Țara, iulie 1944 (Anul 4, nr. 919-942)
1944-07-22 / nr. 935
Nr. 035 Anul IV Lupta ardelenilor pentru drept şi libertate „Când Roma ne-a lăsat iară singuri în cetatea lui Decebal etern veghetorul, valul năvălirii barbare ne-a acoperit cu totul. Cum se prind de pământ, proptinduse în multele lor rădăcini, copacii înecaţi de apele furioase, ce vor să-i smulgă cu dânsele, aşa ne-am prins noi cu toată tăria sufletului nostru di străvechea noastră ţarină Daco-Romană, proptîndu-ne în zidul munţcii noştri, ca să nu fim smulşi şi târâţi de puhoi. întreaga noastră putere ne-am cheltuit-o de atunci, împărate, ca să stăruim pe pământul unde ne-ai pus de stajă. Alţii, la adăpostul nostru au ridicat iară oraşe strălucite, palate de marmoră şi temple până la cer. Alţii, la adăpostul nostru, au onorat iară pe Apollon şi cele nouă Pieride. Şi poeţii lor au cântat iară şi sculptorii lor au săpat iară şi arhitecţii lor au clădit iară. Şi pe când noi nicisatele noastre nu le putem face pentru un veac de om, ci aceiaşi generaţie trăia în locuinţe, de mai multe ori arse şi din nou clădite de veşnici martiri ai credinţei întru Dacia şi Roma, ei cei cari înfloreau la adăpostul nostru, se mândreau cu opera păcii, care era darul nostru şi se uitau cu dispreţ la sărăcia şi lipsa noastră”. Cuvintele nemuritorului Vasile Pârvan, purtătoare de adevăruri turburătoare, îşi găsesc un adânc răsunet şi o potrivită aplicare şi în spiritualitatea noastră ardeleană. Cărturarii srămoşi, cari au sârguit, cu obidă şi cu multă trudă, întru clădirea acestei spiritualităţi, au fost nevoiţi să lupte prin scrisul lor numai pentru apărarea neamului şi cinstirea numelui de Român şi pentru mândria obârşiei străbune. Noi n’am avut răgaz să creiem ştiinţă de dragul ştiinţei şi nici prielnicia prilejurilor de a ne încânta de puritatea artei, doar slova noastră a trebuit să se prefacă în arma de apărare a drepturilor noastre sfinte, înscrise în brazdă strămoşească şi pentru redobândirea libertăţii noastre de om şi neam, cotropită de duşmani haini. Chiar şi astăzi suntem nevoiţi să facem din ştiinţă o armă de apărare, iar din viersul cântecelor şi al doinei o sporire a încrederei noastre în puterille nemuritoare ale neamului român. Astfel, vlădica Inochenţiu Micu Klein, apărându-şi turma sa cuvântătoare a ştiut să buciume până’n Burgul împăratului din Viena, sfintele noastre drepturi, nesocotite şi călcate în picioare de toţi veneticii, arătând curţii imperiale prin slova apăsat de mâna lui preasfântă, că Românii sunt o naţiune tot atât de aleasă ca şi cele trei naţiuni stăpânitoare din Ardeal, că fiii acestei naţiuni formează o copleşitoare majoritate peste celelalte neamuri conlocuitoare, că aceşti iobagi români, despuiaţi de orişice drept omenesc, îndură jugul aspru fără răzvrătiri ucigaşe, că sunt harnici la muncă şi ascultători ai orânduielilor coborâte pe treptele stăpânirilor şi că vorbesc o limbă dulce cu adânci radăcini în limba neîntrecută a Românilor. A ştiut să ridice sub ochii împăratului chinuitoarea realitate, că aceşti iobagi români formează gloata cea mai biruitoare, bună platnică de sânge pe câmpurile de luptă şi bună platnică de sudoarea muncii şi a dajdiei cele mai spornice, ceia ce îi îndreptuieşte să ceară a fi puşi şi ei pe acelaş plan mai ridicat de viaţă, de libertate şi drepturi, asemenea celor trei naţiuni recunoscute şi beneficiare a tuturor drepturilor şi libertăţilor. Covârşit de curaj şi încrezător în făgăduielile iezuite, înscrise în contractul încâlcit de la Alba-Iulia, din 1700, el stăruie neodihnit întru arătarea vredniciilor neamului său şi marea greşală cu păcat ce se săvârşeşte prin desmoştenirea lui de drepturile şi libertăţile omeneşti şi prin pângărirea cinstei şi a virtuţilor strămoşeşti. Munca trudnică a celor trei apostoli ai latinităţii noastre, Samuil Micu Klein, Şincai şi Petru Maior a râvnit voiniceşte să lumineze cu fulgerul cunoştinţei, prins în caucul slovei latine, tot ceace Inochenţiu a cerut înviforat şi întunecat de supărarea mâniei, de la împărăţie. Tot pe aceleaşi argumente se reazâmă în urmă şi cererile impetuoase ale lui Horia, Craiul Munţilor şi mai târziu ale lui Avram Iancu şi răzvrătiţi de sângele care nu mai puteau ierta şi au fulgerat mânia drepturilor prin arma ucigătoare. Supplex libellus balahorum din 1791, răsărit din revoluţia lui Horia, arată cu limpezime celor mai hotărâtoare argumente, străbătute de răsunetul revoluţiei franceze, că neamul valah este neamul cel mai vechi pe pământul Transilvaniei, că nu este venetic ca celelalte neamuri, că reprezintă o majoritate zdrobitoare şi e înveşmântat cu strălucite virtuţi străbune, în urmare trebue şi ei să se facă părtaş de toate drepturile şi libertăţile naţionale, iar piatra de pe mormântul ce-l acopere astăzi cu inscripţia: „Aprobatae constitiutiones trebue rostogolită, ca fiind o piatră nu de cinstire, şi de Ucidere. Aminteşte cu tirava drepturile omului, ale cetăţeanului şi echitatea naţională, cerând egale drepturi, egale libertăţi şi tratament egal. Procesul memorandist nu este altceva decât o sinteză magnifică a argumentelor,i întrebuinţate de înaintaşii luptători şi martiri pentru dobândirea de drepturi şi libertăţi pe seama poporului românesc din Ardeal. Desigur că argumentaţia memorandiştilor a împrumutat ca o cuceritoare peroraţie, toate argumentele zdrobitoare şi tulburătoare pentru duşmanii noştri de veacuri, din neuitata cuvântare a lui Bărnuţiu, rostită pe Câmpia Libertăţii de lângă Blajul Târnavelor Toate aceste frământări şi năzuinţe au fost reactualizate în interpretarea pe care d. profesor Aurelian Ionaşcu, o cră în studiul său despre „Revendicările naţionale formulate în trecut de Românii din Transilvania”. Z. SANDU *T A K A*« Muncitori ! Voi cunoaşteţi truda muncii. Fericiţi agonisita voastră de focul mistuitor al risipei. Economia şi depunerea banului agonisit pe Libretul C.E.C.-ului aduce bună stare. Bani se pot depune şi ridica la oricare oficiul poştal şi la CENTRALA BUCUREŞTI, la SUC. din SIBIU, sau SUC. din TIMIȘOARA 53 LINIŞTE IN SECTOR Soarele radia din plin căldura sa pe pământul acoperit de otrane şi fâneţe, rând am sosit la postul de comandă al batalionului 2 dintr’un regiment de infanterie. „Linişte în sector” mi s’a spus la sosire. In atmosfera frontului nu se înţelege şi nişte absolută pentru că, dacă se continuă o tăcută activitate d® identificare a tuturor poziţiilor inamice, de aflare a forţelor existente în faţă, de ridicare la rangul de artă a camuflării propriilor poziţii de la cele mai înaintate până la cele mai dinapoi. La postul de observaţie înaintat al batalionului am văzut precizia de identificare şi încadrare de obiective fixe sau în mişcare realizată într’un timp record de căpîtanul Bucurescu dintr’o unitate de artilerie; 2 obiective din 5 lovituri într’un sfert de oră. I-am dibăcit.” exclamă mulţumit destoinicul ofiţer. Paza continuă a tuturor viroagelor face imposibil orice acţiune de Infiltrare pe care duşmanul ar încerca-o. Cetim ziarele, reviste sau cărţi, după cum îmi spune slt. Ion Negrea şi slt. dr. Lupu, depunându-şi câte un fir de gând pe cărţi poştale reale sau improvizate după cum văd la biroul de cenzură al batalionului, nimeni nu uită însă că trebue să fie totdeauna în aşteptarea de a atacat sau de a înfrunta atacul duşman. Caporalul Piroşca Alexandru îmi spune: „Domnule reporter, tare-i mulţam Domnişoarei Elvira Popescu pentru biletul pus în buzunarul bluzei, dar scrieţi-i pentru mine că-s însurat. Desigur domnişoara dela atelierul de confecţiuni al armatei dela Curtea de Argeş, poate medita la ceea ce gândeşte acest român de prin părţile Crişanei. Preocuparea de a „mulţumi” se împleteşte admirabil cu datoria de telefonist. Flăcăii sergentului Jerpelea Marin prin loviturile lopeţilor ce le mânuiesc cu uşurinţă dau a înţelege „Suntem gata cu lucru, don sergent”. , „ Seara coboară liniştită. Un lătrat de mitraliere prine s’o turbure sau câte un proectil de brandt dirijat de rachete luminoase desprind şi fac să cadă din înaltul cerului pe pământ, undeva, o stea.— Dar totul reintră în normal. Frontul e în așteptare, Sold. T.R. Dfidârlat Cornelia Serbarea artistică în cadrul muncii de război din comuna Tălmăcel judeţul Sibiu Elevii din comuna Tălmăcel, judeţul Sibiu au executat zilele trecute în cadrul tauncii de războiu,un frumos program artistic, în folosul văduvelor şi orfanilor de război din comună. In cuvinte frumoase dna prof. Filip a arătat scopul acestei serbări, scoţând în relief munca depusă de elevii refugiaţi şi evacuaţi în fruntaşa comună. Programul bogat a fost alcătuit cu concursul dlui înv. Vâjâilă, careîmpreună cu elevii a organizat un cor pe patru voci şi scenete deosebit de interesante şi distractive. Remarcăm din program prologul în versuri scris de elevul Slusaru Valeriu şi poezia ,,Mi-e dor” a elevului Bojan Iuliu declamată de Nedelcu Maria. Au declamat cu mult suflet poezii patriotice elevii: Bojan Iuliu, Badiu Rinaldo, Grabovschi Mircea, Slusaru Valeriu şi Ludu Viorel S’au jucat şi două piese: „Paiaţele satului” şi „Oala cu unt” din a căror distribuţie se remarcă elevele Benderli Pia, Miail Florica, Cristofil Elena, Bandrabur Cristina, Cristescu, Virginia şi Hrapal Georgeta şi elevii Bojan Iuliu, Slusaru Valeriu, Badiu Rinaldo, Grabovschi Mircea, Schiler Titus şi Nedelcu Viorel. La sfârşit au vorbit păr Roman şi directorul şcoalei primare Tudosan, care prin cuvinte frumoase a mulţumit publicului venit în număr mare chiar din satele vecine, pentru concursul pe care la dat la adunarea de fonduri pentru văduvele și orfanii de război Suma realizată a fost de Lei 15.600. ■S3* Mălai proaspăt se găseşte zilnic la magazinul de coloniale lopiţă Olteana Sibiu, Piaţă Mica 23 Telefon 362 En gros En details PRIMA ARDELEANĂ * Societate Anon. de Asigurări Generale SIBIU Se aduce la cunoştinţă, că la tragerea la sorţi a Asigurărilor Poporale ţinută la Direcţiunea Societăţii Prima Ardeleană S. A.de Asigurări Generale in Sibiu în funa de 17 Iulie 1944 în faţa notarului public au ieşit la, sorţi următoarele combinaţi pui de litere şi anume : 1. H.Z.Q. 3. F.O.P. 2. D.Q.X. 4. V.E.Y. 5. X.P. P. pmocyruwă 5* Problema rambursărilor C.F. R. ! Aviz special 1. începând de la 20 iunie a. c.*), toți titularii de cont cec vor primi sumele provenite den ramburse C. F. R. pentru transporturile noui, fără întârziere sumele încasate fiindu-le depuse direct în conturile respective, la oficiile poștale. 2. La expedierea mărfurilor nu a intervenit nicio schimbare, cupoanele de ramburs C. E. G. fiind și mai departe adăugate la frachte. 3. Destinatarul mărfii, în loc să depună suma la gara de destinație, va depune suma LA OFICIUL POŞTAL cel mai apropiat, pentru contul titularului contului de cec indicat în cuponul de ramburs. In ceea ce priveşte taxele de transport şi comisionul C. F. R. acestea vor fi încasate şi mai departe de staţiunile G. F. R. 4. Destinatarul depunând suma la oficiul poştal, primeşte drept chitanţă partea Nr. 2 a cuponului de ramburs, pe baza căreia ridică marfa dela gara respectivă. 5. G. E. C.-ul, făcând acest acord cu C. F. R., intenţionează a servi pe clienţii săi în cele mai perfecte condiţiuni. ........ . . . 6. E. 6. *) Data scoaterii dela gara de destinaţie: Sucursala Sibiu I