Teatrul, 1957 (Anul 2, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 1 - 111

Qu­i­e­n d­a­r Marele actor Theodor Theodorini încetase din viaţă (Viena, 1873). Tea­trul Naţional din Craiova resimţea lipsa unor actori de bună calitate. In această perioadă, împreună cu un întreg grup de actori (Profira şi Ioan Bărcăşanu, surorile Clotilda, Adela şi Eugenia Ademolo), intră în teatrul craiovean un tînăr în vîrstă de 19 ani — N. I. Popescu (1875). Aproape 40 de anii, Nae Popescu n-a mai părăsit scena craioveană, devenind unul din cei mai­­răsfăţaţi comici. Din anul 1888, a fost avansat societar. Victor Anestin vorbeşte cu multă căldură în amintirile sale despre bogatul talent al acestui comic, care era ajutat şi de un fizic avantajos. Dintre rolurile deţinute de Nae Popescu se pot cita : Vizinet (Pălăria florentină), Picard (Două orfeline), Gerante (Legatarul universal), Sganarelle (Doctorul fără voie), Loriot (M­elle Nitouche), Veps (Vinzătorul de păsări) şi alte multe roluri principale în diverse comedii, vodeviluri şi operete. Nae Popescu a murit în mizerie, la 12 ianuarie 1912, după ce a zăcut ţintuit la pat ani de zile. O fetiţă de 16 ani, care declama admirabil Sburătorul lui Eliad, era adm­isă în 1873 la conservator şi repartizată concomitent în clasa lui Ştefan V­illescu, precum şi în clasele de canto a Iriniţăi Alexandrescu (soţia lui V. A. Urechiă) şi a lui Al. Flechtenmacher. Era Alexandrina Alexandrescu-Duduia. Născută acum o sută de ani, la 15 ianuarie 1857, ea şi-a făcut debutul pe scenă încă din primul an de conservator, jucind la Teatrul cel Mare (Naţional) din Bucureştii, în trupa condusă de Mihail Pascaly. Rolurile de debut au fost Copilul din casă din Banul Mărăcine, drama lui V. A. Urechiă, şi Petrifcă din Hatmanul Dragan ce Fr. Danie şi Ioan Mafla. în 1878—1879, scriitorul­ Ion Ghica, directorul Teatrului Naţional, a angajat-o pe Alexandrina Alexandrescu-Duduia ca „elevă“ cu 80 lei lunar. Abia în 1907, în urma demisiei artistei Titu­ Gheorghiu, ea a obţinut gradul de artistă­ societară. După un an, în 1908, a ieşit la pensie. A continuat să joace şi d­upă pensionare, atît­­pe scena Teatrului Naţional cît şi la alte teatre din Bucureştii, la Teatrul „Leon Popescu“ (Liric), în Compania dramatică ,,Al. Dam­ila“ şi in­formaţiile particulare care dădeau spectacole la grăd­ina „Ambasador" (pe locul fostei grădini de vară a Teatrului „Cărăbuş“), la „Blanduzia“ (pe locul fostelor Galerii Blanduzia de lingă actuala Bancă de Stat a R.P.R.), la „Raşca“ (pe prelungirea str. Edgar Quinet, în spatele Universităţii) etc. A avut i succes mai cu seamă în rolurile : Doamna Păunescu din In provinţie, localizare de Vasile Tomeanu ; Marchiza din Fata Regimentului, operă comică de Domnizetti ; Catinca din Jos automobilul­­, localizare de Paul Gusty ; Perina din Miquette de R. de Flers şi G. de Caillavet ; Doica din Romeo şi Juliata de Shakespeare . Cucoana Zinca din Șarpele Casei de 111

Next