Țara, iunie 1943 (Anul 3, nr. 611-632)
1943-06-10 / nr. 618
AI UL III. No. 6185 LEI Mareşalul şi Ardealul. Ziua Eroilor ne-a dat prilejul, cu tremurător de adânc, de a vorbi des- pre eroii noştri nu numai din cornu® nicatele altor forţe militare şi de elogiile aduse de presa străină, ci şi , de la căpătâiul imensului număr de morminte româneşti, înşiruite una lângă alta, aceste cazemate ale veşniciei noastre în care se odihnesc cei mai buni fii ai ţării, ar fi îndestulă* I toare, credem, ca să acopere tot te* I ritoriul care acum trei ani era încă al nostru. : Şi este cu atât mai semnificativă , solemnitatea desfăşurată zilele tre- ; cute, cu cât zilele acestea avem încă ■ o și mai tristă aniversare: începutul calvarului nostru de dureroasă tăcere. Căci nu trebue să uităm că pe lângă golul care este astăzi în a- ; proape fiecare casă românească, de*stule din gospodăriile noastre sunt încă părăsite ••• m Nimeni altul decât Mareşalul . JUesrobitor nu şi-a dat mai bine seama de acest lucru. De aceea glasul Conducătorului a răsunat adânc, ci cu adevărat clopot pentru chemarea la marea înviere a neamului. N’a fost numai porunca celui care se vede îndreptăţit s’o dea, ci şi răsco- litoarea dragoste de naţiune. Nu ura I faţă de alte popoare, ci grija pentru tot ce e al nostru . Durerii de jos i-a corespuns însă ‘ seninul de sus. Căci omul pröviden® ţial care a spulberat norii amenin- ţători de pe bolta Patriei, nu s’a mulţumit numai ca să ne răscolească I durerea pentru a face să ne dăm I şi mai bine seama atât de datoria noastră cât şi de dreptatea mândriei I noastre, dar a aprins din nou luceaftarul nădejdilor; ne*a făcut să ve-! dem iarăşi strălucirea viitorului ro- ‘ mânesc: „Pe jertfa lor, — a spus Mareşa* ! Iul Conducător — pe virtuţile şi vi« • tejia eroilor noştri morţi şi vii, vom întemeia ţară nouă şi puternică, • cinstită de prieteni şi temută de duş mani, în care Românul să se simtă mândru şi fericit că este Român“. „Pe fapta lor măreaţă de ziditori ai României de ieri, de astăzi şi de mâine, pe virtuţile lor ostăşeşti, pe• credinţa lor neclintită în drepturile Neamului românesc, pe puterea lor de jertfă şi pe tăria lor în faţa vie* [ ţii şi a morţii, s’a ridicat în trecut • şi vom ridica în viitor România nă- • dejdilor noastre drepte, ROMANIA , ADEVĂRATELOR HOTARE RO* MANEŞTI“. „ Nu numai un vis, ci un drept, o necesitate care va fi înfăptuită ori câte jertfe ar mai trebui: „Luând pildă dela ei şi dela îna- intaşii noştri,SUNTEM HOTARA* : TI SA NU LASAM ARMA DIN MANA PANA CE NU VA RA* : SARI DTN NOU SOARELE BIRUINŢII DREPTURILOR ROMANEŞTI“. : Căci Mareşalul Desrobitor bine ştie că nimic nu mai însemnează pentru o pasăre toate imensitatea cerului atunci când o aripă a ei a fost smulsă! • BERLIN, 10 (Rador). — De la Cartierul general al Fuehrerului înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe frontul de răsărit ziua a fost calmă. Noaptea trecută aviaţia germană a atacat cu efect o uzină industrială. In regiunea de răsărit a Mării Baltice unităţile marinei de răsboi germane au incendiat o canonieră blindată sovietică. Printr’un atac dat pe neaşteptate inamicul a încercat ieri să pună stăpânire pe insula Lampedusa din Mediterana. Trupele italiene au respins atacul, și au scufundat mai multe vase de debarcare și au nimicit detașamentele inamice care izbutiseră să debarce pe insulă. Avioane rapide de luptă germane au atacat cu succes o bază inamică din Tunisia. AVIOANELE TORPILOARE ITALIENE IN ACŢIUNE ÎMPOTRIVA FLOTEI INAMICE ROMA, (Radar). Iată comunicatul nr. 1109 date de marele cartier general al forţelor armate italiene: Im largul portului Bone avioanele noastre torpiloare au atacat un convoi escortat, incendiind un vapor de 5000 tone şi lovind o altă mare unitate. încercarea de debarcare făcută de elemente britanice în insula Lampeduza a fost prompt respinsă de apărarea noastră, care a scufundat câteva mijloace navale inamice. Garnizoana din insula Pantelleria restionând mai departe cu aceiași vitejie împotriva neîncetatei acțiuni aeriene inamice a distrus ieri şase aparate. Alte trei avioane inamice au fost doborâte de aviatorii germani de vânătoare în cursul luptelor date deasupra insulei PanteHeria, împotriva Messinei şi a regiunilor din jurul localităţii Trapani, avioane inamice de bombardament au făcut incursiuni care au provocat pagube simţitoare ce sunt pe cale de a fi evaluate. Artileria antiaeriană a doborât un avion la Messina şi patru la Trapani dintre care două au căzut în apropiere de semaforul de San Teodore, iar alte două la Sud de Savignana. Adausul la comunicat arată că în cursul acţiunii efectuată de avioanele torpiloare italiene, acţiune semnalată în comunicatul de mai sus, următorii piloţi s-au distins în mod deosebit: locot. Randolfo Francesco din Catana şi adjutant Maurizio din San Martino (Campobasso). Familiile soldaţilor sovietici sunt prost îngrijite HELSINKI, m (tp). — In rânduri!« soldaţilor roşii domneşte mare amară* ciune — după cum reese dintr’un articol al ziarului „Pravda* — deoarece membrii familiilor lor nu sunt îngrijiţi. In ultima iarnă familiile soldaţilor au suferit nu numai de foame din cauza neglijenţei autorităţilor, ci şi de lipsă de combustibil de multe ori.Ziarul atrage atenţia asupra faptului, că este datoria nu numai a statului ci şi a fiecărui cetăţean sovietic să aibă grija de familiile soldaţilor cari-şi varsă sângele pe front. Anglo-antericanii au încercat să debarce pe insula Lampedusa — Pe frontul de răsărit o zi calmă — .Suntem hotărâţi să apărăm securitatea ţarii* — a spus preşedintele Inonu la congresul naţional turc ANKARA, 10 (Rador). Agenţia telegrafică turcă transmite: D- Ismet Inonu preşedintele republicei deschizând lucrările congresului partidului republican al poporului a pronunţat un mare discurs politic. După ce a evocat memoria lui Atatürk şeful etern al naţiunii şi după ce a trecut în revistă guvernarea ţării din cursul ultimilor patru ani, d. Ismét Inonu a spus că poate să declare cu conştiinţa împăcată că marea adunare naţională a exercitat în ţară o influenţă pozitivă, fiind totdeodată un sprijin moral al său în ceea ce priveşte orientarea politicei generale şi funcţionarea regulată a tuturor forţelor constructive. Deşi în ţări mult mai înaintate s’au luat cu foarte mare uşurinţă măsuri dintre cele mai extraordinare, marea adunare naţională a ştiut să cruţe naţiunea turcă de cenzură, constrângere şi anarhie. Noi putem să aşteptăm viitorul cu seninătate. Problema care a trecut înaintea oricăror consideraţii a fost menţinerea securităţii naţionale pe o bază solidă. In mijlocul numeroaselor frământări ale răsboiului şi politicei mondiale forţa şi creditul naţiunii turce au atins un nivel destul de onorabil. Sforţările guvernului sunt concentrate asupra problemelor esenţiale privitoare la securitatea externă, apărarea ţării, producţia şi lupta în domeniul economic pentru învingerea dificultăţilor alimentare. Guvernul a lucrat în condiţii grele însă el a reuşit ca prin măsuri bine chibzuite să diminueze sau să înlăture dificultăţile precum şi să consolideze naţiunea. In faza actuală a răsboiului mondial, a spus preşedintele republicei, noi continuăm să avem ca şi în trecut drept ţel menţinerea păcii în ţară. Suntem gata şi hotărîţi să asigurăm securitatea şi apărarea ţării. Noi ştim că pentru asigurarea existenţei naţionale suntem obligaţi dacă este nevoe să folosim toate rezervele naţiunii ca şi bogăţiile sale. Joi 10 Iunie 1943 Inscris la Trib. Sibiu, S. H Nr. 1478/1941 O O REDACŢIA: Sibiu, Strada Regele Mibai L Nr. 16 TELEFON 746 ADMINISTRAŢIA: SBWh, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 O o ABONAMENTE: tra. sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — Instituţii 2000 Lei anual. O O Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 reluarea relaţiunilor dintre Egipt şi soviet se datoreşte presiunei engleze O întâlnire Roosevelt—Churchill—Stalin la Cairo STOCKHOLM, 10 (tp). — De peste un an de zile guvernul englez exercită o puternică presiune asupra guvernului egiptean spre a-l determina să recunoască guvernul sovietic fapt care — după cum anunţă un comunicat oficial — s’a produs acuma. In ultimul timp presiunea engleză se baza pe faptul că după dizolvarea kominternului de către Stalin nu ar mai exista nicio piedică pentru a purcede la recunoaştere şi de a deschide porţile unei misiuni diplomatice sovietice. Probabil că guvernul egiptean care este complet dependent de Anglia nu a mai putut rezista acestor presiuni. De altfel la Londra se afirmă că acţiunea engleză este motivată în special prin faptul că Cairo ar reprezenta un punct de întâlnire potrivit pentru o conferinţă Roosevelt — Churchill — Stalin şi că trebue să se evite ca Stalin să refuze o întâlnire sub motivul că Egiptul nu întreţine relaţiuni diplomatice cu Sovietele. „Râsboiul Europei ţine de o jumătate de an, răsboiul Ardealului ţine, însă, necurmat de veacuri. Nu există în istoria universală un giulgiu atât de trist şi de întunecat ca acel care acoperă şi înfioară speranţele noastre, care mor în Transilvania şi renasc de o mie de ani." (Octavian Goga)