Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-14 / nr. 15
MSICGCAI Telegraful e pe odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe aflată la C. R. peate, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibilu este pe an 4.l. 20 cr.vasepi pe jumătate de an 2. fl. 10 cr. Pentru celelalte părți ale transilvaniei Sibiiu 14 Aprilie 1800, și pentru provinciele din Monarhia pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe o jumătate de anu 2. fl. 627 cr. Pentru prunc. și țeri străine pe anu 93f. 45 cr. pe an 4 fl. 722 cr. v. a. Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a cu 57% cr. și pentru a treia doua oră cu 37 cr. v. a. ziua. Acumu VI. Maestatea Sa c. r. Apostolică, spu înduratu bozi următoarele prea 'nalte scrisori de mănă. Iubite Domnule Verebăndu Eu cererea iubirei Tale, organisarea stituțiunei cea de nouă a comitatu, aflu devotămăntul și cercumspecțiunea ca Guvernatoru general și Comandante general în Regatul Meu Ungaria, mai departe ca Comandante al armatei a Ș. pre lăngă descoperirea recunoștinței Mele de mulțămită, și pănă mai încolo, încredințezu provisoriu a ordinei comunele și Monarhia Austriană, a sloA procuparea Terbădica deocamdată din postul celui îmbrăcatu cu totu - conducerea administrațiunei politice și comanda generală a țării totu acolo. Generalului maistru de cvartiru și șefu pentru cuartirul general de stadiu, Generalului de artilerie Cavalerului Ludvigu de Benedect. Viena 19 Aprilie 1860. Franțiscu Iosif I. m. p. lubite Generale de artilerie Cabaleru de Benedec! Rădicăndu -u deocamdată pe Înnălția sa c. r. Generalul de cavalerie D. Arhiduce Albrechtu, la rogarea sa, din postul ce la îmbrăcatu ca Gubernatoru generalu în Regatul Meu Ungaria, mai departe ca comandante alu armatei a Ș lci predau Domniei tale pănă la altă rănduială conducerea administrațiunei politice și comanda generală a țării totu acolo, și aflu de bine a otăra, ca despărțămintele Locouinței ce se află, să se împreune într'o Locouință, carea săși aibă reședința în Buda, și carea va sta suptu Domniata nemijlocitu. În Cașovia, Pojonu, Sopronu și Oradia mare se voru lăsa deocamdată amploiați politici mai înnalți, cu personalu de ajutoriu, cu scopul ca acesia fără de a forma o autoritate întră instanțe, să conlucre întrun modu conducătoriu și priveghietoriu la efectuarea organismului celui nou, cu deosebire la administrarea de comitate și sistema comunală. Tendința Mea este, a întroduce pentru treuile administrațiunei politice, îndată ce va păși în viață Locouinței administrațiuni de comitate, și a adaoge acelora după sistema de mai demultu congregațiuni de comitatu și comiteturi, a măsuratu compuseciunei și cercului de activitate a împrejurăriloru de față. În conglesuire cu disposițiunile acestea demăndu, ca după pășirea în viață să se pregătească proectele pentru o dietă de țară, ca prin aceasta să se poată realiza și în Regatul Meu Ungaria, principiul ce are a se întroduce în toate țările de coroană pentru administrațiunea de sine în comunele locale, de cercu ori de comitatu, prin diete și comitete dietale. Instrucțiunile mai de aproape, cu privire la efectuarea măsuriloru date mai susu, ți se voru împărtăși Domniei tale prin Miniștrii Mei, de a căroru depărtămăntu se țănu trebile acestea. Viena 19 Aprilie 1860. Franțisc Iosif m. p. Sibiiu”, Aprilie. „8. Vote” de azi, aduce următorea depeșă telegrafică, datată din 24 curgăt„Ministrul de finanță Baronul de Bruc au muritu. Funcțiunile Ministeriului de finanță sau încredințatu Conciliariului imperial Ignatie Nobil de Pleneru.” Sibiiu 10 Astrine, au simțitu Arhiereulu nostru cu răposarea D. Iorin Iuga, se adeverează de acolo, că Esseleniia Sa tocmai în zilele răposărei abum atinsului Bărbatu, tipărindu opulu său (Istoria bisericească,) în acea împrejiurare și au aflatu măngăerea, și prilejiulu celu mai bunu, de a dovedi cinstirea sa cătră răposatulu, că zisulu său opu l'au dedicatului prin următoarele: vrednicului de binecuvântarea arhierească, și de amintire obștească răposatului Nobil Ioanu Iuga de Băcii, Cetățanu, și Neguțetoriu în Brașovu, Mădulariu dintâiu alu Eforiei școlare, Făcătoriu de bine al săraciloru, al tinerimei școlare, și Sprihinitoriu alu Instituteloru școlare și filantropice, carele, fiind de 72 de ani, au adormitu în Domnul în 12-lea Martie 1860, și pre lângă 5000 ol. Bisericei, și 4200 ol. Gimpaziului nostru, ce au dăruitu el în viața sa, au testat prin Diată” Gimnaziului nostru 12600 f. v. a. la fondul lefelor prooresorale, - 6300 d. v. a. ca interesele acestui capitalu să se adaoge la legea unui Profesoriu, - 2100 cl. ca interesele din suma aceasta să se împărțească în tot anul în ziua sfântului Ioann Botezătoriul (Onomastica Răposatului) între săracii din Brașovu, și 4200. d. la Spitalul din Brașovu. Sibilul Aprilie. (Înceere din Nr. tr.) Mijloacele ce săntu deschise pe sama comuneloru pomenite spre scopuri școlare, săntu acestea: a) cametele dela obligațiunile împrumutului pațiopalu, b) esarendarea cărcimăritului regelu, e) contribuirile în naturale, precum: grău, cucuruv. și lemne., d.) cvartiru liberu și bani. În conțelegere cu Episcopia noastră gr. orientală, săntu a se mai observa aci următoarele: 1) Fiinducă trebuința pentru înființarea unoru școale centrale în unele părți unde pănă acuma n'au fostu școli de locu, sau de au și postu n'au potutu merita numele de școală, și unde apoi poporul se află pe o treaptă foarte de josu a culturei, fără nici o învățătură, este destul de evidentă; și diinducă poporăciunea respectivă singură și pe silită sau învoitu la întemeerea școaleloru pomenite amăsuratu stărei sale, despre care sau conțălesu la olaltă autoritatea politică cu cea bisericească, așa se aprobează înființarea școaleloru proecate, și a mijloacelor trebuincioase pentru acestea în locurile otărâte, cu filiarea comuneloru pomenite, după considerarea împrejurăriloru locale, cu atăta mai vărtosu, căci prin aceasta se deschide o pasiune pentru fieștecare comună, ca săși poată trimite pruncii la școală. Ce se atinge de clădirea școaleloru, în. Locouiință nu pune la mijlocu nici o greutate, și concede ba să sa poată rădica școalele și dornu se deziditu din minerialu siguru pentru focu; epru casele pentru școli să fie corăspunzătoare de ajunsu scopului. 2) Încă de pentru contribuirile, ce au a se partea lăcuitoriloru pomeniți, în bani și eau cu prăsura, la rădicarea școalei, voru priveghia Prefebturile a. r. respective, ca repartiția să se facă întrunu modu ușoru amăsuratu cu învunjurarea fieștecărei împovorări. Naturalele au a se aduna prelăngă o controlă strictă din partea antistiei comunale și a Parohului, și prelăngă priveghierea Preturei respective; saru cerăndu lipsa a se vinde naturalele pentru cumpărarea materialului trebuinciosu, ori pentru plătirea lucrătoriloru, acelea să se vănză consciențiosu, și ori ce oferte saru face pentru scopul școlariu, să se arate la timpul seu la c. r. Locouință. În privința dotărei învățătoriului, ce va proedatu și saluatu la protocul, și care stă din o sumă anumită în bani gata, din paturale și lemne de focu, sau în locul acestora din unu relatu potrivitu și cvartiru liberu în localitatea de școală, nu se pune la mijlocu nici o piedecă. 3) În Locouință e aplecată la aceea, ca izvoarăle de unde se curgă dotarea în bani gata, să de interesele din obigăciunile împrumutului pnaționalu și venitulu din vănzarea dreptului de cărcimăritu de trei luni, acolo unde comuna e totu de o religiune, sau unde nu zace în privința asta aiti o greutate, adeca, unde comuna ce se află de altmintrelea mestecată în privința confesiuniloru, se învoește de sevârșitu în treaba aceasta; observează numai, că făcănduse contribuirile în naturale, cu deosebire în bucate, aceea ce zice că aru oi și mai de doritu a se face de pre ae poporul romănu partea cea mai mare ocupănduse cu agronomia, dedatu oiindu și dealmintielea la asemenea contribuiri, aru potea suplini repartițiunea mai fără greutate, acelea să se adune la timpul seu, din care să se plătească cătu se cuvine Învățătoriului, iaru restulu să se pue la fondulu școlariu, spre a se acoperi de aci alte lipse ale școalei. Ce se atinge de plătirea în bani gata prin repartițiunea făcută după dorinii de contribuțiune, aede unde poporul nu trăește din agronomie, și unde lipsescu și mijloacele aduse mai susu înnainte, pu rămănealtă, decătu ca să se aprobeze repartițiunea, și aceasta apoi cu atăta mai vărtosu, cu cătu otărârea adusă în privința dotăriloru atestora sau așezatu din voe liberă de cătră comunele bisericești, și care trezea sau făcutu într'o măsură cătu și dealminsau poturu mai mică, fiinducă totuși nici în raportulu c. r. Prefecturi, pici în protocoalele ce sau luatu cu comunele în treaba școalei, nu sau arătatu păpă încă nu poate să se urce venitul izvoarătoru pentru dotațiune, și iară în casul de lipsă după care categorie a contribuțiunei directe să se facă repartițiunea, și sătu să se arunce după fiorinii de contribuțiune pe cieștecare economu:așa înainte de toate au să se însemne toate veniturile, cătu și alte oferte deosebi, pentru fieștecare școală centrală cu comunele afiliate lăngă dănsa, ca apoi să se poată ședea lămuritu cătu au oferatu cbștecare comună pentru școală din camăta capitalului împrumutului naționalu? cătu face venitul dreptului de cătcinăritu de trei luni? și cătu face contribuirea în naturale și în alte speții, precumu și aceea provenită pe calea re- Arhiduce Albrecht la conDurerea cea mare, ceterialele ce se află căștiga pace din în naturale, ori cătră bătrânii în locu, ca să se păzască presurisele întru arhitectură întratăta, ca prin ajutoriul satului sau care se cuptoriul potu ordinăciunea pencu lucru cu măna la timpul seu de din mai mai ușoru și mai estim, cu aceea înse, de locu stărei însărcinați spre aceasta,