Țara, iunie 1942 (Anul 2, nr. 326-348)

1942-06-10 / nr. 333

ANUL II. No. 333 pl”CTO* Prof. Or. GRIGORE POPA Oct. Qo ga veghează de GRIGORE POPA Marele neliniştit şi naţionalist francez, Maurice Barrés, spune undeva, in vibrantele pagini ale „Colinei Inspirate“, că sunt focuri unde suflă spiritul''. Acolo, în spaţiul moral al ace­stor cetăţi, cu purităţi stelare şi rugi de mântuire, sălăşluesc, ca în cuprinsurile unei geografii sacre, duhurile tutelare ale nea­murilor. In preajma acestor locuri te simţi mai bun, mai înnalt, mai aproape de cer şi de strămoşi. Aicea, trecutul picură untdelemnul măngăerii peste ră­nile prezentului, iar prezentul nu este decât un pretext, pentru împlinirile victorioase ale viito­rului. Legătura între asemenea locuri sfinte şi viaţa neamului este totdeauna vie şi edifica­toare. Neamurile fără schiturile de lumină ale geografiei sacre, sunt neamuri fără istorie. C­ăci istoria, înainte de orice, este lupta cu timpul şi cu veşnicia, biciuirea şi stăpânirea veacului prin voinţa de putere şi prin pu­terea de creaţie a neamului. Ori, expresia acestor tării sufleteşti sunt tocmai locurile în care se simte suflarea duhului tutelar al neamului. Numai pe calea acestor afini­tăţi substanţiale se explică pele­rinajele neamurilor, în vremuri de grea cumpănă sau de praznic naţional, spre locurile sacre, unde străjuesc moaştele, totdea­una vii, ale trecutului. Aseme­nea locuri sunt emblemele de nobleţe istorică ale unui neam şi simbolurile voinţei sale de a se măsura cu timpul şi cu veşni­cia, atâta cât ne este dată. Un atare loc sfânt pentru ecu­­menicitatea rom­ânească este Cetatea Bălgradului, din care­­ pornea, acu trei sute ani, spre toate zările românismului, slova izbăvitoare a Mitropolitului Si­­mion Ştefan, unul din cei mai depărtaţi ctitori ai unităţii noa­stre naţionale. Tot în Cetatea Albe Hulii s'a pecetluit pentru întâia oară, prin spada de arhanghel răzbunător a lui Mihai Vodă Viteazul, uni­tatea politică a tuturor Români­lor. Şi ca o cumplită răzbunare a răului, tot acolo au troznit, pe roata samavolniciei oasele celor trei căpitani şi martiri ai naţiu­nii: fi­oria, Cloşca şi Crişan. Blestemul urgiei străine ce­ a că­zut pe capul lor de iluminaţi ai vrerilor naţionale a fost răscum­părat prin actul istoric al Unirii tuturor Românilor, în prezenţa Regelui Ferdinand I, întregitor si a în veci neuitatei Regine Maria. După cutremurul fruntariilor din 1940, Alba-lulia este iarăși Cetatea de lumină și eroism a nădejdilor noastre reîntregitoare de neam. Privit in această perspectivă,­­'arastasul de patru ani de la (Continuare în pagina 8) 8 Pagini 2 Lel Sibiu, Miercuri 10 Iunie 1942 O O înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1470/1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFON 746* ABONAMENTE: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei; 3 Luni 150 Lei - Pt preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pentru autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gem P. T. T. Nr. 29664/1941 Mari bătălii terestre şi aeriene in Carelia Finlandezii au respins toate atacurile sovietice HELSINKI, 10 (Rador). Comu­nicatul militar finlandez de Luni 8 Iunie anunţă: In Istmul Careliei artileria noa­stră a continuat să îndrepte focul său eficace împotriva lucrărilor de fortificaţii şi a cantonamentelor inamice, înaintări ale unor grupuri ina­mice proectate pe coasta golfului Finic au fost împiedecate. In Istmul Aunus încercări de a­­tac din partea unor grupuri ina­mice au fost respinse. Artileria noastră a îndreptat fo­cul asupra unui sat ocupat de ina­mic. Pe frontul din Răsărit activarea de luptă s-a mărginit la un soc slab de hărţuire din partea artileriei şi aruncătoarelor de grenade, precum şi la operaţiuni de patrule. Sboruri de recunoaştere execu­tate de avioane inamice pe deasupra golfului Finic au pricinit darea a­­larmei aeriene la Kotka și Hemina. Intro luptă aeriană care a avut foc deasupra istmului, un avion de bombardament inamic și un avion de vânătoare au fost doborîte, iar alte două avioane de vânătoare ina­mice au fost serios avariate. * BRUXELLES, 10 (Rador). D. Leon Degrelle şeful mișcării rexiste care în prezent luptă pe frontul de Răsărit ca voluntar a fost decorat cu Crucea de Fier cl. I-a ca prim membru al Legiunii Valone. D. Gjeon Degrelle a început războiul din răsărit ca simplu soldat dar a fost avansat locotenent pentru vite­jia sa excepțională . * ROMA, 10 (Rador). — Cu privi­re la doborârea contrară dreptului ginţilor anunţată în comunicatul italian din 7 iunie, a unui avion spital italian de către aviaţia brita­nică „Tribuna“ dă următoarele a­­mănunte: Avionul spital­ italian pornise spre Malta pentru a veni în ajuto­rul victimelor violentelor lupte ae­riene. Englezii deşi ştiau că avioa­nele spital-italiane dau îngrijire atât aviatorilor germani şi italieni cât şi aviatorilor inamici s-a repezit asupra avioanului şi l-a doborât. Această fărădelege nu a rămas multă vreme nepedpsită căci puţin mai târziu formaţiuni de vânătoare italiene care executau raiduri de baraj în strâmtoarea Siciliei a so­sit deasupra Maltei şi a doborât două avioane Spitfire care luaseră parte la doborârea avionului spital şi a avariat altele prin focul mitra­lierelor. NOUI ATACURI INAMICE PE PE FRONTUL RĂSĂ­RITEAN BERLIN, 10 (Rador). De la înal­tul Comandament al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor ar­mate germane comunică: In sectorul sudic al frontului de Răsărit noui atacuri inamice au fost respinse. In regiunea din sptalele frontului din sectorul central, ata­curi împotriva grupurilor de forţe inamice au fost continuate cu suc­ces cu tot timpul defavorabil. El a fost respins prin lupte crâncene şi a suferit mari pierderi în oameni şi material. In Africa de Nord a con­tinuat luptele violente. Noui atacuri aeriene cu efect au fost date împo­triva bazelor aeriene şi navale din insula Malta. Pe coasta de Sud a Angliei un vas de comerţ de tonaj mijlociu a fost avariat prin lovituri de bombe. In faţa coastei olandeze va­se că­utătoare de mine au intrat în con­tact cu vedete rapide britanice în noaptea de 6 spre 7 iunie şi au ava­riat o vedetă inamică prin mai mul­te obuze de artilerie fără ca ele să înregistreze vreo piedere. Secretul succeselor germano- italiene in desertul Marmarcei BERLI, 10 (Rador). — După păre­rea tehnicienilor militari, bătălia din deșertul Marmark­ei a intrat în a doua fază. Nota caracteristică a acestei bătălii­­ este că armata a 8-a engleză, de sub­­ comanda generalului Ritchie a fost­ silită să se prezinte cu forţe slăbite în­­ această bătălie hotărîtoare. După pă- j rerea cercurilor militare din Capitala Iîeiehului această bătălie hotărîtoare va aduce întâia, soluţionarea unei pro­bleme pur locale, adică aceea de a se­­ asigura baze avantajoase pentru ofen-­­­siva sau pentru un nou atac cu rezer­vele pregătite. Cu privire la această din urmă ches­tiune militară germană, se declară că rezervele engleze au fost aruncate în luptă încă din cursul operaţiunilor finale ale primei faze de teama unor noui surprize germano-italiene în timp ce generalul Rommel îşi păstrase cu gri­je rezervele. In aceasta constă secretul succeselor germano-italiene precedente care au fost anunţate în comunicatele militare germano-italiene de Duminecă. Pier­derile inamice care până acum se ri­­dică la 550 tankuri şi 200 piese de arti­lerie fără a mai vorbi de 10.000 prizo­nieri din armata lui Ritchie, repre­zintă pentru forţele britanice o lăsare de sânge care va cântări greu în cum­pănă, dată fiind distanţa şi pericolele­­transporturilor britanice pe la Capul Bunei Speranţe. Numai aceste pier­­­deri din bilanţul de răsboiu constitue un succes de nepreţuit pentru genera­lul care a anihilat toate sforţările ofen­sive ale englezilor în acest spaţiu din Africa de Nord de o importantă hotă­rîtoare pe o durată de cel puţin şase luni. Interesante amănunte asupra bazelor de pe coastele Franţei ocupate ROMA, 10 (Rador). — Un cores­pondent de răsboiu al lui Giornale Ditalia dă amănunte interesante asupra bazelor construite de ger­mani de-a lungul coastelor către A­­tlantic a Franţei ocupate, unde sub­marine înapoiate din misiunile lor sunt examinate, îngrijite şi repara­te de către echipe de lucrători spe­cialişti. Este vorba de imense han­gare de beton ce se ridică la margi­nea mării. Pereţii şi plafonul aces­tor hangare au o grosime de mai mulţi metri şi pot suporta fără nici o consecinţă bombe de calibru ma­xim. Intr’adevăr în cursul unor ex­perienţe, o bombă de o mie de kgr. asupra unuia din aceste plafoane nu a făcut decât să sgârie betonul. Hangarele sunt închise prin uşi uriaşe, prin porţi uriaşe blindate, care funcţionează electric. In fiecare din hangare sunt câte o centrală electrică, instalaţii de ae­risire, laboar­atoare mecanice des-,părţite prin pereţi de sticlă, şine pentru autocamioane ce leagă dife-*­ritele secţiuni şi care aduc mate­riale etc. Ele conţin deasemenea un depozit de torpile precum şi rezer­ve imense de aer comprimat, păcu­ră lubrificanți și piese de schimb. Fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova despre războiul germano-rus GENEVA, 10 (Rador). — Se anunță din New-York că d. Davies fost am­­­basador al Statelor Unite la Moscova,­­ scrie intre altele în revista Nord­­americanâ „Look", încă dela înce­putul războiului germano-rus trupe germane exercită asupra sovietelor o presiune atât de mare încât trupele sovietice au suferit pierderi atât de mari că un ajutor din partea aliaţilor­ a devenit indispensabil. Aliaţii nu reuşesc să creeze un­­al doilea front în Europa şi să uşureze situaţia bolşevicilor prin aceasta. To­tul va depinde de trimiterea de ma­terial de război­ şi lucrul acesta este reaua situaţie de aprovizionare cu muniţii, precum şi dificultatea de a se înlocui rapid armele tehnice pier­dute în cursul luptelor.

Next