Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-02-05 / nr. 11
pe o jumătate de anu 3. al. no. j. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru proviniiele din Monarhiă pe unu anu 8. al. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirulu cu slove mu. princ. și gei. străine pe unu anu 12 f. pe /. mnu 6 f. mc. telebunulu ese de doe ori pu septemănă: Mercurea și Sămbăta. se face în Sibiu la- tura foiei; pe aseară la C.R. poște, cu bani gata, prinsrisori francate, adresate către espeditură. Prețiuiu prenumerați unei pentru 7 ani 7. fl. m. c.; car P Depeșe lelegrafice. măti dofenu o fer. cA. efia. Reriinti a luau „atenisteriu celu nou jurămăntuli, gazeta de Londona aduce astăzi progrămățiune strănsă a reginei asupra tuturor legătuințelor su pușilor săi cu Rusia, Joesa 7 Fevr. La granița dela Prutu sunt 60,000 feciori concentrați. Ununcasu rănduește ca să se țină proviziuni de ajunsu de făni. Provisiunele de făină sănt de a se transporta la Dubasari de țermulu stăngu alu Duietrului. Cuarticulu de căpeteniă ce era pănă acuma la Chișeneu vine la Odesa. - tricetu 9 Fevr. în noaptea trecută către 3 oare sa simțitu aicea unu cutremuru de pămăntu destulu de tare. Pe sema guberniului franțuzescu sa cumpăratu la tărgulu de aicea mai multu orzu. Ce să măncăm? Nu numai în timpulu lipsei ci și în timpulu prisosului cugetă o îngrijitoare mumă, și ar trebui să cugete și unu tată de familiă la aceea, ce se mănănce elu și familia sa. Și este rău decă acela, care dă simbriă lucrătorilor săi, fiă acesta mare sau mică, respunde acestora, cănd îl întreabă: Domnule, sau stăpăne cum să eșim noi cu acesta simbriă? Vedeți cum veți eși! Pentru că stăpănulu portă și o respundere pentru sormenii În timpi de foamete sau de lipsă cănd nu putem alege multu, sti, și unde trebue să căutăm prețulu săturărei a singuraticelor materii de hrană pănă la cruceriu, se face acesta întrebare mai strigătoare și mai înduizătoare; și unde este respunsulu pentru bănea? În cărți de bucătărie nu, pentru că aceste ne sfătuesc rău și ele nu caută multu la sănătate și la economia casei, ci la întărătarea palatului (cerulu gurei) și cugetă că cine știe ce au făcutu decă ne arătă a găti cartofii în cincizecile feliuri deosebite. Unde dară vom afla acesta re spuneu? Dară în prețul bucatelor ? Ba nici aci nu, pentru că acesta nu stă totudeuna în proporțiunea prețului săturărei. Acesta proporțiune nu se pote ținea pentru că cei mai puțini oameni potu face o asemănare adeverată despre sațiulu mijloacelor hrănitoare, pentru că simțulu de săturare înșală, și poate se săraculu totudeuna sătura, poate elu lăsa să hotărască stomahulu său? Tata împărțește după mesura ochilor pănea între colpiii săi, săraculu mănăncă după mesura ochilor, și aicea este unu tăieriu de cartofi mai multu de căt unu ou, o bucată de mămăligă are valore mai mare de căt o bucățică de păne. Oare însă este așa și pentru stomahu? Acesta va arăta creșterea sau decreșterea puterilor trageții. Nouă ne trăbuescu dară alte mijloace, ca să iscusimu după materiele nutritoare, nouă adecă pe trebuesc aci arătările învățaților, cari au decompusu mijlocele nutritoare, au observatu influința lor asupra nutriței, și cu măsura și cumpăna în mănă măsură și cumpănesc toate. Ei nu sănt încă gata, însă și aceea, ce ei au iscusitu pănă acuma, cuprinde multu pentru economia casei, și de aceea noi vom lua în bagaje de semă numai aceste arătări, ca să vedem care nu ar fi multu de schimbatu în cuhnă și înținerea casei, pentru că șiința critică obiceiulu nostru vechiu, ca nepotrivitu. Decă acuma cititorii sănt curioși a ști causele ce zac aicea mai adăncu, zice Doctorulu Stamm, noi îi vom duce la tainele putremântului, și ei se vor convinge „căt de munteleștui a cișuiu N vuințe aceasta. Cititorii vor și să potem mănii mei juleu păne de căt carne, mai mulți cartofi ca păne, mai multu cilu, cureti, morcovi decăt cartofi. Știința a cercetatu după acesta și a aflatu că în mijloacele de nutremăntu se află mai multă maternă vutritore în carne, mai puțină în pene, mai puțină în mămăligă, și mai puțină în cartofi, mai puțină în chilii, ș. a. Și ce este însă mai multu, ei au aulatu acesta în adeverata ei măsură, și ni le au datu în țiure- Dută .. lor sa doveditu dată cum că: soie, Din plante 23 punți de bobu nutresc arăta căt 25 punți fă 26 punți măzerică, 27 punți matere, 209 punți linte, 1357 grău, 62 punți aăină de grău, 65 punți orzu, 70 punți porumbu sau cucurucu, 77 punți săcară, 96 punți orezu, 92 punți păne albă, 100 punți profontu, 288 punți cartofi din pămăntu nisiposu, a19 punți cartofi din pămăntu 411 punți curechiu, 676 punți morcovi. Din împerăția animalelor este laptele, care în 100 părți, cuprinde 10 părți vărtoase și nutritore materni, adecă zăharu grăsime (untu) și cașeină sau materia vrănzei ce ține loculu carnei. După acesta proporțiune săturănd este mai zuiu săngele, mai multu carnea, și și mai multu Sa luatu numai privință la azotulu ce se ri în materia nutritore, care mai cu semă lucră spre producerea cărnei și spre suplinirea puterilor lucrătoare. De vom lua însă privință la părțile constitutive ale iutremăntului ce fac grăsimea, atunci se deosebescu mai vărtosu orezulu apoi grăulu, făsolea, mază- În sfărșitu de vom lua în considerațiune și acele părți constitutive ale intremăntului, carinainteze cu deosebire formarea oaselor, adecă acele ce cuprindu acrime de fosforu și varu, atunci sănt mai însemnate, făsolea, mazărea, apoi orezul, săngele, și laptele. Să ne îndestulim de astă dată dată cu acești numeri și arătări, ca să facem cu ele aplicațiune la ținerea casei. După aceste aflăm că făsolea și după ea măzărichea, mazărea și lintea sănt cele mai nutritoare între cele obicinuite mijloce de iutremăntu din împărăția vegetabile. Adecă 1 punțu făsoie sau mazăre este arătu de putritoriu ca și 2 punți de făină de grău, 3 punți orezu, 3 punți de păne albă, 37 punți profontu, 5 punți făină de cucuruzu (mămăligă) 10--42 punți cartofi și mai multu ca 20 punți morcovi, făina făina de grău este mai gata cu a trea uz mai nutritoare ca de cucuruzu și de săcară. Sau cetitorii privință la acesta în economia lor? Vom vedea, decă vom cerceta cumpărătoarea lor. (va urma), rea, secara, orzulu și cartofii. Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 5 fevruarie. În zilele acestea au fostu martori ai unei fapte frumose și adeveratu creștinești, cu care se însemneză bărbații nobili și cu sufletu simțitoru. Ec. La D. marele Logofătu de țera romănescă și cavaleru alu mai multor ordine împerătești D. Ioanid, în timpulu petrecerei sale aici, cercetându cu de amenuntutu starea cea întrebuințată, flă Episcopia diecezei greco-resăritene din Ardelu, în care se ași încre-