Țara, decembrie 1941 (Anul 1, nr. 192-208)

1941-12-02 / nr. 192

ANUL I, No. 192 8 pagini 2 Lei Sibiu, Marti 2 Dec 1941 O O Înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a rab Nr. 14701941 O O REDACŢIA ei ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia ei Administraţia Nr. 746 ABONAMENTE: anual 500 Lei; imn. an 250 Lei; S luni 150 Lei - Pt. preoţi, în­văţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pt autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29664/941 Reorganizarea ţării în vizita pe care a făcut-o la Berlin, prilej de a sublinia încă odată voinţa dârză a României de a continua să fie zăgaz al Europei creştine împotriva hoardelor fără Dumnezeu, p­d. prof. Mihai Antonescu, preşedintele ad-inte­­rim al Consiliului de Miniştri, a vorbit opiniei publice europene şi mondiale, într-un interview acordat ziarului ita­lian „Tribuno“ despre „reorganizarea ţării“. Limpede şi hotărât, d. prof. Mihai An­tonescu a desprins din fapta Mareşalu­lui şi a Guvernului, grija permanentă pentru împlinirea unitară şi statornică a tuturor dezideratelor neamului, într’o operă socială inovatoare şi reconstruc­tă. Noua temelie a Statului, corporativis­­tă, va reuni profesiunile „în grupuri de reprezentare profesională, de disciplină naţională şi de muncă selecţionatoare“, ele fiind privite nu ca simple clase so­­ciale disidente ci ca element de chestiu­ne într’o activitate constructivă şi naţio­nală. In Noua Românie care se împlineşte prin fapta şi voinţa dârză a tuturor ce­lor cari înţeleg imperativul momentu­lui de acum, meritul — tratat nu ca for­mulă ci ca realitate, — va fi creatorul şi consacratorul elitelor, cari se vor con­funda cu „reprezentanţii calificaţi ai naţiunii după criterii de muncă şi de merit“. Răspunzând unei întrebări referitoare la problema micei proprietăţi agrare, d. prof. Mihai Antonescu a stăruit, lămu­rind că preocuparea guvernului, ţinând seama de dubla criză — socială şi eco­nomică — prin care trece mica pro­prietate rurală, este de a se­creia o „pro­prietate mijlocie, constituită în bun de familie inalienabil.“ Inalienabilitatea, element inovator, ferind fragmentările, va menţine astfel nealterat standardul capacităţii de producţie al loturilor. Pentru realizarea acestui lucru, gu­vernul va duce „o politică nouă“ prin care investiţiile proprietăţilor rurale vor fi sprijinite, pentru ca „să putem spori producţia naţională şi a clasei ţărăneşti în­spre centru“. Astfel ţără­nimea se defineşte ca elementul perma­nenţei neamului, al cărei sânge adu­­cându-ne victoria, noi la rându-ne tre­­bue să-i consacrăm plenitudinea dreptu­rilor într’o configuraţie socială nouă, activă şi desinteresată, încheind, d. prof. Mihai Antonescu de­­­­finind Consiliul de Stat ca „un instru-­­ ment tehnic de reconstrucţia Statului­­ şi a naţiunii“, a lămurit lumii întregi adeziunea României la noua ordine europeană, adeziune consacrată defini­tiv prin faptele de arme ale vitejilor noştri, şi devoţiunea poporului româ­nesc faţă de opera Mareşalului Anto­­nescu. Astfel constituită într-o singură vrere, România devine un element constructiv­­ al Europei, regăsindu-şi totodată firul tradiţiei sale voevodale, din vremuri în­­ cari solidaritatea claselor pe câmpurile de bătaie, se desăvârşesc, prelungin-­­ du-se, în reformele sociale atente la­­ nevoile reale ale obştei. Aşa a pornit să crească România de acum cu veghea Mareşalului stea călău­zitoare. 1 ­ GRIGORE POPA Apelul dlui Mareşal Ion Antonescu pentru „Ajutorul de iarnă“ Neamul Românesc şi-a făcut mărturia voinţei sale de luptă, nu numai ridicându-se din ruine şi ce­nuşa, dar luptând pentru drepturi şi onoare, pentru cruce şi dreptate. El s-a reaşezat astfel pe linia tra­diţiilor strămoşeşti de mândrie şi de luptă. Aceeaşi tradiţie însă care, în timp de război­ şi de bejenie, adu­na sub clopotniţe pe luptătorii Voe­­vozilor, aduna în timp de pace pe săracii cari aşteptau sprijinul şi a­­jutorul blândeţii. Să ne regăsim şi această tradiţie creştină de milă şi ajutorarea a­­proapelui. Foamea şi frigul îşi întinde ne­cruţătoare fiorii lor în sate şi oraşe. Copii de muncitori trudiţi stau ofiliţi de sărăcie în faţa părinţilor încremeniţi de nevoi. Iar în satele noastre orfanii şi săracii aşteaptă palizi bunăvoinţa noastră creştină şi datoria noastră de români faţă de cei ce sufere. Aţi ajutat până azi opera guver­nului şi a Consiliului de Patronat, sprijinind cu darurile voastre stă­­ruitoarea noastră muncă de alina­re a suferinţei şi de mângâiere a durerii. Trebue însă să facem din această aplecare de bunătate asupra nevoii şi a durerii, a frigului şi a foamei nu o întâmplare de milă ci o orga-­­ nizare de viaţă naţională. Am hotărît nu numai să fac un apel cald pentru toţi cei ce pot să înţeleagă suferinţa şi durerea ci să dau şi o poruncă tuturor celor cari trebue să dea din avutul lor pentru a sprijini pe cei ce n’au. Dar am decis să facem o epocă anuală, în care o adevărată campa­nie naţională de adunare a tuturor darurilor şi de sprijinire a tuturor­­ nevoilor să poată să intre în tradi-­­­ţia noastră românească.­­ Am încredinţat Consiliului de Pa-­­ tronaj această sarcină de a orga-­ niza opera de colectare a ajutoare­­i kw şi de distribuirea lor, operă pe care o numesc: „Ajutorul de i a r n ă“. Nu este aici numai, o acţiune si­multană de bunătate creştină, şi de­­ blândeţe omenească aplecată asu-­­ pra nevoiei, a durerii şi, a frigului, ci este porunca naţională a justiţiei care cere bogatului să înţeleagă pe cel sărac, pentru ca săracul să-l ad­nere pe cel bogat Această înfrăţire de dreptate so­cială trebue să fie înfăptuită prin ajutorul pe care îl instituim şi la care trebue să contribue toţi cei cari au minte de român şi suflete de creştini. Nu vom putea să ne îndreptăm neamul decât întărindu-ne rasa şi nu vom putea zidi rasa pe sărăcie ofilită şi pe muncă trudnică şi goală. Pentru neam şi pentru Christos, pentru binecuvântarea lui Dumne­zeu şi a istoriei Români. Sprijiniţi acest ajutor, daţi din obolul vostru orice aveţi, tot ceea ce trece peste nevoile voastre şi a­­pasă asupra inimii voastre de cre­ştini. Sprijiniţi pe înfometaţi şi săracii Fiindcă sprijiniţi neamul, fiindcă vă sprijiniţi singuri. MAREŞAL ANTONESCU Ultimii agenţi comunişti din Serbia au fost nimiciţi BELGRAD, 2 (Rador). — Ulti­­mile tulburări comuniste din Ves­tul Serbiei au fost înlăturate. Din oraşele Caceac şi Uzice au fost is-t­onite bandele comuniste de jefui­­­ri care în cele din urmă au putut fi nimicite. Această ştire a produs o deose­bită satisfacţie la Belgrad cu atât mai mult cu cât comuniştii au co­mis în ultimele zile noul fărădelegi Intriadevăr, bandele comuniste con­duse de fostul deputat comunist Melentie Niksici şi de agenţii comu­nişti veniţi din străinătate. Evreii, Novota, Titus şi Lindenmeyer au procedat la nimicirea sistematică a tuturor elementelor naţionaliste, la fel cum au făcut şi în localităţile Uzice şi Pozega din Vestul Serbie. Populaţia s-a refugiat în masă din acest paradis sovietic aşteptând cu nerăbdare restabilirea ordinei. In localitatea Stragare din Ves­tul Serbiei au fost descoperite după isgonirea comuniştilor crime îngro­zitoare comise de aceştia. Astfel co­muniştii au atacat un azil de copii, au izgonit copiii în ger şi apoi au jefuit azilul. Când mai târziu copiii aproape îngheţaţi s-au înapoiat în clădire, comuniştii au aruncat bom­be. In felul acesta au fost omorâţi 50 copii. Alte mari pierderi ale Ruşilor la Rostov BERLIN, 2 (Rador). — In lupta de apărare contra atacurilor în massă pe care inamicul le-a repetat şi în cursul zilei de ieri, trupele germane în cola­borare cu aviaţia au pricinuit alte pier­deri din cele mai mari inamicului lân­gă Rostov şi la cotul Donefului. Avi­oane de luptă au incendiat un rezer­vor de petrol în partea de Est a gol­fului Taganiov. In regiunea Moscovei atacurile formaţiunilor de infanterie şi al carelor blindate au continuat să progreseze. In faţa Leningradului o încercare de ieşire a inamicului puter­nic sprijinită de blindate a fost res­pinsă. In extremul Nord formaţiuni de vâ­nătoare au continuat ruperea instala­ţiilor importante de pe calea ferată Murmansk. Alte atacuri aeriene pline de eficacitate au fost îndreptate con­tra aeroporturilor şi instalaţiilor fero­viare din sectorul sudic şi central al frontului. Petrogradul şi Moscova au fost bombardate ieri, ziua. In faţa coastei britanice vedete ra­pide germane au atacat în noaptea spre 29 Noemvrie un convoiu inamic puternic apărat şi au scufundat un vas petrolifer de 7000 tone. Un alt mare vas a fost torpilat și probabil scufundat. In Africa de Nord trupele germano-italiene și-au continuat con­traatacurile lor. Drumurile de apro­vizionare ale inamicului de lângă Marsa Matruk au fost bombardate cu succes. Avioane germane de luptă au doborât 5 avioane britanice fără ca ele să înregistreze vreo pierdere. In perioada de la 22 la 29 Noemvrie avia­ţia sovietică a pierdut 207 avioane. Dintre acestea 79 au fost doborâte în lupte aeriene, 63 de artileria antiae­riană, iar celelalte au fost distruse pe sol. In acelaş interval aviaţia germană a pierdut 24 avioane pe frontul de Est. BOLSEVICII BAT IN RETRA­GERE BERLIN, 2 (Rador). — Se comunica din sursă militară că trupele unui corp de armată germană din sectorul cen­tral al frontului de Est au isgonit pe so­vietici din poziţiile lor în ziua de 29 Noemvrie după un atac puternic. Bolşe­vicii au fost siliți să bată în retragere pe toată lungimea frontului lor. Sovie­ticii au avut din nou pierderi sânge­roase, lăsând in plus peste 2600 prizo­nieri in mâinile germanilor.

Next