Țara, iunie 1943 (Anul 3, nr. 611-632)

1943-06-10 / nr. 618

AI UL III. No. 618­5 LEI Mareşalul şi Ardealul. Ziua Eroilor ne-a dat prilejul, cu­­­ tremurător de adânc, de a vorbi des-­­ pre eroii noştri nu numai din cornu® nicatele altor forţe militare şi de e­­logiile aduse de presa străină, ci şi , de la căpătâiul imensului număr de morminte româneşti, înşiruite una­­ lângă alta, aceste cazemate ale veş­­niciei noastre în care se odihnesc cei­­ mai buni fii ai ţării, ar fi îndestulă* I toare, credem, ca să acopere tot te* I ritoriul care acum trei ani era încă al nostru. : Şi este cu atât mai semnificativă , solemnitatea desfăşurată zilele tre- ; cute, cu cât zilele acestea avem încă ■ o și mai tristă aniversare: începutul­­ calvarului nostru de dureroasă tă­­­­cere. Căci nu trebue să uităm că pe­­ lângă golul care este astăzi în a- ; proape fiecare casă românească, de*­­­stule din gospodăriile noastre sunt­­ încă părăsite ••• m Nimeni altul decât Mareşalul . JUesrobitor nu şi-a dat mai bine sea­­­­ma de acest lucru. De aceea glasul­­ Conducătorului a răsunat adânc, c­i cu adevărat clopot pentru chemarea­­ la marea înviere a neamului. N’a­­ fost numai porunca celui care se­­ vede îndreptăţit s’o dea, ci şi răsco-­­ litoarea dragoste de naţiune. Nu ura I faţă de alte popoare, ci grija pentru­­ tot ce e al nostru . Durerii de jos i-a corespuns însă ‘ seninul de sus. Căci omul pröviden®­­ ţial care a spulberat norii amenin-­­ ţători de pe bolta Patriei, nu s’a­­ mulţumit numai ca să ne răscolească I durerea pentru a face să ne dăm I şi mai bine seama atât de datoria­­ noastră cât şi de dreptatea mândriei I noastre, dar a aprins din nou luceaf­­­tarul nădejdilor; ne*a făcut să ve-! dem iarăşi strălucirea viitorului ro- ‘ mânesc: „Pe jertfa lor, — a spus Mareşa* ! Iul Conducător — pe virtuţile şi vi« • tejia eroilor noştri morţi şi vii, vom­­ întemeia ţară nouă şi puternică, • cinstită de prieteni şi temută de duş­­­ mani, în care Românul să se simtă­­ mândru şi fericit că este Român“.­­ „Pe fapta lor măreaţă de ziditori­­ ai României de ieri, de astăzi şi de­­ mâine, pe virtuţile lor ostăşeşti, pe­­• credinţa lor neclintită în drepturile­­ Neamului românesc, pe puterea lor­­ de jertfă şi pe tăria lor în faţa vie* [ ţii şi a morţii, s’a ridicat în trecut • şi vom ridica în viitor România nă- • dejdilor noastre drepte, ROMANIA , ADEVĂRATELOR HOTARE RO*­ MANEŞTI“. „ Nu numai un vis, ci un drept, o­­ necesitate care va fi înfăptuită ori­­ câte jertfe ar mai trebui: „Luând pildă dela ei şi dela îna-­­ intaşii noştri,SUNTEM HOTARA* : TI SA NU LAS­AM ARMA DIN­ MANA PANA CE NU VA RA* : SARI DTN NOU SOARELE BI­­RUINŢII DREPTURILOR RO­­­­MANEŞTI“. : Căci Mareşalul Desrobitor bine­­ ştie că nimic nu mai însemnează pentru o pasăre toate imensitatea cerului atunci când o aripă a ei a fost smulsă! • BERLIN, 10 (Rador). — De la Cartie­rul general al Fuehrerului înaltul co­mandament al forţelor armate ger­mane comunică: Pe frontul de răsărit ziua a fost calmă. Noaptea trecută aviaţia germană a a­­tacat cu efect o uzină industrială. In regiunea de răsărit a Mării Bal­­tice unităţile marinei de răsboi ger­­mane au incendiat o canonieră blin­dată sovietică. Printr’un atac dat pe neaşteptate inamicul a încercat ieri să pună stă­pânire pe insula Lampedusa din Medi­­terana. Trupele italiene au respins a­­tacul, și au scufundat mai multe vase de debarcare și au nimicit detașamen­tele inamice care izbutiseră să debarce pe insulă. Avioane rapide de luptă germane au atacat cu succes o bază inamică din Tunisia. AVIOANELE TORPILOARE ITALIENE IN ACŢIUNE ÎMPOTRIVA FLOTEI INAMICE ROMA, (Radar). Iată comunicatul nr. 1109 date de marele cartier ge­neral al forţelor armate italiene: Im largul portului Bone avioanele noastre torpiloare au atacat un con­voi escortat, incendiind un vapor de 5000 tone şi lovind o altă mare uni­tate. încercarea de debarcare făcută de elemente britanice în insula Lampe­­duza a fost prompt respinsă de apă­rarea noastră, care a scufundat câ­teva mijloace navale inamice. Garnizoana din insula Pantelleria restionând mai departe cu aceiași vitejie împotriva neîncetatei acțiuni aeriene inamice a distrus ieri şase aparate. Alte trei avioane inamice au fost doborâte de aviatorii germani de vânătoare în cursul luptelor date deasupra insulei PanteHeria, împotriva Messinei şi a regiunilor din jurul localităţii Trapani, avioane inamice de bombardament au făcut incursiuni care au provocat pagube simţitoare ce sunt pe cale de a fi evaluate. Artileria antiaeriană a doborât un avion la Messina şi patru la Trapani dintre care două au căzut în apro­piere de semaforul de San Teodore, iar alte două la Sud de Savignana. Adausul la comunicat arată că în cursul acţiunii efectuată de avioanele torpiloare italiene, acţiune semnala­tă în comunicatul de mai sus, urmă­torii piloţi s-au distins în mod deo­sebit: locot. Randolfo Francesco din Catana şi adjutant Maurizio din San Martino (Campobasso). Familiile soldaţilor sovietici sunt prost îngrijite HELSINKI, m (tp). — In rânduri!« soldaţilor roşii domneşte mare amară* ciune — după cum reese dintr’un arti­col al ziarului „Pravda* — deo­arece membrii familiilor lor nu sunt îngri­jiţi. In ultima iarnă familiile soldaţi­lor au suferit nu numai de foame din cauza neglijenţei autorităţilor, ci şi de lipsă de combustibil de multe ori.Ziarul atrage atenţia asupra faptului, că este datoria nu numai a statului ci şi a fie­cărui cetăţean sovietic să aibă grija de familiile soldaţilor cari-şi varsă sângele pe front. Anglo-antericanii au încercat să debarce pe insula Lampedusa — Pe frontul de răsărit o zi calmă — .Suntem hotărâţi să apărăm securitatea ţarii* — a spus preşedintele Inonu la congresul naţional turc ANKARA, 10 (Rador). Agenţia te­legrafică turcă transmite: D- Ismet Inonu preşedintele repu­­blicei deschizând lucrările congresu­lui partidului republican al poporului a pronunţat un mare discurs politic. După ce a evocat memoria lui Ata­türk şeful etern al naţiunii şi­ după ce a trecut în revistă guvernarea ţă­rii din cursul ultimilor patru ani, d. Ismét Inonu a spus că poate să de­clare cu conştiinţa împăcată că ma­rea adunare naţională a exercitat în ţară o influenţă pozitivă, fiind tot­deodată un sprijin moral al său în ceea ce priveşte orientarea politicei generale şi funcţionarea regulată a tuturor forţelor constructive. Deşi în ţări mult mai înaintate s’au luat cu foarte mare uşurinţă măsuri dintre cele mai extraordinare, marea adunare naţională a ştiut să cruţe naţiunea turcă de cenzură, constrân­gere şi anarhie. Noi putem să aşteptăm viitorul cu seninătate. Problema care a trecut înaintea ori­căror consideraţii a fost menţinerea securităţii naţionale pe o bază solidă. In mijlocul numeroaselor frământări ale răsboiului şi politicei mondiale forţa şi creditul naţiunii turce au a­­tins un nivel destul de onorabil. Sfor­ţările guvernului sunt concentrate a­­supra problemelor esenţiale privitoare la securitatea externă, apărarea ţării, producţia şi lupta în domeniul econo­mic pentru învingerea dificultăţilor a­­limentare. Guvernul a lucrat în con­diţii grele însă el a reuşit ca prin mă­­suri bine chibzuite să diminueze sau să înlăture dificultăţile precum şi să consolideze naţiunea. In faza actuală a răsboiului mon­dial, a spus preşedintele republicei, noi continuăm să avem ca şi în trecut drept ţel menţinerea păcii în ţară. Suntem gata şi hotărîţi să asigurăm securitatea şi apărarea ţării. Noi ştim că pentru asigurarea existenţei naţio­nale suntem obligaţi dacă este nevoe să folosim toate rezervele naţiunii ca şi bogăţiile sale. Joi 10 Iunie 1943 Inscris la Trib. Sibiu, S. H Nr. 1478/1941 O O REDACŢIA: Sibiu, Strada Regele Mibai L Nr. 16 TELEFON 746 ADMINISTRAŢIA: SBWh, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 O o ABONAMENTE: tra. sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — In­stituţii 2000 Lei anual. O O Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 reluarea relaţiunilor dintre Egipt şi sovie­t se datoreşte presiunei engleze O întâlnire Roosevelt—Churchill—Stalin la Cairo STOCKHOLM, 10 (tp). — De peste un an de zile guvernul englez exercită o puternică presiune asupra guvernului egiptean spre a-l determina să recu­noască guvernul sovietic fapt care — după cum anunţă un comunicat ofi­cial — s’a produs acuma. In ultimul timp presiunea engleză se baza pe faptul că după dizolvarea kominternu­­lui de către Stalin nu ar mai exista nicio piedică pentru a purcede la re­cunoaştere şi de a deschide porţile unei misiuni diplomatice sovietice. Proba­bil că guvernul egiptean care este complet dependent de Anglia nu a m­ai putut rezista acestor presiuni. De alt­fel la Londra se afirmă că acţiunea engleză este motivată în special prin faptul că Cairo ar reprezenta un punct de întâlnire potrivit pentru o confe­rinţă Roosevelt — Churchill — Stalin şi că trebue să se evite ca Stalin să re­fuze o întâlnire sub motivul că Egip­­tul nu întreţine relaţiuni diplomatice cu Sovietele. „Râsboiul Europei ţine de o jumătate de an, răsboiul Ardealului ţine, însă, necurmat de veacuri. Nu există în istoria universală un giul­giu atât de trist şi de întunecat ca acel care acoperă şi înfioară speranţele noastre, care mor în Transilvania şi renasc de o mie de ani." (Octavian Goga)

Next