Țara, iunie 1944 (Anul 4, nr. 897-918)
1944-06-01 / nr. 897
Anul IV. — Nr. 897 TAHA Cum a fost sărbătorită Ziua Eroilor in Urdeal m . Sînd-/ap/el câşrga DACĂ JOCI LA LOTERIE Noul plan cu trageri lunare împarte 13.101 câştiguri în valoare de Lei 511500.000 In cazul cel mai fericit puteţi câştiga 5 MILIOANE LOTERIE STAT LUNARĂ TRAGEREA LA 10 IUNIE 1947 IN AVRIG Strămoşescul Ispas a prilejuit şi anul acesta comice momente de re’culegere sufletească pentru Avrigul lui Gheorghe bazar. Toţi, locuitorii cari în timpul din urmă s’au sp°rit în măsură nefirească şi-au împodobit casele cu drapele naţionale, semn de sfântă zi de serbare. După sfânta liturghie slujită şi biserica sub streşina căruia, îşi odihneşte nemuritorul apostol al naţionalismului românesc cele pământeşti, s’a format un impresionant cortegiu din mii de oameni, în frunte cu premilitarii din sat şi Uzinele învecinate, îndreptându-se către cimitirul Eroilor. Aici un sobor de preoţi a slujit un pios parastas pentru eroii vii şi morţi ai neamului, eroii cari ne-au întemeiat ţara, cari au unit-o, au dezrobit-o şi întregite, eroii cari astăzi apără cu viaţa lor pământul sfânt al Moldovei împotriva pângăritorilor. Loc.acpl. chimist I. D. Ionescu a psalmodiat jertfa naţională de totdeauna a neamului în cuvinte insufleţite de cel mai frumos patriotism, subliniind în chip răscolitor destinul măreţ al neamului care se preamăreşte şi poate fi cucerit numai prin jertfă de sânge. Corul Avrigenilor şi al premilitarilor ucenici au cântat cântece de vitejie, iar mulţimea norodului s’a închinat cu evlavie în faţa mormintelor de eroi de acum şi de totdeauna, de aici şi de pretutindeni. Ucenicii ce-şi găsesc o frumoasă devenire în Uzinele dela Avrig au găsit şi ei prilej sfânt de închinare şi faţa mormintelor celor ce au căzut vitejeşte la datorie. Au împodobit cu flori de câmp, strânse de el, mormin tele din cimitirul atât de îngrijit al aşezării industriale în care s’a slujit de către un preot refugiat din Bucovina noastră scumpă şi dulce, un parastas, iar directorul a grăit ucenicilor despre sfânta treime a dragostei ce trebue să înflorească roditoare de jertfă în sufletul fiecăruia, şi anume, dragostea de neam, dragostea de ţară şi dragostea de muncă românească. Trebue să luăm pildă şi îndemn de la cei ce nu mai trăesc pentru ei, ci numai pentru apărarea grei strămoşeşti, cari luptă, fără să se mai gândească sub ce brazdă vor coborî pentru odihna de veci, cine te vor aprinde luminiţă la căpătâi, cine-i va spăla, cine va jeli. Ei, eroii noştri vii şi morţi au pus şi pun totul în cumpănă, voiţa lor dragă, pentru ca neamul şi ţara să trăiască. Aici au asistat şi detaşamentele de lucru ale concentraţilor. LA TURDA Comemorarea „Zilei Eroilor“ la Turda, oraşul istoric, în care fiecare părticică de pământ a fost udată cu sângele eroilor, fiecare colină din împrejurimi fiind martoră a atâtor isprăvi de vitejie, fiecare brazdă fiind frământată cu sângele atâtor bravi, care — în sfârşit — deţine sfintele oseminte ale bravului Voevod Mihai Viteazul, ar® o semnificaţie deosebită. De aceea şi astăzi, cu toată sobrietatea impusă de actualele împrejurări prin care trece ţara întreagă, nu s’a scăpat prilejul de a sesărbători cum se cuvine ,,Ziua Eroilor*'. » încă de dimineaţă, oraşul Turda a» îmbrăcat haină d° sărbătoare, faldurile tricolorului fluturând pe fiecare clădire. La toate bisericile s’au înălţat rugi către Cel Atotputernic, şi s'au rostit rugăciuni de Slavă, în memoria celor ce şi-au făcut din trupul lor scut pentru apărarea gliei strămoşeşti. Au participat la aceste slujbe de pomenire toate autorităţile cele şi militare, precum şi un public numeros, care cu fiori şi luminări au îngenunchiat întru reculegere la mormintele scumpilor noştri Eroi. La cimitirul Eroilor a rostit o însufleţită cuvântare de comandor IStănculescu, preamărind jertfei Eroilor, dându-i pildă ostaşilor. LA MEDIAŞ Ziua de 25 Mai, a fost o dublă ocazie de sărbătorire, întâi ca,fiind ziua înălţării Domnului, al doilea, ziua eroilor. Sărbătorirea, conform dispoziţiilor primite, s’a făcut într’un cadru simplu dar înălţător. La ora 8 a. m., la cimitirul eroilor, s’a oficiat un Te-Deum de către păr. protopop . I. Crăciun şi pr. cpt. Gh. Marinescu, cu care ocazia, preoţii respectivi, «au înălţat rugăciuni pentru pomenirea eroilor de pe toate câmpurile de luptă căzuţi în actualul războiu şi cele trecute. Slujba religioasă, a fost oficiată în prezenţa autorităţilor civile şi militare locale, a unui detaşament de ontoare militar, a unei formaţii de extrapolare conduse de d-na. Gabriela Tomuzei, a unei formaţii premintare condusă de C. Tomuzei, a numeroşi ofiţeri, profesori, învăţători şi altemmite. Răspunsurile la serviciul din au fost date de corul gimnaziului mixt local condus de d. Mihail Limbăşianu. Parada militară a fost condusă de cpt. Ionescu- Vorbiri ocazionale au ţinut It.-cdor Drilea şi păr.protop. I. Crăciun. Muzica sc°Ui tehnice a, intonat imnurile cerute de împrejurări, la momentul suprem d®punându-se coroanele la locurile respective, la sebeşul de jos-sibiu Sărbătorirea „Zilei Eroilor“ a avut loc sub cerul liber în cimitirul comunei Sebeşul de jos, judeţul Sibiu, la care au luat parte câteva noii de sărăeni localnici, împreună cu personalul Direcţiunii atelierelor CF. R. şi familiile acestora, evacuaţi în această regiune. După slujba religioasă oficiată de Sfinţia Sa părintele paroh Crăciun, directorul şcoalei primare, d. Mustaţă, ca reprezentant al comunei, a ţinut o vibrantă cuvântare ocazională. D. Botez Gh. funcţionar C.F.R. din localitate, de asemenea a cetit o emoţionantă cuvântare, adecvată acestei zile simbolice, iar elevul sinistrat Botez Octavian, fiu de ceferist, a recitat versurile refugiatului ardelean Vărăreanu: „De peste hotare*’, după care corul compus din funcţionari] şi funcţionarele C.F.R. şi Direcţiunei A şi rude de ale acestora, în colaborare cu fii şi fiicele sătenilor din l°calitate sub inimoasa conducere a cunoscutului dirijor Pavel Ciolan, au executat cântece patriotice, Imnul Regal, Trei culori, solist fiind de Eugen Crais şi Pui ,de Lei, iar d. Aureliu Dumitru artist la Teatrul Muncă şi Lumină din Bucureşti, înainte de încheierea programului cu: „Presăraţi pe-a lor morminte“, a declamat versurile d-lui Mircea Rădulescu, închinate Eroilor. Pardesie — Rochii — Bluze Capoate — Trench-Ceaiuri Balonseide Confecţiuni bărbăteşti In mare asortiment la IOAN ŞANDRU Sibiu, Piaţa Regele Ferdinand 11 3 Călăreţii înscriu noul pagini de glorie (Urmare din pag. 1) * 48 dovedite în toate luptele susţinute de la începutul războiului. Sergentul Ion Cojocaru a distrus singur 5 care de luptă inamice. Bravul sergent, comandantul unei grupe de tun anticar din Regimentul 7 roşiori, a trecut la un moment dat ochitor la unul din tunurile sale, ,,pentru a înfrunta mai bine atacul carelor inamice şi pentru a fi pildă oamenilor de sub comanda sa“. Apreciind şi cinstind ostăşeşte aceste fapte, d. Mareşal Ion Antonescu l-a citat pe ordin de zi pe Naţiune pe inimosul şi viteazul sergent Ion Cojocaru. Aşa au luptat şi luptă cu tot mai multă dârzenie ostaşii noştri din mândra armă a cavaleriei, de la comandanţii superiori până la ultimul dintre soldaţi, într’o supremă unire de simţire şi sforţări, pentru a asigura viitorul luminos al patriei, prin alungarea de pe pământul ţării şi înfrângerea duşmanilor de totdeauna ai neamului de bravi care suntem. Atacurile aeriene şi posturile de radio începând din ziua de 22 Mai populaţia Capitalei este prevenită asupra incursiunilor aeriene prin posturile de radio. In legătură cu aceasta, dăm următoarele lămuriri pentru abonaţii noştri: între orele 7 dimineaţa şi 2 noaptea pot fi ascultate între orele indicate mai jos posturile ce urmează cu undele respective: Ora 7— 8 Radio România şi Radio Bucureşti pe undele 1875 m. şi 364 m. Ora 8—13 Radio Bucegi pe undele 48 m. Ora 1 Radio România şi Radio Bucureşti pe undele 1875 m. şi 364 m. Ora 13—16 Radio Bucegi pe undele 48 m. Ora 16—18 Radio Bucegi pe undele 48 m. Ora 18—23 Radio România şi Radio Bucureşti pe undele 1875 m. şi 364 m. Ora 23—2 Radio Bucegi pe undele 48 m. Abonaţii la Radio pot urmări la aceste posturi din oră în oră comunicările ce se fac. In consecinţă pot fi puse aparatele începând dela 7 fără cinci minute la undele indicate pentru a fi ascultate din oră în oră comunicările. Sfaturi de apărare pasivă O găleată cu apă şi un sac cu nisip la îndemână poate să ajute cât un post de pompieri peste o oră, împotriva bombelor incendiare păstraţi tot timpul 2—3 găleţi cu apă şi câţiva saci cu nisip. # Aveţi grije de actel Fără ele nu vă puteţi cere drepturile. Ţineţi de într’o casetă, la îndemână. Când se dă alarma luați-le cu voi. C. E. C. Casa Națională de Economii şi Cecuri Poştale SUCURSALA SIBIU începe operaţiunile de cassă JOI, 1 IUNIE a. c