Țara, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 423-447)

1942-10-01 / nr. 423

ANUL II. No. 423 8 Pagini 3 Lei DIRECTOR-PttOPttiETABi pr„ 15PI!@ORE POPA România de azi şi presa germană Ziarele germane, ca şi cele europene în general, continuă să se ocupe de rostul politic al con­vorbirilor avute de dl prof. Mi­­hai Antonescu, vice-preşedintele Consiliului de Miniştri al Rega­tului Român, la Cartierul Gene­ral al Fuehrerului şi la cartierul de pe frontul răsăritean al dlui von Ri­bbentrop, ministrul aface­rilor străine al Marelui Reich. Am prezentat, la timp, cetito­rilor n­oştri elogiile presei ger­mane la adresa României autori­tare şi naţionaliste de azi, la a­­dresa eroicei noastre armate şi la adresa reprezentanţilor politicii româneşti, care pe lângă perso­nalitatea providenţială a Mare­­şalului Desrobitor, îşi găseşte cel mai puternic animator şi reali­zator în tânărul prof. Mihai Anto­­nescu, devenit astăzi una din cele mai cunoscute şi mai preţuite pu­teri creatoare ale Europei noui. In cele ce urmează, vom încer­ca să desprindem câteva conclu­zii semnificative din amplele şi călduroasele comentarii ale presei germane. Primul lucru care te izbeşte, cetind aceste comentarii, este unanimitatea cu care presa ger­mană recunoaşte şi sublinia ca prezenţa europeană a României, în toate domeniile de activitate. Funcţiunea europeană a ţării noastre este garantată de erois­mul inegalabil al frontului mili­tar şi de unitatea frontului poli­tic intern, care duce o politică de sens unic. E vorba, în această ordine de idei, de credinţa ne­strămutată a unei atitudini băr­băteşti de onestitatea, realitatea şi patriotismul înflăcărat al con­ducătorilor politicii noastre de azi, virtuti pe care presa ger­mană le recunoaşte, le preţuieşte şi le elogiază. Iţi tresaltă inima de bucurie să constaţi că politica de realitate şi indiscutabilă dem­nitate naţională, inaugurată de­­ regimul revoluţionar al Mureşa­­lului-Conducător şi reprezentată de la 22 iunie 1941 încoace de dl prof. Mihai Antonescu, este res­pectată şi cinstită, după cum se cuvine, de presa marilor noştri aliaţi. Un al doilea fapt ce se des­prinde, cu limpezime deosebită, din comentariile amintite, ca și din presa europeană în general, este valoarea aproape fără egal a României ca prietenă și aliată a Germaniei. De aceea ni s-a spus că întrevederile la care ne­ refe­rim „înseamnă pentru România o recompensă meritată, menită să-i însoţească forţele, iar pentru Germania o garanţie în plus a solidarităţii europene, care îşi a­­rată din plin roadele în ducerea "acestui greu războiu." ( Continuare în na­mina­l) Germanii au pătruns în cartierele de Nord ale Stalingradului In Caucaz au frort cucerite alte poziţii importante BERLIN, 1 (Rador). — De la Car­tierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate ger­mane comunică: In Caucaz şi la Sud de Terek trupe germane au cucerit noui poziţii ina­mice puternic construite şi aprig a­­părate de pe un teren muntos împă­durit şi greu de pătruns. Aviaţia germană a bombardat re­giunea portului Tuapse şi a avariat două vapoare de tonaj mijlociu în Marea Neagră. In lupta de la Stalingrad atacul a dus, pi în lupte grele, în ziua de ieri şi la pătrunderea în regiunea de Nord a oraşului­ Inamicul a continuat za­darnic atacurile sale de uşurare din­spre Nord. Slabe atacuri inamice în sectorul central al frontului au fost respinse. In sectorul nordic al frontului, cu prilejul unui atac german dat de trupe terestre şi de aviaţie, nume­roase posturi de luptă sovietice au fost nimicite, inamicul suferind şi mari pierderi sângeroase. Atacuri lo­cale ale inamicului au dat greş. Regiunea oraşului şi portului Ar­­hangelsk a fost bombardată noaptea trecută. Sau declarat numeroase in­cendii. Avioane germane de luptă au lovit cu bom­be în plin instalaţii importante de războ­iu din mai multe localităţi din Anglia de Sud-Est, cu prilejul unor atacuri de zi , efectuate de la mică înălţime. Spre răsărit de Great Yarmouth un cargobot a fost grav avariat de bombe PUTERNIC BOMBARDA­MENT GERMAN IN SPA­TELE FRONTULUI BOLSEVIC BERLIN, 1 (Rador). In sectorul central al frontului de răsărit a­­vioane germane de luptă au pă­truns la 28 Septemvrie departe în spatele frontului inamic aruncând bombe de calibru greu asupra li­niilor de cale ferată distrugându­­le în mai multe locuri. Şinile şi in­stalaţiile de pe rampe din mai mul­te noduri de cale ferată au fost grav avariate, iar câteva trenuri de marfă care se îndreptau spre front au fost incendiate. In acest timp avioane germane Stuka bom­bardau concentrări de tancuri şi baze de atac ale inamicului din re­giunea situată la nord de Kjev, pricinuind pierderi bolşevicilor, a­­tât pagube în material de tot felul cât şi în oameni. Avioanele de vână­toare germane din escortă au do­­borît şase avioane bolşevice în lupte aeriene. FEMEI CA SOLDAŢI SI OFI­ŢERI SOVIETICI BERI­IN­­ (Rador). — Se află din izvor militar că bolşevicii continuă să întrebuinţeze femeile în armată ca soldaţi şi chiar ca ofiţeri. Astfel un grup de şoc german a luat prizonieri la Sud de Ore­, printre cari a fost gă­sită o femeie îmbrăcată în uniformă de locotenent­­Locotenentul femeie a declarat că a primit instrucţiuni timp de trei luni şi apoi a fost trimisă pe front pentru a conduce în luptă ope­raţiuni femenine. ALTE SUCCESE ALE AVIA­ŢIEI GERMANE BERLIN. 1 (Rador). — Aviaţia ger­mană a înregistrat alte succese împo­triva aviaţiei bolşevice pe ziua de 28 Septemvrie. După ştirile de până a­­cum­ 50 de avioane inamice au fost doborâte de aviaţia germană de vâ­nătoare, iar alte patru fiind doborâte de artileria antiaeriană. CATASTROFALE PIER­DERI­ ALE AVIAŢIEI SOVIETICE BERLIN, 1 (Rador). De la 15—28 Septemvrie bolşevicii au pierdut 964 avioane dintre cari 816 dobo­râte de avioane germane de vână­toare în lupte aeriene, iar 131 au fost doborâte de artileria antiae­riană. Alte 17 avioane bolșevice au fost distruse pe pământ. Germanii au pierdut pe frontul de răsărit în aceași perioadă 77 de avioane. Declaraţiile dlui Vice-amiral Nomura despre vizita sa în România BUCUREŞTI, 1 (Rador). — D. vice amiral Nomura, şeful misiunii militare navale japoneze din Comisiunea Pac- , tul­ui Tripartit, care în trecere spre J Berlin a vizitat ţara noastră, înainte­­ de a părăsi capitala a primit pe repre-­­ zentanţii presei la Athenee Palace, că­rora le-a făcut declaraţii. Erau de faţă dnii: Tsutsui, ministrul Japoniei la Bucureşti, contra-amiral K. Abe, şeful misiunii militare japoneze la Roma şi membrii Legaţiei Japoniei. D. Vice-amiral Nomura a declarat între altele: „In timpul şederii mele în România am vizitat într-un timp destul de scurt tot ceea ce am voit să cunosc în a­­ceastă ţară amică, graţie bunăvoinţei guvernului român . Ieri am vizitat portul Constanţa şi trecerea mea prin România mi-a fost foarte utilă şi interesantă. Mi-a făcut mare plăcere de a simţi şi cunoaşte la faţa locului marile e­­forturi pe care guvernul şi naţiunea română le fac pentru victoria comună, precum şi clarviziunea Mareşalului Antonescu", întrebat asupra desvoltării marinei române, d. Vice-amiral Nomura a de­clarat: „Eram documentat asupra marinei române şi astăzi am avut posibilitatea să constat că ea devine o forţă din ce în ce mai importantă în Marea Neagră. In drum spre Berlin doresc să mă opresc pe valea Prahovei, fiind fericit de a putea cunoaşte industria de pe­trol a României care este din cele mai importante ale Europei.­­Părăsesc Bucureştii cu sentimentul de recunoştinţă pentru atât de bine­voitoarea primire ce mi s’a făcut şi voi păstra întotdeauna cele mai fru­moase amintiri despre guvernul şi ţara românească". VIZITA VICE-AMIRALULUI NOMURA LA BRAŞOV BUCUREŞTI. 1. — D-nii vice-ami­ral Nomura şi contra-amiral Alie Pre­­cum şi strea, însoţiţi de d. loc. coman­dor Dahinten Şi aspirant T. Nicolau au părăsit ieri dimineaţă la ora 10 capitala plecând la Braşov­­In drum au vizitat lacul Znagov, valea Praho­vei şi Sinaia unde au vizitat castelul Peleş, ajungând la Braşov la ora 3 iai la un sfert. La orele 3 a avut loc o masă la restaurantul Aro după care membrii misiunii navale japoneze au vizitat Biserica Neagră şi muzeul oraşului Braşov. Seara la ora 7 şi un sfert membrii misiunii navale impe­riale japoneze au plecat din Braşov cu acceleratul de Curtici prin Buda­pesta spre Berlin. Scrisoarea dlui Mareşal Ion Antonescu adresată fostului ministru de finanţe BUCUREŞTI, 1.­­ D. Mareşal An-­n­tonescu, Conducătorul Statului, a tri­mis următoarea scrisoare d-lui gene­ral Stoenescu fost ministru al Finan­ţelor, Bucureşti*, 24 Septemvrie 1942. Domnule general, Mi-a­ţi cerut să aprob plecarea­­ d-voastră din guvern pentru a putea­­ să vă faceţi datoria de general acolo unde luptă ostaşii noştri, pe front.­­ Ostaş eu însumi vă înţeleg şi am­­ datoria să vă înlesnesc această che-­­ mare a carierii dvs. Folosesc acest­­ prilej, ca să vă mulţumesc călduros pentru serviciile pe care le-aţi făcut guvernului şi ţării prin munca dvs., prin devotamentul dvs. şi prin reali­zările pe care deşi militar a­ţi ştiut să le obţineţi la un standard tehnic dintre cele mai grele şi în împreju­rări de războiu, care cer atâtea con­tribuţii, dar impun atâta disciplină fi­nanțelor Statului. Ați servit tara în împrejurări excepțional de grele și a­­ceasta nu o voi uita niciodată. Primiți rog, domnule ministru, asigurarea stimei mele. Biblioteca Județeană ASTRA *P21426* Sibiu. Joi 1 Oct. 1942 Redactor responsabil: ION GHISALITA SEVEREANU O O REDACTIA SI ADMINISTRATIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFON 746 O O înscris la Trib. Sibiu, S. N­ Nr. 1470/1941 O O Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941

Next