Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-07-15 / nr. 55
78 li vipe invențiunea, cum să se știe elu întocmi mai bine pe deșertulu celu mare alu apeloru. Însă fiindu că știința nu înflorește în asaltulu resbelicu, și selbatica strigare a ostașiloru poate numai încurca și strica cercurile cele artiuicidse ale lui Arhimede, resbelulu va abla cu atăta mai mulți contrari și opuninți, cu cătu spiritulu și cultura naintează mai tare. Cu cătu unu poporu produce mai multe lucruri, cu atăta cearcă a'și deschide mai multe piațe pentru vănzarea acelora; elu pășeșe în comerciu cu vecinii, le dă acelora lucruri, care lui îi prisosescu și ea dela aceia de acele, ce elu n'are. Atingerile se mulțescu, și cu ele mijlocele comerciului, călile neguțetorești, întocmiri prețioase, pe care resboiulu nu le naintează, ci din contră le strică și nimicește. Cu fiăcare vapoare, ce se înființează, cu fiăcare drumu de feru, ce se trage pănă la hotarulu vecinului, crește suma împuseminteloru, care în timpu de bătaie vinu în periculu de a se perde, crește însă și interesulu la țeara vecină de a se pune în comunicațiune cu acele, folosulu, ce se trage din acelu drumu de feru, și pe care alu perde, îi vine omului cu greu și a cugeta. În aceași măsură scade și antipatia, ce o are omulu asupra căravuriloru și datineloru străine, omenii începu a se desprețui mai puținu unii pe alții, începu a se respecta după cuviință, prin urmare cu atăta mai anevoiă se potu hotără a se slobozi la măcelăritulu celu mare de frați, pe care oamenii 'lu numescu resboiu. Precum particularii asia chiaru și statele se facu cu atăta mai puținu aplecate spre resboiu, cu cătu este mai mare averea loru peste totu, cu cătu este mai mare proprietatea loru în ceea ce privește la fondurile loru spirituali și materiali, cu cătu e mai mare suma venitului, cetu aduce agricultura, industria, măiestria și știința loru, cu cătu crește mai multu numerulu milioaneloru ce înnotă pe mare, au săntu pironite cu cilindre de feru la pămăntu; cu cătu ele au mai multu a perde, căndu vecinulu n'are nimicu, și cu cătu ele potu căștiga mai multu dela acela, căndu elu este avutu. Înțeligința a propășitu, înțeligința celoru ce ocărmuescu, întocma ca și a celoru ocărmuiți. Cu cătu ține mai îndelungu pacea, cu atăta mai multu crescu și urmările ei, cu atăta mai anevoiă ba fi a o strica. Securitatea cea mai bună pentru păstrarea pacei este însași pacea. După pacea cea de 15 ani la anulu 1830 a urmatu o pace de 30 de ani, și aceasta va trage după sine pte una și mai lungă. Decă aru potea Europa scote ca să fiă pace pănă la sfărșitulu acestui veacu, atunci doră s'aru asecura pacea cea vecinică pe pămăntulu vechiu europeanu. Monarhia Austriacă Transilvania. Sibiiu 13 Iuliu. Ieri amu fostu martorii unei festivități frumoase patriotice, care s'a întreprinsu de către comuna Sibiiului în învecinata pădure „Dumbrava”” numită. Pre bine și voru aduce aminte cetitorii, că călătorindu Maiestatea Sea Împeratulu în anulu trecutu și prin acesta țeră, și petrecăndu cu aceasta ocasiune 3 zile aci în Sibiiu, în 25. Iuliu a. tr. s'a întocmitu în onirea pretenției pre înalte o serbătore populare în susu numita pădure, la care au fostu representate toate naționalitățile, și unde cu deosebire Romănii prin joculu călușeriloru avură norocire a trage atențiunea Maiestății Sele asupră și. Centrulu acestei serbători a fostu unu stejaru mare și foarte bătrănu, de sub alu cărui umbră a privitu M. Sea la deosebitele jocuri ale feliuriteloru naționalități. Acestu stejaru dară, care împreună cu sine nuțe reminiscenții atătu de prețioase pentru fiecare inimă patriotică, a fostu la o septemănă după aceea pre lingă o cerimoniă pomposă condecorata cu numirea: Stejarulu lui Frațiscu Iosifu. În ziua de eri însă, la unu anu după acelu evinementu norocosu, se sancționă acesta numire într'unu modu și mai eclatante. La invitațiunea comunei se aflară față lăngă acelu stăjaru la 5 ore după umezi cele mai înalte notabilități din țeră, precum Serenitatea Sea D. Gubernatorele țerei Principele de Swartenbergu, înalta generalitate, Escelenția Sea D. Episcopu Barone de Șaguna, Episcopulu romano-catolicu Măria Sea Dr. Hainald, apoi unu numeru mare de amploiați, și o mulțime nenumerată de poporu. Festivitatea se deschisă cu o cuvăntare din partea Oratorelui cetății D. Binder, carele descoperi, că comunitatea a hotărătu, ca numirea cea prețioasă a acestui stătaru să se esprime și prin semnu din afară. După aceea se aduse prin o deputațiune numeroasă o tablă de aramă, și pănă căndu unu horu de bărbați căntă unu imnu compusu anume pentru aceasta zi dupe aria „Doamne ține pre Împeratlu”” tabla se afipse de stăcaru. tărea inscripțiune în limba germană: Acesta tablă poartă urmă Stejarulu lui Franțiscu Iosifu în 25 Iuliu 1852. După ce înalții oaspeți petrecură încă ca o dră aci, apoi se duseră mai în lăuntru în pădure la mora de aramă, unde'i aștepta o masă pentru 60 de persoane, care ținu pănă către 10 care. Aci se aduse mai înteiu unu toastu din partea consulului cetății pentru Maiestatea Sea Împeratulu, apoi altulu ferte potrivitu de către Rectorele și Profesorele de drepturi Dr. Milller pe sănetatea Serenității Seleului Gubernatore., Societatea se desfăcu plină de mulțămire și voiă bună. Sămbăta trecută se ținu ecsamenele celu de pre ujmă în institutulu teologico-pedagogicu subt președința Escelenției Sele D. Episcopu Barone de Șaguna, și mai tărziu a fostu onoratu și cu presenția Escelenției Sele D- Mareșalu campestre locuțuitoriu și adlatusu la înaltulu Guberniu Ioanne Bordolo de Boreo, care se mulțemi foarte bine cu respunsurile candidațiloru. Iară eri se ținu prin o liturgiă solene, la carea a pontificatu Escelenția Sea D. Episcopu gres. „Te Deum” pentru norocoasa sevărșire a cursului anului acestuia. Totu eri a celebratu în biserica călugărițeloru ursuline Măria Sea D. Episcopu romano-catolicu Dr. Ludovicu Hainald taina ungerei cu s. miru, care ținu mai bine de 4 ore. Acestu însemnatu oaspe a ajunsu sămbătă pe la 5 oare în cetatea nostră și a fostu primitu din partea credințioșiloru sei cu toată cuviința. Maiestatea Sea c. r. apostolică s'a înduratu cu prețînalta resolugiune din 5 Iuliu a. t. pregrațiosu a desige statulu personale și de salarie la locuțiința, ce are să se redice pentru Transilvania, și a ordina ca pentru aceasta deregătoriu să se înființeze 1 Locuțiitoriu cu 8000 f. lofă și 8000 f. adaosu de funcțiune, în a 3-a clasă dietale. 1 Vice-președinte de locuțiință în a 4-a clasă dietale cu 5000 f. lofă. 1 Consiliariu de curte în a 5-a clasă, dietale cu 4000 f. lefă. 8 Consilieri de locuțiință în a 6-a clasă dietale, 1 cu 3000 f. 3 cu 2500, și 4 cu 2000 f. lefă. 9 Secretari de locuțiință în a 8-a clasă dietale 4 cu 1100 f. și 5 cu 12,000 f. lefă. 12 Conceptici de locuțiință în a 9-a clasă dietale, 6 cu 800 și 6 cu 700 f. lefă. 10 Practicanți de conceptu în a 12 clasă dietale cu 300 f. lefă. 1 Directore de obicele ajutătorie în a u-a clasă dietale cu 1400 f. lefă. 3 adjuncți în a 9-a clasă dietale 1 cu 1000, 1 cu 900 și 1 cu 800 f. m. c. 16 oficiali în a 10-a clasă dietale 5 cu 700, 5 cu 600 și 6 cu 500 fl. 8 accesiști în a 12-a clasă dietale 4 cu 400, și 4 cu 350 f. m. c. Unu sanutoru cu 400 f. 9 Servitori 4 cu 300 și 5 cu 250, și monturu. 5 ajutori de servitori cu 216 f. 1 Portariu cu 216 f. și monturu. 1 Litografu cu 400 f. și 1 ajutoriu cu 216 f. loră. Austria. Viena 18 Iuliu. Voru trece negremitu vreo căteva zile pănă se va stinge setea după noutăți cu știri despre noua versiune, ce se pregătește acuma în întrebarea orientale. Pănă căndu a fostu discnsiunea deschisă, pănă căndu s'a consultatu în Parisu, Londona și Constantinopole, amu înțelesu fragmente din aceste consultări prin ziurnari. Acuma însă deocamdată s'a încheiatu suma acestoru consultări. Franția și Anglia au trimisu proiectele sele la S. Petersburg, porta încă a espeduitu într'acoco n ele ei propusețiuni, și unu omu de încredere cunoscutu alu Austriei încă se află acolo. Toată otărărea trebue să vină acuma de la Neva. S. Petersburgulu însă are o gură pecetluită, presa rusescă nu e pre împărtășitoară, și noi vomu trebui să așteptămu pănă se voru întorce curierii dela capitalea Rusiei înderăptu la Londra și Parisu, ca să știmu ceva mai aprope despre hotărărea împăratului Nicolau. Este o minunată redicare și scădere în conflictulu ce domnește acuma între trei poteri mari. După ce a plecatu principele