Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-03-24 / nr. 12
46 congresul. comuneloru chiaru 6. Însă terile cele mari aru cr. r. mulți săntu de părerea, că este avisată c. r. Pretură conși congresul însă aru reeși iară totu numai în învoarea Franției. Desapre congresu iară au începutu a cercula de vreo văteva zile încoace feliurite versiuni, camu pănă fără a se ști care dintră nofi adusu pe tapetu din nou idea congresului? Situațiu rea politică cu unu cuvântu e astăzi foarte delicată. Italia pășește înnainte, se organisează și se înnarmează 'n tălni, și oamenii privescu neîncredere și teamă chiaru și acolo, unde nu e teamă. Sibiiu 20 Mart. Din o hârtie dfițioasă, aflămu o încunoștințare plăcută despre disposițiunile ce sau făcut în privința școliloru comunale din Pretura Baia de crișu, în Zarand, unde Pretura și Prefectura respectivă c. r. cu învoirea comuneloru, în conțelegere cu dregătoriile bisericești au aflat de bine a face unele proecte potrivite pentru îmblțirea școliloru și dotarea corăspunzătoare pentru Învățători, care proecte aflănduse de bune sau aprobatu și de cătră Înnalta Locouiință precătu și de cătră Episcopia noastră gr. orient. și sau și pusu în lucrare. În urma disposițiuniloru făcute, afară de cele trei școli centrale ce sau adatu în Pretura pomenită pănă acuma, săntu a se mei înființa aci încă alte cincisprezece școli centrale, lăngă care se voru adaoga 26 de comune filiale, și anumitu: 1. Blăjeni, 2. După piatră, 3. Buceci cu comunele filiale: Stănișa și Miheleni. 4. Bulzești. 5. Tonmotac cu comuna filială Grohot,cotul de susu, Scroafa și Podele. 7. Cristiori, cu comunele filiale: Zdraniu, Țerețel și Rode. 8. București, cu comunele filiale: Rovina, Șesuri și Cureti. 9. Brad, cu comuna filială Mesteacănu. 10. Țebea, cu comunele filiale Rișca și Carac. 11. Junc, cu comuna filială Ribișora. 12. Ribițe, cu comunele filiale: Vaca și Aiberești. 13. Rișculița, cu comunele filiale: Baldovin, Valea mare, Stepa și Târnava. 14. Birten, cu comunele filiale Tatarcești Prihodești, Lunca și Carastău. 15. Valea Bradului. Pentru comunele de sub N. 19, se voru rădina clădirile de școală prin vănzarea obligăciuniloru împrumutului de statu, și fiind că în ținutul acesta lipsescu meseriașii carii se ceru pentru redicarea caseloru de școală, precum și materialul cuviinciosu, se va da lucrul pe calea licitațiunei în moduminuendu. În comunele de sub 10, 11, 13 și 15 se aoră gata clădirile cerute de școală. În privința sa hotărâtu din partea și că ce feliu de seafă să se așeze pentru șecolile centrale din Cebea, Junc, Ribiță, Rușculița și Valea Bradului? dănduise respectivei Preturi înviațiunea, ca să purceadă în treaba aceasta toată activitatea. Din o altă hârtie officioasă aflămu, că voindu comuna bisericească gr. orientală din Făgăraș, ași asigura dotarea școalei întrun modu stabilut, fiindu lipsită de alte izvoare și mijloace, sau văzutu silită ași lua refugiul la o repartițiune în favoarea școalei, care sau și făcutu prin o adunare ținută de cătră întreaga obște bisericescă, și așternugă de cătră Păr. Prot. concerninte și eforia bisericească la locurile mai înnalte. Comunaă Bisericească tr. orient din Făgăraș stă din 164 de familii, săntu împărțite în trei clase, astfel cu, ca lacare a măsurat stărei foramiliile de clasa înteăiu să plătească 2 fl. cele de clasa a doua 1 cl. și cele de clasa a treia căte 30 c. v. a. în tot anulu, prin care se ajunge apoi scopul de a aduna o sumă de 155 fl. v. a. ca leafă și în urmă spre garanția plățiloru cuviincoase, cu privire la dotarea învățătoriloru, pe calea repartițiunei de mai susu, să se oblige curatorii Bisericei a plăti totdeauna leafa învățătoriloru în ratele cuviinciase, și a da socoteala comunei bisericeșnti cu sfărșitul fieștecărui anu. Fiindu că măsura aceasta prin repartțiune de a scoate o dotațiune în sumă de 155 fl. sau adusu de cătră eforia comunei bisericești gr. orientale din Făgăraș prin o atărare liberă și regulată, spre a potea căpăta învățători harnici, din motivul căci, din banii de școală de nănă Luncoiul de josu, cu comunele oiliale: Lunuma seriști, pentru școlile 9. numite mai nainte căte 200 ael. m. sconv. iaru pentru cea din ol. m. c. care dotare sau adatu poșricu împrejurările locale, și cu starea comuneloru. Pe ciește care familie se vine căte 2963 pănă în sfărșitulu lui Aprilie n. o. curg, că de unde purcede aceea, că deși în și Ribiță nu se află căși pentru școli, totuși nu sau luatu lucrul în pertractare, acoperi leafa învățătoriului, iar de altă parte, căci măsura aceasta în bani gata prelăngă cvartir natural, corespunde mărimei și poterei comunei bisericești, fără ca prin aceasta să se împiedece plătirea contribuțiunei; și așa Înnalta Locotiință nu pune nici o piedecă în privința repartițiunei acestia, și se învoește la aceasta în conțelegere cu Episcopia noastră, însă numai așa, ca să nu se întămple nici un escesu cu ocasiunea repartițiunei, iaru învățătoriulu săși primească leafa regulatu. Din țara Oltului 20 Martie. On. 1-le î Redactor! În numerii 8 și 9 ai Telegrafului romanu, sub rubrica „Bibliografiă” cetim o critică aspră a Dlui Z Boiu, asupra „Muguriloru” anului 1859 din Arad, și tot odată și o notă a D-tare, că colonele acestui jurnalu sântu deschise, deacă cineva ar voi d'a reflecta ceva la acea critică.Eu mi iau îndrezneală d'a face întrebuințare de această licență. Însă să nu gândești că eu mi am propusu d'a apăra Muguriloru în contra tuturor pre întreprinzătorii atacurilor preatinsului articol, darărice să cugeți că aș voi d'a mai contribui ceva la acea critică, căci după proverbul românu, la un caz de oaie ajunge o măciucă bună. Scopul meu aci nu e altul, decătu a căuta mai cu deadinsul unde e rădăcina răului, și care e leacul? fără d'a me amesteca în polemica nomenită. Adevărat că tinerii mestecați cu unii cărunți de pe la Arad, au păcut Ghiasso cu Mugurii loru, și unii așa numiți poeți au pățit' mai rău ca Vasnes! al Germaniloru mai din cești ani, dară care e destul cu aceia că pentru crima de prostituțiune a literaturei române săi osândim la o moarte morală cu o publicitate, care face deliptul lor și mai frapant, și prin aceasta și scăderile noastre generale și mai evidente, ori deacă critica aceia a avut numai un scop corecționariu seau vindecătoriu, - p realifia ce s'a pusu pe rană, nu va transplanta morbul și mai afundu? seau deacă rana se poate cura radical prin o medicină internă,e cu respunda'a se amputa membrii infițiați unul după altul, fără de care corpul nou poate esista? Să nre mâncăm copii ca Saturnu? Șapoi în fine, deacă voim a preveni răului și al vindeca,avem lazareturile și spitalurile trebuinciose? Adevărat că poesiile ce erau săsă din Muguri, și să compună un Bucetu de flori pentru toaleta dameloru române, partea cea mai mare n'au nice o alegere, nice o coloare și piceunu miroc. Vi dară națiunea, deasă ea ca o mumă bună e gata d'a primi din mâna copiilor ei și cea mai simplă floricică drept cea mai pompoasă cunună numai nu în ochii lumei streine, ce cârtește așa de bucuros,oare gătita ea o casă cu patru păreți, unde să îngimpine și să primească negevată încercările de devoțiune a copiiloru sei? Adevăratu că studenții dela Arad cu vro cățiva ce au trecut de mult prin studii, au împărțit publicului romăni niște frupte nemature, însă oare acesta făcut'a cât de puțin garda de apărare pe lăngă grădina mugurilor, ca să mi rupă copii înainte de vreme și săi în partă în lume drept nu știu ce poame din sânul parnasului?Adevărat că copii dela Arad et Somr, cu idei ungurești, cu sintacșă germănă, și cu cuvinte latinești nu putură produce o carte română, și cu atâta mai puținu o carte poetică, însă oare avemu noi unu partenon românu, seau niște sărbători olimpice, unde copii să audă pe bătrâni vorbindu românește? Adevărat că tinerii adese numiți trebuiau să se perfecționeze șai întăiu pe sine apoi pe alții, însă oare aveau noi institute de perfecționare în sensul acesta? apoi deacă n'avem de acestea, să nui lăsăm să se perfecționeze nici ei de ei? Se cade să le scotem ochii, și apoi săi înfruntăm că sânt orbi? Adevărat că tinerii români din Ungaria erau să ia pe V. Alecsandri și pe ceilalți eroi ai literaturei române din Principate nu de motto, ci de modelu și călăuz în arta literariă, însă oare destul e d'a trimite pe niște copți de școală cu sărăcimea lor peste carpați, sau ai provoca d'a aduce peste carpați la sine? Avem noi Biblioteci, museuri, cu un cuvântu reuniuni, cari să ne suplinească aceste trebuințe?? ș. a. ș. a. Samienii sat. Vezi acuma Domnule Redactor! unde zace răul? cred că nu vezi și l'ai simțit de mult ca și mine și ca mulți alții ca noi. Și întru adevăru ca să luăm istoria româniloru și mai cu samă pe a acestora de dincoace de carpați, și fără rușine ci cu sinceritate și căință mărturisind-vomu veni la resultatul acela, că ipogtem lipi foia din urmă de cea din tăiu, o putemu lega cu scoarțe mohorâte și pe acestea în chipul, după cum fac poeții cu tragediile lor, putem scrie cu litere mari dupla titură: Istoria românilor seau lipea de reuniuni” Deacă poi trei milioane de români din Austria, a cărora estetință națională trebue să și caute și săși asecuteze viitoriul seu numai sub scutul și între marginile acestui imperiu austriac, și pe carii stăpânirea aceasta negreșit că nui va învedeca în întreprinderile lor naționali, de voru păzi cuviinciosele margini și cu o emulațiune vrednică de celelalte națiuni conlăcuitoare voru păzi credința cea de atâtea ori probată cătră pre bu uăte 300 cernență declare vită hotărei în conțelegere cu autoritățile a. și după ciește care bațiune căte 8-14 cr. v. lelalte comune, numele Birten din partea Înaltei Locouințe din ---- biBradu dorinu de contri a. Ce se atinge de ceca să se copentru învățătoriu, abia în sumă de 21 al. v. Cu a. nu se potea -.-