Țara, decembrie 1941 (Anul 1, nr. 192-208)
1941-12-02 / nr. 192
ANUL I, No. 192 8 pagini 2 Lei Sibiu, Marti 2 Dec 1941 O O Înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a rab Nr. 14701941 O O REDACŢIA ei ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia ei Administraţia Nr. 746 ABONAMENTE: anual 500 Lei; imn. an 250 Lei; S luni 150 Lei - Pt. preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pt autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29664/941 Reorganizarea ţării în vizita pe care a făcut-o la Berlin, prilej de a sublinia încă odată voinţa dârză a României de a continua să fie zăgaz al Europei creştine împotriva hoardelor fără Dumnezeu, pd. prof. Mihai Antonescu, preşedintele ad-interim al Consiliului de Miniştri, a vorbit opiniei publice europene şi mondiale, într-un interview acordat ziarului italian „Tribuno“ despre „reorganizarea ţării“. Limpede şi hotărât, d. prof. Mihai Antonescu a desprins din fapta Mareşalului şi a Guvernului, grija permanentă pentru împlinirea unitară şi statornică a tuturor dezideratelor neamului, într’o operă socială inovatoare şi reconstructă. Noua temelie a Statului, corporativistă, va reuni profesiunile „în grupuri de reprezentare profesională, de disciplină naţională şi de muncă selecţionatoare“, ele fiind privite nu ca simple clase sociale disidente ci ca element de chestiune într’o activitate constructivă şi naţională. In Noua Românie care se împlineşte prin fapta şi voinţa dârză a tuturor celor cari înţeleg imperativul momentului de acum, meritul — tratat nu ca formulă ci ca realitate, — va fi creatorul şi consacratorul elitelor, cari se vor confunda cu „reprezentanţii calificaţi ai naţiunii după criterii de muncă şi de merit“. Răspunzând unei întrebări referitoare la problema micei proprietăţi agrare, d. prof. Mihai Antonescu a stăruit, lămurind că preocuparea guvernului, ţinând seama de dubla criză — socială şi economică — prin care trece mica proprietate rurală, este de a secreia o „proprietate mijlocie, constituită în bun de familie inalienabil.“ Inalienabilitatea, element inovator, ferind fragmentările, va menţine astfel nealterat standardul capacităţii de producţie al loturilor. Pentru realizarea acestui lucru, guvernul va duce „o politică nouă“ prin care investiţiile proprietăţilor rurale vor fi sprijinite, pentru ca „să putem spori producţia naţională şi a clasei ţărăneşti înspre centru“. Astfel ţărănimea se defineşte ca elementul permanenţei neamului, al cărei sânge aducându-ne victoria, noi la rându-ne trebue să-i consacrăm plenitudinea drepturilor într’o configuraţie socială nouă, activă şi desinteresată, încheind, d. prof. Mihai Antonescu definind Consiliul de Stat ca „un instru- ment tehnic de reconstrucţia Statului şi a naţiunii“, a lămurit lumii întregi adeziunea României la noua ordine europeană, adeziune consacrată definitiv prin faptele de arme ale vitejilor noştri, şi devoţiunea poporului românesc faţă de opera Mareşalului Antonescu. Astfel constituită într-o singură vrere, România devine un element constructiv al Europei, regăsindu-şi totodată firul tradiţiei sale voevodale, din vremuri în cari solidaritatea claselor pe câmpurile de bătaie, se desăvârşesc, prelungin- du-se, în reformele sociale atente la nevoile reale ale obştei. Aşa a pornit să crească România de acum cu veghea Mareşalului stea călăuzitoare. 1 GRIGORE POPA Apelul dlui Mareşal Ion Antonescu pentru „Ajutorul de iarnă“ Neamul Românesc şi-a făcut mărturia voinţei sale de luptă, nu numai ridicându-se din ruine şi cenuşa, dar luptând pentru drepturi şi onoare, pentru cruce şi dreptate. El s-a reaşezat astfel pe linia tradiţiilor strămoşeşti de mândrie şi de luptă. Aceeaşi tradiţie însă care, în timp de război şi de bejenie, aduna sub clopotniţe pe luptătorii Voevozilor, aduna în timp de pace pe săracii cari aşteptau sprijinul şi ajutorul blândeţii. Să ne regăsim şi această tradiţie creştină de milă şi ajutorarea aproapelui. Foamea şi frigul îşi întinde necruţătoare fiorii lor în sate şi oraşe. Copii de muncitori trudiţi stau ofiliţi de sărăcie în faţa părinţilor încremeniţi de nevoi. Iar în satele noastre orfanii şi săracii aşteaptă palizi bunăvoinţa noastră creştină şi datoria noastră de români faţă de cei ce sufere. Aţi ajutat până azi opera guvernului şi a Consiliului de Patronat, sprijinind cu darurile voastre stăruitoarea noastră muncă de alinare a suferinţei şi de mângâiere a durerii. Trebue însă să facem din această aplecare de bunătate asupra nevoii şi a durerii, a frigului şi a foamei nu o întâmplare de milă ci o orga- nizare de viaţă naţională. Am hotărît nu numai să fac un apel cald pentru toţi cei ce pot să înţeleagă suferinţa şi durerea ci să dau şi o poruncă tuturor celor cari trebue să dea din avutul lor pentru a sprijini pe cei ce n’au. Dar am decis să facem o epocă anuală, în care o adevărată campanie naţională de adunare a tuturor darurilor şi de sprijinire a tuturor nevoilor să poată să intre în tradi-ţia noastră românească. Am încredinţat Consiliului de Pa- tronaj această sarcină de a orga- niza opera de colectare a ajutoarei kw şi de distribuirea lor, operă pe care o numesc: „Ajutorul de i a r n ă“. Nu este aici numai, o acţiune simultană de bunătate creştină, şi de blândeţe omenească aplecată asu- pra nevoiei, a durerii şi, a frigului, ci este porunca naţională a justiţiei care cere bogatului să înţeleagă pe cel sărac, pentru ca săracul să-l adnere pe cel bogat Această înfrăţire de dreptate socială trebue să fie înfăptuită prin ajutorul pe care îl instituim şi la care trebue să contribue toţi cei cari au minte de român şi suflete de creştini. Nu vom putea să ne îndreptăm neamul decât întărindu-ne rasa şi nu vom putea zidi rasa pe sărăcie ofilită şi pe muncă trudnică şi goală. Pentru neam şi pentru Christos, pentru binecuvântarea lui Dumnezeu şi a istoriei Români. Sprijiniţi acest ajutor, daţi din obolul vostru orice aveţi, tot ceea ce trece peste nevoile voastre şi apasă asupra inimii voastre de creştini. Sprijiniţi pe înfometaţi şi săracii Fiindcă sprijiniţi neamul, fiindcă vă sprijiniţi singuri. MAREŞAL ANTONESCU Ultimii agenţi comunişti din Serbia au fost nimiciţi BELGRAD, 2 (Rador). — Ultimile tulburări comuniste din Vestul Serbiei au fost înlăturate. Din oraşele Caceac şi Uzice au fost is-tonite bandele comuniste de jefuiri care în cele din urmă au putut fi nimicite. Această ştire a produs o deosebită satisfacţie la Belgrad cu atât mai mult cu cât comuniştii au comis în ultimele zile noul fărădelegi Intriadevăr, bandele comuniste conduse de fostul deputat comunist Melentie Niksici şi de agenţii comunişti veniţi din străinătate. Evreii, Novota, Titus şi Lindenmeyer au procedat la nimicirea sistematică a tuturor elementelor naţionaliste, la fel cum au făcut şi în localităţile Uzice şi Pozega din Vestul Serbie. Populaţia s-a refugiat în masă din acest paradis sovietic aşteptând cu nerăbdare restabilirea ordinei. In localitatea Stragare din Vestul Serbiei au fost descoperite după isgonirea comuniştilor crime îngrozitoare comise de aceştia. Astfel comuniştii au atacat un azil de copii, au izgonit copiii în ger şi apoi au jefuit azilul. Când mai târziu copiii aproape îngheţaţi s-au înapoiat în clădire, comuniştii au aruncat bombe. In felul acesta au fost omorâţi 50 copii. Alte mari pierderi ale Ruşilor la Rostov BERLIN, 2 (Rador). — In lupta de apărare contra atacurilor în massă pe care inamicul le-a repetat şi în cursul zilei de ieri, trupele germane în colaborare cu aviaţia au pricinuit alte pierderi din cele mai mari inamicului lângă Rostov şi la cotul Donefului. Avioane de luptă au incendiat un rezervor de petrol în partea de Est a golfului Taganiov. In regiunea Moscovei atacurile formaţiunilor de infanterie şi al carelor blindate au continuat să progreseze. In faţa Leningradului o încercare de ieşire a inamicului puternic sprijinită de blindate a fost respinsă. In extremul Nord formaţiuni de vânătoare au continuat ruperea instalaţiilor importante de pe calea ferată Murmansk. Alte atacuri aeriene pline de eficacitate au fost îndreptate contra aeroporturilor şi instalaţiilor feroviare din sectorul sudic şi central al frontului. Petrogradul şi Moscova au fost bombardate ieri, ziua. In faţa coastei britanice vedete rapide germane au atacat în noaptea spre 29 Noemvrie un convoiu inamic puternic apărat şi au scufundat un vas petrolifer de 7000 tone. Un alt mare vas a fost torpilat și probabil scufundat. In Africa de Nord trupele germano-italiene și-au continuat contraatacurile lor. Drumurile de aprovizionare ale inamicului de lângă Marsa Matruk au fost bombardate cu succes. Avioane germane de luptă au doborât 5 avioane britanice fără ca ele să înregistreze vreo pierdere. In perioada de la 22 la 29 Noemvrie aviaţia sovietică a pierdut 207 avioane. Dintre acestea 79 au fost doborâte în lupte aeriene, 63 de artileria antiaeriană, iar celelalte au fost distruse pe sol. In acelaş interval aviaţia germană a pierdut 24 avioane pe frontul de Est. BOLSEVICII BAT IN RETRAGERE BERLIN, 2 (Rador). — Se comunica din sursă militară că trupele unui corp de armată germană din sectorul central al frontului de Est au isgonit pe sovietici din poziţiile lor în ziua de 29 Noemvrie după un atac puternic. Bolşevicii au fost siliți să bată în retragere pe toată lungimea frontului lor. Sovieticii au avut din nou pierderi sângeroase, lăsând in plus peste 2600 prizonieri in mâinile germanilor.