Țara, iunie 1944 (Anul 4, nr. 897-918)

1944-06-01 / nr. 897

Anul IV. — Nr. 897 T­AHA Cum a fost sărbătorită Ziua Eroilor in Urdeal m . Sîn­d-/a­p/el câşrga DACĂ JOCI LA LOTERIE Noul plan cu trageri lunare împarte 13.101 câştiguri în valoare de Lei 511500.000 In cazul cel mai fericit puteţi câştiga 5 MILIOANE LOTERIE STAT LUNARĂ TRAGEREA LA 10 IUNIE 1947 IN AVRIG Strămoşescul Ispas a prilejuit şi a­­nul acesta comice momente de re’­culegere sufletească pentru Avrigul lui Gheorghe bazar. Toţi, locuitorii cari în timpul din urmă s’au sp°rit în măsură nefirească şi-au împodobit casele cu drapele naţionale, sem­n de sfântă zi de serbare. După sfânta liturghie slujită şi biserica sub stre­şina căruia, îşi odihneşte nemuritorul apostol al naţionalismului românesc cele pământeşti, s’a format un impre­sionant cortegiu din mii de oameni, în frunte cu premilitarii din sat şi Uzinele învecinate, îndreptându-se către cimitirul Eroilor. Aici un sobor de preoţi a slujit un pios parastas pentru eroii vii şi morţi ai neamului, eroii cari ne-au întemeiat ţara, cari au unit-o, au dezrobit-o şi întregite, eroii cari astăzi apără cu viaţa lor pământul sfânt al Moldovei împotri­va pângăritorilor. Loc.acpl. chimist I. D. Ionescu a psalmodiat jertfa naţională de tot­deauna a neamului în cuvinte insufle­­ţi­te de cel mai­ frumos patriotism, subliniind în chip răscolitor destinul măreţ al neamului care se preamă­reşte şi poate fi cucerit numai prin jertfă de sânge. Corul Avrigenilor şi al premilitarilor­ u­cenici au cântat cântece de vitejie, iar mulţimea no­rodului s’a închinat cu evlavie în faţa mormintelor de eroi de acum şi de totdeauna, de aici şi de pretutindeni. Ucenicii ce-şi găsesc o frumoasă devenire în Uzinele dela Avrig au gă­sit şi ei prilej sfânt de închinare şi faţa mormintelor celor ce au căzut vitejeşte la datorie. Au împodobit cu flori de câmp­, strânse de el, mormin­ tele din cimitirul atât de îngrijit al aşezării industriale în care s’a slujit de către un preot refugiat din Buco­vina noastră scumpă şi dulce, un pa­­rastas, iar directorul a grăit uceni­cilor despre sfânta treime a dragos­tei ce trebue să înflorească roditoare de jertfă în sufletul fiecăruia, şi anu­me, dragostea de neam, dragostea de ţară şi dragostea de muncă româ­nească. Trebue să luăm pildă şi în­demn de la cei ce nu mai trăesc pen­­tru ei, ci numai pentru apărarea grei strămoşeşti, cari luptă, fără să se mai gândească sub ce brazdă vor coborî pentru odihna­ de veci, cine te vor aprinde luminiţă la­ căpătâi, cine-i va spăla, cine­ va jeli. Ei, eroii noştri vii şi morţi au pus şi pun totul în cumpănă, voiţa lor dragă, pentru ca neamul şi ţara să trăiască. Aici au asistat şi detaşamentele de lucru ale concentraţilor. LA TURDA Comemorarea „Zilei Eroilor“ la Turda, oraşul istoric, în care fiecare părticică de pământ a fost udată cu sângele eroilor, fiecare colină din îm­prejurimi fiind martoră a atâtor is­prăvi de vitejie, fiecare brazdă fiind frământată cu sângele atâtor bravi, care — în sfârşit —­ deţine sfintele oseminte ale bravului Voevod Mihai Viteazul, ar® o semnificaţie deosebită. De aceea şi astăzi, cu toată sobrieta­­tea impusă de actualele împrejurări pri­n care trece ţara întreagă, nu s’a scăpat prilejul de a se­­sărbători cum se cuvine ,,Ziua Eroilor*'. » încă de dimineaţă, oraşul Turda a» îmbrăcat haină d° sărbătoare, faldu­rile tricolorului fluturând pe fiecare clădire. La toate bisericile s’au înălţat rugi către Cel Atotputernic, şi s'au rostit rugăciuni de Slavă, în memoria celor ce şi-au făcut din trupul lor scut pen­tru apărarea gliei strămoşeşti. Au participat la aceste slujbe de pomenire toate autorităţile cele şi militare, precum şi un public nume­­ros, care cu fiori­ şi luminări au în­­genunchiat întru reculegere la mor­mintele scumpilor noştri Eroi. La cimitirul Eroilor a rostit o în­sufleţită cuvântare de comandor I­­Stănculescu, preamărind jertfei Eroi­lor, dându-i pildă ostaşilor. LA MEDIAŞ Ziua de 25 Mai, a fost o dublă oca­­zie de sărbătorire, întâi ca,fiind ziua înălţării Domnului, al doilea, ziua eroilor. Sărbătorirea­, conform dispo­ziţiilor primite, s’a făcut într’un ca­­dru simplu dar înălţător. La ora 8 a. m., la cimitirul eroilor, s’a oficiat un Te-Deum de către păr. protopop . I. Crăciun şi pr. cpt. Gh. Marinescu,­­ cu care ocazia, preoţii respectivi, «au înălţat rugăciuni pentru pomenirea eroilor de pe toate câmpurile de luptă căzuţi în actualul războiu şi cele tre­cute. Slujba religioasă, a fost oficiată în prezenţa autorităţilor civile şi mili­tare locale, a unui detaşament de o­­ntoare militar, a unei formaţii de ex­trapolare conduse de d-na. Gabriela Tomuzei, a unei formaţii premintare condusă de C. Tomuzei, a numeroşi ofiţeri, profesori, învăţători şi alt­em­mite. Răspunsurile la serviciul din au fost date de corul gimnaziului mixt local condus de d. Mihail Lim­­băşianu. Parada militară a­ fost condusă de cpt. Ionescu- Vorbiri ocazionale au ţinut It.-c­dor Drilea şi păr­.protop. I. Crăciun. Muzica sc°Ui tehnice a, in­tonat imnurile cerute de împrejurări, la momentul suprem d®punându-se coroanele la locurile respective, la sebeşul de jos-sibiu Sărbătorirea „Zilei Eroilor“ a avut lo­c sub cerul liber în cimitirul com­u­­nei Sebeşul de jos, judeţul Sibiu, la care au luat parte câteva noii de să­­răeni localnici, împreună cu persona­lul Direcţiunii atelierelor C­­F. R. şi familiile acestora, evacuaţi în acea­stă regiune. După slujba religioasă oficiată de Sfinţia Sa părintele paroh Crăciun, directorul şco­alei primare, d. Mus­taţă, ca reprezentant al comunei, a ţinut o vibrantă cuvântare ocazio­nală. D. Botez Gh. funcţionar C.F.R. din localitate, de asemenea a cetit o emo­ţionantă cuvântare, adecvată acestei zile simbolice, iar elevul sinistrat Bo­tez Octavi­an, fiu de ceferist, a reci­­tat versurile refugiatului ardelean Vărăreanu: „De peste hotare*’, după care corul compus din­ funcţionari] şi funcţionarele C.F.R. şi Direcţiunei A şi rude de ale acestora, în colaborare cu fii şi fiicele sătenilor din l°calitate sub inimoasa conducere a cunoscu­­tului dirijor Pavel Ciolan, au execu­tat cântece patriotice, Imnul Regal, Trei culori, solist fiind de Eugen Crais şi Pui ,de Lei, iar d. Aureliu Dumitru artist la Teatrul Muncă şi Lumină din Bucureşti, înainte de în­cheierea­ programului cu: „Presăraţi pe-a lor morminte“, a declamat ver­surile d-lui Mircea Rădulescu, închi­nate Eroilor. Pardesie — Rochii — Bluze Capoate — Trench-Ceaiuri Balonseide Confecţiuni bărbăteşti In mare asortiment la IOAN ŞANDRU Sibiu, Piaţa Regele Ferdinand 11 3 Călăreţii înscriu noul pagini de glorie (Urmare din pag. 1) * 48 dovedite în toate luptele susţinute de la începutul războiului. Sergentul Ion Cojocaru a distrus singur 5 care de luptă inamice. Bravul sergent, comandantul unei grupe de tun an­ticar din Regimentul 7 roşiori, a tre­cut la un moment dat ochitor la unul din tunurile sale, ,,pentru a înfrunta mai bine atacul carelor inamice şi pentru a fi pildă oameni­lor de sub comanda sa“. Apreciind şi cinstind ostăşeşte a­ceste fapte, d. Mareşal Ion Anto­­nescu l-a citat pe ordin de zi pe Na­ţiune pe inimosul şi viteazul sergent Ion Cojocaru. Aşa au luptat şi luptă cu tot mai multă dârzenie ostaşii noştri din mândra armă a cavaleriei, de la co­mandanţii superiori până la ultimul dintre soldaţi, într’o supremă unire de simţire şi sforţări, pentru a asi­gura viitorul luminos al patriei, prin alungarea de pe pământul ţării şi înfrângerea duşmanilor de totdeau­na ai neamului de bravi care suntem. Atacurile aeriene şi posturile de radio începând din ziua de 22 Mai populaţia Capitalei este prevenită asupra incursiunilor aeriene prin posturile de radio. In legătură cu aceasta, dăm ur­mătoarele lămuriri pentru abonaţii noştri: între orele 7 dimineaţa şi 2 noaptea pot fi ascultate între orele indicate mai jos posturile ce urmea­ză cu undele respective: Ora 7— 8 Radio România şi Ra­dio Bucureşti pe undele 1875 m. şi 364 m. Ora 8—13 Radio Bucegi pe undele 48 m. Ora 1 Radio România şi Radio Bucureşti pe undele 1875 m. şi 364 m. Ora 13—16 Radio Bucegi pe un­dele 48 m. Ora 16—18 Radio Bucegi pe un­dele 48 m. Ora 18—23 Radio România şi Ra­dio Bucureşti pe undele 1875 m. şi 364 m. Ora 23—2 Radio Bucegi pe un­dele 48 m. Abonaţii la Radio pot urmări la aceste posturi din oră în oră comu­nicările ce se fac. In consecinţă pot fi puse aparatele începând dela 7 fără cinci minute la undele indicate pentru a fi ascultate din oră în oră comunicările. Sfaturi de apărare pasivă O găleată cu apă şi un sac cu ni­sip la îndemână poate să ajute cât un post de pompieri peste o oră, îm­potriva bombelor incendiare păstraţi tot timpul 2—3 găleţi cu apă şi câ­­ţiva saci cu nisip. # Aveţi grije de actel Fără ele nu vă puteţi cere drepturile. Ţineţi de într’o casetă, la îndemână. Când se dă alarma luați-le cu voi. C. E. C. Casa Națională de Economii şi Cecuri Poştale SUCURSALA SIBIU începe operaţiunile de cassă JOI, 1 IUNIE a. c

Next