Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-12-04 / nr. 96

muiiAMAGUREC---­­lie r pe o jumătate de an 3. fl. 30 cr. Pentru celelalte părți ale septemănă: Mercurea și Sămcăta. - Prenumerația se face în Si- Telghera fus­ese de doi ori bin la espeditura foiei; pe alfa- Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe un an e. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. - răla C. R. poște, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 7. fl. m. c.i­­ar serutele se plătescu cu 4. cr­­șirul cu slove mici­­ntru princ. și țeri străine pe anu an 12 f. pe 7, an 6 f. m. c. ). LA 2104 pcmilet să 4 ECSELEMI­EI SALE presunțiului rOMA INDREIU BIROMM ȘATURI, Episcopului diecezan al Bisericei greco-răsăritene din Ardeal, Comandatorului de Ordul leopoldin austriac, și Consiliarului intim de stat al Maiestatei Sale ces. regești, MECENATULUI poporului ROMĂN 30 Noemrie 1857, credință! sacrare! căci vorbele­ su vis, - Amoarea în faptă, deternă s'a scrie!, Ca geniul epocei, apari în mărire; căci ceriul Te dede l'a poast' umilire, - Și'n Tine ivesce pe tat'a dorit, -­­Cu timpul ce-n pretine oPu să'mplinesci!­­buletinul imperiului Noi FRANCISC IOSIF pornite preabune! Cu cugete blănde Virtute măreață, și fapte birlande, Ești măndru l'un popur așa părăsit, Cănd pe adormit grivesci, st'l fericesci! Aurora de astăzi ades să Ți apară, Și'n peptu-Ți tendreața de vultur resară, Ca'n cămpuri frumoase, florioare să străngi, Să­gați b­rlanda ce Ți-ai început,­­­­ că le-ai pătrat. De soartea pretinde puteri înfrățite, Romănii-Ți urmează ca­stelei ivite, Vrează l'olaltă! amorul să'nfrăngi, Să vindeci rana lor, căci e de mult! Al. M. Marienescu. Vighezi ca un mire l'a ginții vieață, St'nină'n triumpe perduta-i măreață! În sănta credință altariu-i păzesci, Nu cruți nemic, sacrezi din spirt curat. Și faptele aceste naci se laurează, Amoarea d'un popur le glorificează: mormăntul măresei, Și sus la tron le-arăți, Cu ele vieața, .M­EUEUREU GARRGE EUEZUUZ Ș Patentă împărătească. din 19 Septem. 1857, prin care pentru tot cuprinsul imperiului Austriei, se emit disposiții, spre a regula sistema monetară, după con­­vențiunea monetară din­ Viena 24 Ianuarie 1857, publicată în (Urmare). Articlul 11.­­ La baterea banilor de aramă se vor scoate din un punct de aramă o sută și cincizece de a suta parte. Banii mărunței de aramă constau din: A 2 EzzuE-EEZEURVLUSEBUS- 0 Bucăți de trei a suta parte, Bucăți de una a suta parte, Bucăți de cinci a mia parte. Diametrul unei bucăți de trei a suta parte se statoresce la 25 milimetri, a unei bucăți de una a suta parte la 19 și a unei bucăți de cinci a­nia parte la 17 milimetri. Banii de aramă portă pe față , împărătesc coronat și cercumscripție a: C. C. OESTERVEISEISSPE SSEIDEMUNZE. (c.tr. bani mărunți austriaci). Dosul va cuprinde în o cunună de stejariu numerul de a suta parte „3,”„1”seau,.” și supt acesta numerul apului ,­­gârdica­ va fi peteclă. din anul 1857 HHIP. 101. etc. (in­șu mediue).

Next