Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-09-28 / nr. 77
JMCNARelegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe affată la C.R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., ear sibiiu 25. ANULU Septemvbrie 1855. MII. o jumetate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. al. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe ., anu 6 f. m. c. N2 77. EfEEEEE------- Depeșe telegrafice. * Constantinopol 17 Septem. c. n. La Care au prins rușii un transport de proviant turcesc de 1.000 de cai și 300 feciori. Aicea se cugetă că Carsul se va mai ținea vreo căteva săptămăni. Odesa 26 Septem. Împăratul Alecsandru au sosit ori dimineața în Nicolae I. Sebastopolul în ziua după asalt. Cei mai mulți cercetători ai Sebastopolului se miră de fortificațiile rusești, și nu putu pricepe, că sau putut lua, în vreme ce alții sănt cu totul încremeniți despre aceea, cum au putut aceste fortificații pline de surpături și de ruine să se apere mai departe. O privire lăpădată asupra fortăreaței ne arată, cum că amăndoe aceste ziceri nu diverghează așa tare delaolaltă precum sar părea. Atăta este a se vedea pe toată întămplarea din ruini, cum că artileriștii noștri au făcut fieștecare cot, fieștecare gaură de țelul tunurilor sale, și că pentru ruși fără să jertvească atăța oameni încăt să se topească o armată întreagă a fost fără putință a mai ținea un corp de trupe mai îndelungat în fortificații. Fortificațiile lor ce nu lăsară să străbată bombele fie ele către mari și numeroase, nu au fost totuși destul de tari, ca să poată susținea un atac fără veste din toate părțile. Din alta parte însă a fost și tăria fortificațielor marină. Inginerii noștrii afirmă cu sfiinlă, cum că fortificațiile rusești ar fi fost rău trasate, însă cu toate aceste niminea nu putea tăgădui, cum că rușii, deși ei în cămp deschis nu putu să se măsure cu aliații, totuși au putut ei ținea un bombardament înfricoșat ce nu iau văzut lumea, și o împresurare de unsprezece luni, au lăpădat înderept un atac obștesc, și la un atac mai tărziu obștesc asupra tuturor patru puncte de căpetenie ale lor, numai la unul, care vezi bine că a fost cheia la posiția lor, au fost în pagubă. De aci urmează destul de învederat cum că inginerii rusești și au deslegat problema lor cu o istețime estraordinară, și au dat locului o tărie artificioasă, care noastre celor mai mari, a făcut'o să se împrotivească silințelor Sebastopolul în flăcără și corăbiele reusești cufundate în mare povestescu o istorie minunată, la care 10.000 de englezi și franțozi căzuți și răniți dau cel mai bun comentar!! Aceasta privire mai duce însă prea departe, și eu mă întorc dară iarăși înderăpt la obiectul meu. Suprinderea ce a domnit în 28 August în tabăra aliaților cănd ea înpreștiat faima ca fulgerul de iute, că rușii ar fi depărtat cetatea arzătoare, a fost nespusă. Înfricoșatele ecsplozii, care zguduiau greu pămăntul ca tocmai atătea cutremuri de pămănt, au răpit obosiților soldați somnul de noapte. În tabăra englezească sau pregătit englezii de un asalt nou asupra Redanului, și nu știau nice dimineața că rușii au deșărtat acest fort încă în mezul nopții. Tăcearea de moarte, ce domnia în cetate, au atras atenția oamenilor noștrii încă din noapte; unii din bună voe îndresneau a merge pănă la linia pușcăturei, și au văzut spre mirarea lor, că locul afară de cei morți și murinzi, este cu totul deșertat. Ceva mai tărziu se vedeau flăcările străbătănd din ulițe și piațe, un punct după altul se făcea văzut, flacăra se ivea din ferestrile caselor, șiruri lungi de casă au luat foc și au ars de tot, și mai nainte de ce a amurgit de ziuă, a stat cetatea Sebastopolul - frumoasa și maiestatica domnitoare a marei petre asupra cărei am lăpădat noi căutarea puastră plină de dor în flacără. Fortul Alecsandru a plespit în aer cu un duet înfricoșat, care a făcut să se cutremure pămăntul. Către răsăritul soarelui au urmat dupăolaltă alte patru ecplozii, care au săvărșit stricarea fortului carantinei, și a bateriei din bastionul central. Un moment mai tărziu însuși Redanul priveliștea unei înfricoșate ecsplozii, a fost și care a trebuit să constiiească la mulți răniți viața. Spre norocire oșirile, care au ținut noaptea ocupat Redanul, sau fost retras. Bastionul țentral și al catargilor a plesnit în aer dimineața pe la 5 ceasuri. La jumătate pe șase ceasuri au urmat pe partea stăngă doe eciplozii de cele mai tari și potornice, care au zguduit pămăntul vreodată, de bună seamă a fortului Alecsandru și a magazinului celui mare. Rădicarea masei negre de fum, de aburi suri și albi și a unei mulțimi de eșchii de lemn și petricele în aer, au fost tare înspăimăntătoare, însă mai înfricoșat a fost dustul tunurilor. Un magazin de bombe a plesnit în aer, și sau exiplodat ca și un foc artificial gigantic. Acest moment a fost grandios. Cugetați vă o mulțime p enumerată de flacăre mici și mari care acuși să sue sus în nori, acuși se perdu învăluite în gigantice columne de fum, și apoi iarăși plesnescu cu o putere mare, și se topescu în globuri mari de fum. În vreme ce aceste toate sau întămplat, au mers rușii posomărăți peste pod, caice au mere în sus și în jos cu material de resboiu, sau cu soldații pe carii ia desbarcat de partea de cătră amenzi, ca să săvărșască lucrul, adecă să pună foc la minele ascunse, sau să dea foc și caselor care încă nu arseaseră. De la flotă se mai vedeau numai opt vapori și catargele corăbielor cufundate. Cu vărsarea zorilor sau furat franțozii din aproșele lor și au alergat în cetatea arzăndă, și nu sau putut reținea nici prin flacăre, nici prin înspăimăntarea exploziei, nici prin vrăjmașul pănditor, nici prin tunurile lor proprii care în valuri regulate au pușcat cu glonță și cartace în suburbii, de bună seamă cu intenția ca să rețină pretrenerii ca să nu'și ecspună viața prin năstășnicie. Însă pantaloni roșii, și vănăți, chepii și feluri de ale zuavilor putură nu mult după aceea călători de la casă la casă între flacări. Și mai nainte de ce au bătut 5 ceasuri se văzură grămezi de soldați venind încărcați cu pradele sale, și mai nainte de ce au eșit cu totul din cetate batalioanele rusești sau putut cumpăra în tabără tot feliul de relicvii. Matrozii încă nu au rămas înderept, unde era ceva de apucat, căutând între rupturi, mese și alte mobile, de unde au scos unele și altele și leau luat în aproșe. Prin ecsplozii și au perdut singuraticii soldați, carii sau dus prea departe, viața, și de aceea sa tras mai tărziu un lanț de posturi englezești de la aripa englezească stăngă, pănă la cea dreaptă a franțozilor cu aceea inviație afară nerali, de ofițerii de slab și de feciorii ce făcea slujbă, degesă nu iese pe niminea în cetate, și să aibă o deosebită băgare de seamă asupra prădătorilor și să le ia prada. Pichetele englezești au avut însă numai inviația a împedeca răpirea din partea englezilor, franțozilor însă, sardinezilor și turcilor nu avea să le poruptască nimica, și așa sau prevenit mai bine stăzilor, care alt fel nu sar fi întămplat. Buna în-