Țara, iunie 1943 (Anul 3, nr. 611-632)

1943-06-01 / nr. 611

ANUL III. NO. 611 3111 DIRECTOR-PROPRIETAR : PIOI. POPA Gheorghe Brătianu sau intransigenţa apărării drepturilor noastre naţionale Pentru conştiinţa politică şi spiri­tuală a României, personalităţile nea­mului nostru au fost întotdeauna mat­ca pertanenţelor, a posibilităţilor şi a realităţilor noastre. Pământul nostru şi întregul nostru patrimoniu a fost apărat cu o intransigenţă decebalică de marile noastre figuri, cari concen­­trau în spiritul vieţii lor, toată lupta noastră. In succesiunea vremurilor şi în succesiunea generaţiilor energiile româneşti au fost cee mai puternice realităţi naţionale. Pentru apărarea drepturilor noastre naţionale, „marii români“ şi-au dăruit cu o pasiune to­­tală virtuţile alese, dăruind neamului totul, răspunzând chemării poporului cu jertfirea int­ragei lor personalităţi.în frământarea generaţiilor actuale, în aceste momente de tragică dar dreaptă luptă, se ridică peste conturul politic al României, majestuos, apă­rând cu o putere de neclintit drep­turile noastre naționale, profesorul universitar George I. Brătianu, care reprezintă pentru timpurile actuale tot­ sbuciumul, toata lupta și toată dis­­bânda românească. Profesorul George Brătianu este exponentul desăvârşit al cauzei româneşti.­ Profesorul George Brătianu, urmând linia de conduită ce a fost impusă în succe­siunea generaţiilor de Ion Brătianu şi Ion I. C. Brătianu, are de înde­plinit un testament politic: testamen­tul isbăvirii naţionale. Pentru naţiunea română, lecţiile de istorie naţional ale marelui pro­fesor sunt astăzi un liman al certi­­tudinei şi al destinului nostru, căci foarte bine spunea profesorul atunci când, arătând linia de conduită şi profilul moral al conducătorilor no­ştri, accentua atitudinea dârză a lui I. I. C. Brătianu la conferinţa Păcii din 1919. Această atitudine se lămureşte, spune dl. Prof. Brătianu, în d®ajnns prin îndrumarea ce i-o dădea tradiţia de intransigenţă a generaţiei precen­­dente. Această concepţie de a vedea dincolo de grijile şi nevoile imediate şi de a privi chestiunile mari ale ţării sub spade a eternitar, nu l-au pără­sit nicio clipă. Puţine zile îl despăr­ţeau de data declaraţiei de razboii, ce arunca asupra umerilor lui răspun­deri istorice, când îmi spunea, vor­bind de oportunismul ce caracterizase politica unora dintre domnitorii mai vechi ai ţărilor noastre: oportunis­mul în politică e de multe ori un mij­loc. Peste oscilaţiile unei politici opor­tuniste, trebue să fie însă ceva mai înalt, mai nobil, trebue un scop, un ideal. Nu ştim cum se va desfăşura războiul, ţ**a*s? săjtea învingători, sws HvrV«^ dar vom fi confirmat în mod imprescriptibil, drep­turile noastre asupra pământului nostru. Am dat citare acestor rânduri pe care profesorul George Brătianu le scria în 1932 în articolul profetic ..Intransigenţă şi tranzacţie în poli­tica externă a României“, d®oarece prin aceste cuvinte „el ridica deasupra împrejurărilor trecătoare o directivă politică la înălţimea unui principiu contant în conducerea Statului na­ţional. Tot la lumina acestei concep­ţii trebuie să ne înfăţişăm şi în câr­ de Nicolae Ciucianu muirea viitoarei a României dualis­mul dintre intransigenţă şi tranzacţie, îndoitul învăţământ al evenimentelor din vremea independenţei şi a între­­girei constitue astfel o experienţă şi determină o regulă generală în orien­tarea politicei noastre externe“. Prin aceasta, se poate vedea spiritul clar şi prevăzător al dlui profesor George Brătianu, care întotdeauna s’a condus numai după realitase nationale. Pentru a vedea această structură a personalităţ­i­i sale, trebuie să repro­duc aci şi partea ultimă a acelui ar­ticol scris în 1932, care astăzi este mai mult decât o realitate­ „Oricât s’ar fi accentuat în ultimii ani, inter­naţionalizarea vieţii statelor, oricât de mult s’ar fi strâns legăturile de interdependenţă economică dela un capăt la celalalt al globului, sunt margini înlăuntrul cărora voinţa na­ţiunii, nu poate b­­itgradita de ni­meni. Ca are datoria să-şi apere a­­cest patrimoniu moral, cu aceiaşi stăruinţă cu care îşi menţine hotarele. Cu acest rost şi înţeles, dincolo de des­făşurarea schimbătoare a­ Evenimen­telor, peste oportunităţile şi nevoile de o clipă, mergând uneori până a jertfi avantag­e trecătoare ale pre­zentului asigurării mai depline a vii­torului, intransigenţa făuritorilor Ro­mâniei, în problemele mari ale vieţii de Stat, rămâne o călăuză pentru toţi acei chemaţi să îndrumeze, în vre­murile ce vor să vie, destinele neamu­­lui şi desvoltarea patriei româneşti.“ Această latură a concepţiei politice şi a personalităţii d-lui George Bra­­tianu este cea mai caracteristică, deoarece dsa atât prin legăturile ce le face pentru destinul românesc, situându-se alături de trecutul iluştri­lor săi înaintaşi, cât mai ales marele sens naţional al curajoasei sale atitu­dini. Dl. Prof. George Brătianu este o intransigenţă în apărarea şi reven­dicarea drepturilor noastre româneşti deoarece lupta spirituală pe care o duce ilustrul academician, constitue deviza zilei de mâine a ţării noastre, deoarece este speranţa timpurilor ce vor veni, căci profetice sunt cuvin­tele lui Ion .I. C. Brătianu care în conferinţa de la Ateneu din 1927, spu­nea: „In chestiunile cele mari, in chestiunile de ordin moral cari stă­pânesc viitorul unui neam, de care ■ sunt legate interesele lui supreme,­­ de onoare şi de naţionalitate, nu pot­­ fi preţul de tocmeală, nu pot fi mo­tive de oportunitate, ca să te hotăras­că a le compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt şi sigur al principiilor. Ori­care ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora răsplatei“. Domnul Prof. George Brătianu,­­ înfipt adânc în realităţile româneşti, „ plăznueşte prin puternica-i persona­­­­litate, destinul major al Naţiunii. Ime»*. m 88 H Apărătorii cerului Patriei Lupta pe care omenirea civilizată o poartă azi împotriva ameninţărilor panslaviste ale unui Răsărit plin de atâtea semne de întrebare, a mobili­­zat toate forţele naţiei noastre, apă­­rătoare a cauzei Europei şi a pro­priilor sale hotare. Exemplele de splendidă vitejie cu cari soldaţii noştri au înobilat paginile istoriei universale, sunt mărturie a hotărârii de luptă a unui neam de oameni oneşti, ameninţaţi în truda lor molo­comă de fiece zi, de călcătorii de ho­­tare, răsăriţi obraznic în diverse puncte cardinale. Faptele sunt cu atât mai demonstrative cu cât, de la soldatul anonim al cine ştie cărui re­giment până la generalul comandant de oaste, cu toţii am dat tributul sângelui nostru de viţă romană şi de dârzenie dacă, într’un iureş bărbă­tesc spre moartea trupului fiecăruia, pentru învierea­ mare a Neamului în suferinţă. Astfel pe lângă eroii pierduţi ca pietre de temelie a viitorului nostru in ţărâna acestui pământ, ţărani cu mâinile bătătorite de plug şi cu ochii înseninaţi de bună cuviinţa traiului lor pe placul legilor Domnului, isto­­ria epopeei de astăzi înscrie, blazon pentru demnitatea bravei noastre oştiri, numele a 25 de generali ro­­mâni căzuţi în fruntea ostaşilor lor, cu cari s’au înfrăţit ni numai în lupta pentru acelaş ideal reîntregi­­tor, ci şi în umbra crucilor care le vor umbri creştineşte eternitatea. Ca să nu amintim de atâţia şi atâ­­ţia ofiţeri superiori şi inferiori a că­­ror amintire o purtăm fiecare ca pe un legământ răzbunător. Lupta continuă încă. Exemplele vitejiei româneşti răsar cu fiecare ceas multe ca florile în soarele unei primăveri senine. Un astfel de ex­emplu ni-l dau acum, nu e nici pri­­mul, nici ultimul, apărătorii cerului Patriei şi limpezitorii cerului Euro­­pei, neînfricaţii noştri sburători. Cine a stat vreodată de vorbă cu un aviator şi-a putut da seama duhul p­osesor al înălţimilor care vrăjesc, înălţimi cari înălţând sufletul pe trepte mai presus de înţelegerea obişnuită, cer jertfa trupului ca pe­ o eliberare. Ultimele comunicate de războiu înscriu alte fapte de glorie a sbură­­torilor noştri cari au tăiat pofta co­­tropitoare a inamicilor de a seconda, murdărind prin prezenţa lor ofensi­­vă puritatea cerului, o luptă nedem­nă de secolul civilizaţiei noastre, cu totul alte idealuri decât acelea de a retrograda pe om în primitivitate cuaternară. Cele 36 de aparate amestecate cu pământul de aviaţia română sunt senine de curândă cădere a întregei maşinării de războiu inamice. Pentru că în concertul statelor mo­­derne nu mai poate fiinţa o inadver­tenţă bolşevică, degradantă şi ofen­­satoare. Aviaţia română şi-a câştigat un loc de mândrie în săvârşirea acestei limpeziri a cerului european. Flota franceză din Alexandria a trecut d­e p­a­r­t­e­a anglo—nordamericanilor­ ­ ICHY, 1 (Rador). — Corespondem­t al agenţiei DNR transmite: Guvernul francez anunţă că flota franceză din Alexandria a cedat în faţa presiunii anglo-nord-americane. Echipagiile au declarat, după cum se anunţă, „într’o telegramă din sursă engleză", că vin alături de anglo-nord­­americani. VICHY, 1 (Rador). — Coresponden­tul agenţiei DNR transmite: D. Dr. Bouisson, şeful propagandei miliţiei franceze din Marseille, a căzut victima unui atentat în cursul zilei de Vineri. Pe când ieşea din apartamen­tul său și se urca împreună cu căpi­­tanul de miliție Lougier în automobl­lul său, d. Dr. Bouisson a fost lovit mortal în inimă de un glonte de re­volver. Tovarășul său a fost rănit la umăr. Acolo departe, ţaţa în faţă cu inamicul se bat cu dârzenie, copii, fraţii, părinţii noştri. Să nu le slă­bim rezistenţa făcând să circule minciunile lansate de inamic Marti 1 Iunie 1493 Inscris la Trib. Sibiu. S. I­ Nr. 1470/1945 C O REDACTIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr 16 TELEFON 746 ADMINISTRATIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 ,­­TELEFON 524 p o ABONAMENTE: La sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — In­stituții 2000 Lei anual. O O Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941

Next