Teatrul, 1957 (Anul 2, nr. 1-12)

Numerele paginilor - nr. 1 - 112

Vasile Leonescu ; Anica din Olteanca, operetă de G. Bengescu-Dabija şi Eduard Caudella ; Profira din Costa Diva de H. G. Lecca ; Joiţica din Fetele lui Iacovache, localizare de Paul Gusty ş.a. Contemporanii au apreciat verva ei şi o socoteau neîntrecută în rolurile de duenă. A încetat din viaţă la 20 decembrie 1919, în toiul revoluţiei de la 1848, craioveanul N. Filişanu primea de la autorităţile locale îngăduinţa de a organiza spectacole de teatru în sala de la „şcoala cea mare a Otetelişanului" (astăzi, liceul „Nicolae Bălcescu“), împreună cu Raliţa şi Ştefan Mihăileanu, Costache Dimitriadd (tatăl Aristizzei Romanescu şi al poetului Mircea C. Dimitriadi), Ion Vlădicescu şi alţi artişti, pleca din Bucureşti, ca să joace la noul teatru, şi Constantin Serghie. El a ilustrat scena craioveană pînă în 1884. S-a făcut apreciat mai ales datorită rolurilor sale în dramele moderne. Numele său îl găsim in­tr-adevăr în mai toate dramele şi melodramele din repertoriul lui Theodor Theodorini, directorul de latunci al teatrului, în : Amicii din ziua de azi, Nopţile veneţiene, Peticarul din Paris, Ralf Banditul, Nella, Pescarii din Sicilia, Andrea del Sarto, Un episod in drumul de fier, Don Cezar de Bazan, Căpitanul Charlotta și în multe altele. Jocul natural al lui Constantin­­Serghie a atras laudele l­ui Cezar Boliac şi V. A. Urechilă. Actorul se bucura de multă simpatie din partea publicului. După 36 de ani de neobosită activitate artistică, direcţia teatrului micşorează salariul acestui actor, socotit pe bună dreptate „stâlp al teatrului craiovean“. Deşi, cum arată contem­poranii, Constantin Serghie era un om de o aleasă modestie, el nu s-a putut împăca cu această măsură şi, pentru a avea din ce trăi, a intrat funcţionar la regie. După trei ani — la 13 ianuarie 1887 — a încetat d­in viaţă într-un modest hotel din oraşul său natal, Giurgiu, in vîrstă de 68 de ani. La 16 septembrie 1871, Adelaida Ristori dădea în Bucureşti o reprezen­taţie teatrală în care, printre altele, emoţiona pe spectatori cu scena som­­nnambulismului din Macbeth... Marea actriţă italiană s-a născut acum 135 de ani (21 ianuarie 1822) la Cividale, dintr-o familie de actori. A urcat pe scenă foarte de tînără — din 1836 — abordînd un repertoriu imens şi variat. Printre rolurile jucate de Ristori au fost : Antigona (Sofocle), Phedra (Racine), Mirra (Alfieri), Maria Stuart (Schiller), Mirrandolina (Goldoni), Lady Macbeth (Shakespeare) etc. Artista ajunge la apogeul forţei sale dinarmatice între anii 1850 şi 1870, perioadă care coincide cu avântul mişcării de eliberare naţională în Itall­ia. Ristori a adus pe scenă un patos eroic, pe care îl numea ea însăşi „realism de colorit“ — o trăsătură specifică şcolii scenice italiene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care nuanţarea fină a jocului se însoţea­­cu vitalitate şi forţă. A întreprins numeroase turnee în Europa, America, Australia, fiind socotită, după moartea artistei Rachel, cea mai­ de seamă tragediană europeană. S-a retras din teatru în anul 1885 şi a încetat din viaţă în 1906.

Next