cu îmbunătățirea acestei rase, oierii din Ardeal au turme mult mai frumoase decât cei din restul țării. Cât privește turcana neagră, vom aplica la îmbunătățirea ei aceleași mijloace, ca la cea albă, în privința producțiunii de lapte și carne. Cum din împreunarea unui berbec kakul cu o turcană neagră obținem miei cu pietcele aproape tot așa de frumoase, ca și karakulul curat, este bine ca să se răspândească mult acest fel de creștere. în Basarabia, la o bună parte din crescători, producerea de pieidele din împreunarea berbecilor karakukl curat cu turcanele negre este o îndeletnicire destul de bănoasă. Ca producătoare de lână, turcanele negre nu au prea mare însemnătate căci toată lâna produsă de ele se folosește la facerea chimiei sau alte stofe groase ce se poartă nevopsite de către sătenii noștri. O însemnătate mai mare trebue să dăm creșterii țurcanelor brumării, care trebuesc înmulțite și răspândite cât mai mult în regiunile de coline ale țării. Blănița mieilor brumării, tăiați până la 4—8 zile după naștere, se poate vinde cu preț foarte bun. Astfel de pielcele s’au vândut în anul trecut până la 3000 lei bucata. Dunarea generală ordinară a „ S.Petrolul Românesc" care să aibă loc Sâmbătă 30 Ae, s’a amânat pentru Sâmbătă 7 Mai. MN Soc. „ACTICARBON", care și-a început activitatea în cursul anului 1937, a avut în primele 6 luni de activitate o producție de cca. 235 tone cărbuni activi. * "ADUNAREA GENERALA „ Băncii Agricole s’a ținut Sâmbătă 30 Aprilie în prezența membrilor consiliului de administrație, a acționarilor prezenți și a d-lui George Mincu, directorul general al băncii. După ce s’au îndeplinit formalitățile cerute de codul de comerț, s'a cetut darea de seamă pe anul 193?, dându-se descărcare consiliului de ac-ție de gestiunea sa. S'a aprobat apoi bilanțul și contul de profit și pierdere, care arată un beneficiu de lei 3.503.309 și din care se va distribui acționarilor un dividend de 5 la sută. S'au modificat apoi, art. 13, 15, 48 și 63 din statutele Casei autonome de pensiuni și ajutoare a personalului băncii și s'a ratificat cooptarea în consiliu a d-lor Alex. Alexandrini și Gh. Petrescu. ★ Soc. „ACTICARBON" instalează actualmente o fabrică de sulfură de carbon la Lupeni. Noua fabrică — care va intra în funcțiune în anul 1939 — va fi fondată în colaborare cu soc. Viscoza Românească". ★ „prima societate romana de EXPLOZIVI”, București. Adunarea generală ordinară, după ce a aprobat gestiunea anului 1939 și distribuirea beneficiilor, au fost realeși în consiliu d-nii: E. Philipp și profesor P. Poruțiu, pe o nouă perioadă de patru ani, cu începere de la ianuarie 1939, iar locul ocupat de d. administrator Major Frank Everist Short, rămâne liber. Deasemeni au fost aleși conson pe anul 1938, d-nii : N. Budurescu, C. Nestor și M. Kogălniceanu, iar censori-supleanți d-nii: I. Cotmulescu, Ștefan Ciuntu și A. Freund. Consiliul a ales președinte pe d. G. G. Mironescu, vice-președinte pe d. E. Phillip, iar administratori delegați pe d-nii: V. Slăvescu, E. Phillip și administratori-supleanți pe d-nii: C. G. Sturdza și d. W. Bickford Smith. ★ „IITRAMONIA", București. Adunarea generală ordinară, după ce a aprobat gestiunea anului 1937, a reales în consiliul de administrație pe d-nii: L. W. Bickford Smith și E. Philipp, pe o nouă perioadă de 4 ani, cu începere de la ianuarie 1939. Deasemeni au fost aleși censori pe anul 1938, d-nii: I. Apostolescu, G. H. Piopeanu și E. Pavelescu, iar censori-supleanți d-nii: C. Herescu, C. Nestor și I. Cosmulescu. Consiliul a numit administratori delegați pe i-nii: V. Slăvescu și G. G. Sturdza. ★ „CONCORDIA“ Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului Se aduce la cunoștința Domnilor acționari ai societății noastre că, nedepunându-se în termen numărul de acțiuni necesare quorumului legal, Adunarea generală ordinară ce urma să se țină în ziua de Luni 2 Mai 1938, ora 9 luni. dimineață, se va ține în ziua de Sâmbătă 7 Mai 1938, la ora 9 jum., dimineața la sediul social din București, str. Matei Millo No. 75, conform convocării din Monitorul Oficial No. 88 din 15 Aprilie 1938, oricare ar fi partea de capital reprezentată. Acțiunile mai pot fi depuse până la 1 Mai 1938 și mandatele până la 3 Mai 1938. CONSILIUL DE ADMINISTRA* „CREDITUL CARBONIFER Societate Anonimă Minieră Convocare D-fufl Rrefronari ai Societății Creditul Carbonifer sunt invitați a se intruni in adunare generală ordinară la ziua de 2 Mai 1938. ora 10 Mai 1938, ora 10 luni,, la sediul soc. București, str. Matei Millo Nr. 15, având a delibera asupra următoarei Ordine de zi: 1. Raportul consiliului de administrație asupra exercițiului 1937. Raportul cenzorilor asupra aceluiaș exercițiu. 3.Aprobarea bilanțului și contului de profit și pierdere încheiate ACTIV la 31 Decembrie 1937. Descărcarea de dat consiliului de administrație, censorilor și direcțiune asupra gestiunii lor. 4. Repartiția beneficiului pe exercițiul 1937. 5. Ratificarea cooptării în consiliu de administrație a d-lui ing. P. Bejan. 6. Alegerea a 5 censori efectivi și 5 censori supleanți. 7. Fixarea remunerației censorilor. D-nii acționari care doresc să ia parte la această adunare generală sunt rugați a depune acțiunile lor cel mai târziu la 26 Aprilie 1938. In România: la Banca Comercială Română, 3, str. Smârdan. In Belgia: la Banque d'Anvers, Anvers, 48, Place de Merr. Propunerile d-lor acționari care doresc a fi reprezentați trebuesc depuse la sediul societății cel mai târziu la 1 Mai 1938. Dacă la data susmenționată adunarea generală nu a putut avea loc din cauza lipsei de quorum statutar, sau din alte motive, se va ține o a doua în ziua de 7 Mai 1938, la aceiași oră, în același loc și cu aceeași ordine de zi, prezenta publicație ținând loc de convocare pentru această a doua adunare care va delibera valabil cu orice număr de acționari prezenți. D-nii acționari care doresc să ia parte la această a doua adunare sunt rugii a depune acțiunile lor cel mai târziu la 1 Mai 1938, iar procurile la 6 Mai 1938. Consiliul de Administrație PASIV BILANȚUL încheiat la 31 Decembrie 1937 Președintele consiliului de administrație, GENERAL E. BALLIF Șeful contabilității, P. GEORGESCU Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: P. BENIEST, C. MEREUȚĂ, J. DESTECHE, Dr. C. STANESCU Președintele consiliului de administrație, General E. BALLIF Șeful contabilității. P. GEORGESCU Verificat și găsit conform cu registrele: Censori: P. BENIEST, C. MEREUȚA, J. DESTECHE, Dr. C. STANESCU 99 j 53.562.023 II 53.:62.023 Figuri culiurai© (Urmare din pag. I-a) atâta vreme cu guvernanții de la Budapesta. Această luptă nu va slăbi în momentul biruinței definitive, când drepturile firești ale națiunii și ale limbii noastre vor trebu să fie recunoscute și respectate în întregime de către guvernanții de orice neam". Mai lămurit, mai hotărât și mai documentat nu putea vorbi nimeni sub vechea cârmuire, în Ardeal. Urmează pagini de calde simțiri, rostite în zilele sfinte ale întregirii (1918), apoi la mormântul mecenatului V. Stroescu și al fruntașului luptător V. Braniște. Sunt alăturate câteva pagini economice, un studiu despre „Influența lui Hegel în scrisul lui Bălcescu și Eminescu", mai multe articole (unele în presa americană) de actualitate, în legătură cu lupta pe care o duce și astăzi prof. Lupaș cu istoricii maghiari, privitor la drepturile noastre asupra hotarelor de azi ale țării, în calitate de președinte al Ligii Antirevizioniste din Ardeal. Inălțat pe piedestalul magnific al unei astfel de opere, guvernul d-lui Octavian Goga îi încredințează conducerea ministerului cultelor și artelor. Ajuns în fruntea acestui minister a pornit la muncă încordată, fărâ zăbava, într’o atmosferă primăvăratică, cu îndrăzneala omului care-și chibzuise bine planurile. Faptul că a ajuns pentru întâia oară un preot în fruntea treburilor bisericești din țara noastră, a stârnit pretutindeni însuflețire, iar întâmplarea că era și eruditul biograf al mitropolitului Șaguna a fost garanția morală că, întru duhul marelui ierarh va fi cârmuită biserica, ieșind cu prestigiul sporit și cu demnitatea înălțată, întâiul gând s’a îndreptat către căpeteniile bisericilor creștine ale țării, amintindu-le de necesitatea consolidării morale și a înălțării sufletești, subliniind rostul lor de îndrumare și răspundere. Apoi, fixează gândurile de temelie ale noului veac : „Vrem ca la baza statului român să fie așezat principiul spiritual al creștinismului. Vrem ca biserica națională să fie considerată ca suprema reprezentantă a forței generatoare de viață morală. Vrem să impunem spiritului public ordinea morală întemeiată pe doctrina evangheliei lui Hristos. Vrem să reintegrăm biserica noastră în permanenta ei misiune creatoare și purificatoare. Vrem o preoțime luptătoare încadrată ca factor esențial în organizația de stat, conform tradiției românești și cerințelor etice ale unei temeinice așezări naționale. Creștinismul face parte organică din sufletul poporului românesc, care va primi cu inimă deschisă năzuințele chemate a contribui să întărească credința în inimi și să consolideze biserica noastră națională, care este temelia vieții spirituale a României". Cunoscător al nevoilor obștești ale clerului, a hotărât să-l scoată din umilirile trecutului, făcând să dispară nedreptele reduceri de salariu. Apoi, s'a gândit chiar la îmbunătățirea soartei românilor din Macedonia și Timoc, la înzestrarea mănăstirilor cu păduri, precum și la modificata regimului sectelor. O măsură dintre cele mai salutare a fost oprirea creștinării evreilor cari nu pot produce dovada cetățeniei și s'au strecurat pe furiș în țară. Pentru a smulge din mâna evreilor „condamnabila precuperire cu sfintele icoane și cu odăjdiile", a hotărât monopolul vânzării acestora. Tot așa năzuia să ferească de pecingenea iudaică teatrul, dispunând înlocuirea elementelor de origine și de valoare incertă cu încercate elemente de baștină, —„în concepția cărora arta națională, cu specificul ei, să fie în toate împrejurările la loc de cinste". S'a vorbit și despre convocarea unui sinod ecumenic la București, ceea ce ar fi mărit considerabil vaza ortodoxiei românești, dar reforma care a trezit însuflețire generală a fost reintroducerea obligativității căsătoriei religioase. Urma ca nici o căsătorie civilă să nu se poată face, dacă nu este precedată de cununia religioasă. Acest fapt ar fi adus o ridicare morală a vieții familiare, întărind credința prin legătura în fața lui Dumnezeu, mărind încrederea și sentimentul răspunderii în căsnicie. Modificarea aceasta, spunea d-l Lupaș, urmărește salutul de a reînălța prestigiul credinței în popor, contribuind, prin fortificarea morală și religioasa a vieții familiare, atât la reînvierea bunelor tradiții bisericești, cât si la consolidarea statului nostru ca stat național și creștin. Iată, într'o lună de zile, ceea ce nu s'a făcut în 20 de ani, o adevărată revoluție morală, temeinicirea statului creștin, care nu poate fi așezat, zicea d-l Lupaș, cu trăinicie victorioasă peste toate vijeliile și răutățile vremii, decât clădindu-1 pe piatra unei credințe, pe care nici porțile iadului să nu o poată surpa. Pornit la drum cu acest mănunchi de gânduri, prof. Lupaș și-a dat bine seama de necesitatea de a trece de la statul laic la cel creștin. De aci întărirea familiei prin intensificarea credinței și fundamentarea culturii prin înălțarea cugetului spre cer, spre dreapta propășire a neamului, prin credință și prin cultură. Cu aceste două aripi de lumină sufletul românesc va străbate viitorul. Dar, pentru a putea privi cu încredere ziua de mâne, ne trebue dascăli credincioși și preoți luminați. Dacă în inima educatorilor și îndrumătorilor tineretului, zice prof. Lupaș, nu s'ar găsi nici un fel de prisosință de simțire creștină, el nu ar mai avea nici un drept să urce catedra, după cum nu s-ar cuveni să urce amvonul nici preotul care din bogăția propriului său suflet nu are nimic de împărtășit credincioșilor, întreg învățământul va trebui să fie pătruns de fiorul credinței. Pe culmile sufletului încă se simte necesitatea unei adieri religioase. Dovadă, faptul, că tineretul universitar a cerut să aibă dascăli cu convingeri religioase. Căci sufletul, zice prof. Lupaș, prins în mrejile îndoelii, sau chiar ale necredinței, nu va exercita decât o influență profund păgubitoare asupra tineretului. Misiunea educativă trebue înălțată spre treapta unui sacerdoțiu rezervat celor mai viguroase talente. Numai ce pleacă din inimă străbate la inimă, spune o înțeleaptă vorbă românească. E nota care străbate scrisul, vorba și toate faptele prof. Lupaș. Pasiunea omului care crede în ceea ce face, naște îndemnuri, creiază convingeri și leagă prietenii statornice. Dar sinceritatea poate fi și o primejdie socială. Dovadă, cuvântul răspicat l-a dus la temniță la 1908 și l-a făcut să urce calvarul și să rabde încercarea de răstignire morală de la 1927. Iar dacă întâmplarea deacum 30 de ani are o explicare, cea săvârșită la 1927 de presa evreiască, bucuroasă de a stropi un preot, rămâne un act de ticăloșie fără pereche, o adevărată blasfemie. Și totuși, prof. Lupaș a rămas neostenit răspânditor de lumină, cu încredere în ziua judecății de acum. Vom priveghia de-acum, zice el, ca scumpa noastră patrie să nu ajungă niciodată un pământ al necredincioșilor, ci să rămână pururea ferită de orice cădere sau alunecare... Toată amorțeala și pâcla întunericului să fie alungată acum ! In sufletul fiecărui român să se trezească conștiința națională... Să dăm neamului românesc încrederea în el, cred neclintit în biruința steagului culturii prin credință. La 1 August 1938 se împlinesc 30 de ani de când prof. Lupaș a intrat în temniță. Atunci va apărea o carte de închinare sărbătorească, pentru mintea-iluminată și inima-i caldă, pentru munca vieții dăruite neamului. Horia Teculescu Polonia și problema coloniilor (Urmare din pag. l a.) loneză, din tote cifrele acestea rezultă cât de necesară este în Polonia o reformă agrară, care să împartă fondul pământurilor agricole grămădit în mâinile nemuncitoare ale marilor proprietari. In sensul acesta s’au și făcut unii pași în Polonia. Din 1919 până la 1936 au fost împărțite în Polonia 2.422.500 ha. Dacă am socoti câte 1 ha., de fiecare gospodărie sătească sănătoasă și câte 5 forțe de lucru de fiecare unitate economică rurală, în anul 1934 au luat naștere 5.650 gospodării țărănești, dând de lucru la 27.250 de oameni, în anul 1935 s’au format 7.980 de gospodării rurale cu 47.250 oameni. Față de aceasta însă populația Poloniei crește anual cu 400.000 de locuitori." Așadar nici o parcelare rapidă a pământurilor agricole nu va ajuta mult, ca să nu ținem seamă de faptul că și cantitatea acestora este în Polonia limitată. Dacă se tine seama și de secarea regiunilor mlăștinoase din regiunea Polesiei, rezerva aceasta reprezintă numai 1.441 mii de ha, pentru 720.500 de oameni. Dar în Polonia mai există încă 2 milioane de gospodarii ale căror porțiuni de strânt trebuesc și ele mărite. Din acestea rezultă că nici reforma agrară cea mai largă și cea mai radicală nu va rezolva pentru Polonia problema grea a suprapopulării. De aceia Polonia cere să i se dea colonii proprii, unde ar putea să-și mute plusurile de populație care și așa este inutil pentru gospodăria generală actuală a Poloniei. bun pumnal si înfige durerea ; in organismul nostru ne paralizaază mădularele ți voința. Și totuți salvarea e atât de aproape. Aplicând LINYCOl pe locurile sensibile face si disperi orice durere, fie vorbe de în reumatism, gute, migrenă ori sciatic». Linycol,—nu veți uite niciodată recomandați# noaștri. V. u . Prof. Girolamo Pagnano FLORENȚA SIROP PAGUANO PRAFURI ȘI CACHETE Compuse din substanțe vegetal» .»nstitue tratamentul natural penttru rapida ți sigura curățire ți purificare a organismului, intestinelor ți sângelui. Vindecă constipa*tia. Previne ți vindecă influenta, J t I« farmacii ți drogherii. gripa va P ÂNDETg La primele timpi«...« gripă î frisoane, strănuturi, dureri de jale, aplicați seara înainte de a vă culca, o pătură de Vată Thermogine revulsivi și reso, •îutivă. Vata Themogine produce o reacțiune imediată care împiedică cohfP'nea broafiilor mî a plămânilor. . .«fast# țț VÂRSTEI. ii *_y vițifiÂ*. r«,unnAJui|iíáiits — mui cu sea. fcifi8 evacuff aSPISS î0 greoaie; s.ă .^vibrieze fraut, aveți cfUteaifliG tertflc anpiMRb descohges." MSnam$ycșasele;și • «rlntine. eifpiarat^ pe către VEa^țift^rele; Uredo-i științifică] m PiBfespj^us" Poachet, raera«4UiaA nns^ de Medicină: f^Md§^g^stii,stia,npacistiî" Sft«af»?Si^niIîi,droguerij, ;;