Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-03-24 / nr. 12
tr'un obiceiu comun. Numerul rănițiloru în urma unei turburări (despre care făcurămu amintire în N-rul tr.) ceva întămplat în Roma în 19 Mart. or. se zice a fi la 40. După știrile sosite din Gepua, mai frmară apoi aci și alte turburări publice. O scrisoare trimisă din Roma gazetei „Dritto” din Turinu, arată, că dela ziua în care sau făcutu cunostutu voturile anecsiunei din Emilia (Parma, Modena și Romania) și în Toscana, încoace, au postit cotiturile stradeloru acoperite cu placate tipărite, unde întră altele sta scrisu: Anecsiune lăngă Regatul Constituționalu a lui Vistoru Emanoil. Despre demonstrațiunea din 19 Mart. se zice că aceea era să se întămple în liniște, însă două șcadrone de carabinari au eșuu afară în contra poporului, și prinseră pe 6 indivizi, dintră carii luară cu sine prinși numai pe dos, căci ceialalți patru au fostu eliberați de cătră mulțime, carea apoi sau dusu la poliție șiau pretinsu eliberarea și a celoralalți doi prinși. Franțezii varii se aflau încvartirați în tărgul Colona, încă și îndreptară baionetele în contra poporului și carabinarii Papei dinpreună cu pandurii de poliție se aruncară din nou asupra mulțimei. Cu toate astea însă mulțimea fără a privi la pericul nu vru a se odihni pănă ce nu eliberă pe cei doi prinși. Pe fruntașii demonstrațiunei acesteia îi trimisă poliția în exiru. Întră cei răniți mai ușoru se află și un preotu englesu. Generalulu franțusescu Goianu, au slobozitu o ordine de zi strajnică, în care amenință pe toți carii voru mai da în viitoriu semne de demonstrațiuni. În 23, Marg. n. sau țănut în Roma un consistoriu, în care Papa aru fi avutu o alocuțiune; unele știri mai zicu, că eci comunicăciunea în contra lui Victoru Emanoilu încă totu pu sau promulgatu pănă acuma. O depeșă telegrafică datată din Roma în 29 Mart. zice, că o scrisoare ce sau slobozitu din partea Papei și se află aninată afară în publicu, anunță anatemă aspră și alte osănde bisericești, în contra tuturor acelora, carii iau parte la vreo tulburare, usurpațiune ori invasiune în statul bisericescu, fie prin activitate, prin ajutoriu, consiliu sau prin convoire. Guvernulu papalu au trimesu corpului diplomatic protestulu seu în contra anecsiunei legațiuniloru lăngă Piemontu. Pregătirile care se facu astăzi pentrecute în toate părțile, se continuă și în Sardinia din toate puterile. Ministrul de răsboiu din Turinu își dă toată silința a pune oștirea sardă pe unu picioru ca acela, care să se potrivească cu dignitatea unui statu stătătoriu din 12 milioane de lăcuitori. franția. Deputațiunea Savoiei, care adusă adresa lăcuitoriloru de acolo la Paris, oiindu primită de Maestățile loru Împăratul și Împărăteasa, descoperi loialitatea cea mai vie lăngă anevsarea sa Franția, la care Împăratul răspunsă întră altele în vipulu următoriu. Domniloru! Ve mulțemescu pentru simțimintele ce mi le ați descoperitu, eu ve primescu cu bucurie. Regele Sardiniei învoindusă la principiul aneesiuiei Savoei și a Niței, ve descoperiu simpatia mea, și fără delăturarea datorinței naționale, ve primescu esprimarea dorințeloru. Savoia și Nisa nu se va încorpora cu Franția nic prin cucerire, nici prin răsculare, ci prin convoirea domnitoriului legitim sprijinită de votarea poporului. De aceea, fieștecare din Europa, carele pu se supune spiritului antagonismului din alt veacu, va afla legiuită și cu care anecsarea teritoriului acestuia, cum că pe D-z voastră ve voiu potea priviru preste multu ca membrii familiei cei mari ai Franției. A ve împlini toate speranțele acestea ale D-vostră, mi voiu țănea un lucru onestu, Rentor cănduve în mijlocul concetățeniloru D-voastre, spunețile pecătu amu fostu eu de tare mișcatu prin această manifestațiune. Rusia. Gazeta de Colonia, scrie, că guvernul franției aru fi înțălesu cum că în Rusia s'aru fi întămplatu un attentatu asupra vieții Împăratului. Se zice apoi mai departe, că chiaru unu odiutantu al seu aru fi impușcatu asupra Împăratului, și gloața Dacă este ceva adevăru în știrea aceasta nu știmu, destul că pănă O altă versiune vorbește despre o conjurare, care se aude Aciasta încă nu e vreo știre positivă pănă acuma. Jarastăzi nu e nici ca cătu consragată, a fi în legătură cu eliberarea țăranilor ț.nalul „Casu” din Cracovia, vorbește despre arestarea unui numeru însemnatu de indivizi din Chile, Carcov și Cazani, ba arestările acestea după cum anunță știrile din Ucraina, sau extinsu în imperiulu Rusescu pănă în Moscva, și întră cei arestați sau aflatu mai multe femei, autorități însemnate, mai mulți mineri studenți, amploiați și poffițiri. Spania. Din Madrid se scrie în 26 Mart. că în 25 a acesași sau subscrisu preliminarele de pace întră Spania și Marocco. Din narghnea Marocului de cătră Alas Mulet, iaru din partea Spaniei de cătră Odtopel, pe viitoriu Tetuanulu ca posesiune permanentă; totodată Spania va ținea și va avea Împăratulu marobcanu a plăti o sumă în a nu fi trecutu prin pălărie. unei Orticultura. Îngropatul semințeloru. Semințele aruncate pe straturi și ogoare nu potu învolți dacă nu voru fi îngropate. De voru fi îngropate prea adăncu atunci nu răsaru, puprăzescu. De voru fi îngropate pre în față încurăndu colții rădăciniloru se usucă și plănta moare. Regula obștească de păzitu la seșănatu este de a îngropa semințele cu atăta mai învață cu cătu voru fi mai mici. Din potrivă, semințele cele mășcate potu fi îngropate mai adăncit fără nici o primejdie. Bobulu, de pildă, poate fi îngropatu și pănă la trei pălmacie de adăncu, în vreme ce semințele cele mici cu mulu acelea de morcovi trebue sau îngropate cătu se poate mai în față, adecă a se acoperi cu cătu se va putea mai puțină țerină, trebuescu îngropate la adăncimea ce aru cere grosimea loru, din pricina ușurinței cei mari ce au de a putrizi, giumătate de pălmacu de adăncime nu face nici o sminteală fasolilor. Toate semințele cele mărunte, după ce se vor arunca și se vor acoperi cu țelină, trebuiescu ticsite ca să se pună în contactu cu pămăntul. Această opereție se face sau călcănd cu picioarele straturile sau mai bine bătăndule să îndemănează foarte multu încolțitul lor. Legumile, vara, trebuescu semănate mai desu decătu Cu toate aceste fasoiile nu lopeți. Cu această tinsitură care suntu menite a cu latul fi măncate acele Redactor respunzător Ioanu Raț. 48 a semănatu dei șenite pentru aprovisionarea de teamă. Rărirea, dăndule îndemnare de a se folosi de mai multu pămăntu și de mai multu soare, le face de crescu mai bine și de pe dau rădăcini mai groase. Pentru tutunu și curechiu să obicinuește a se pune mai întăiu semințele în răsadnițe și apoi a să resădi. Lucrarea aceasta învoește pe grădinari de a dobăndi sadturi bune și de timpuriu. Pentru marele, rădici de lună și alte semințe este bine de a se repeta semănătura loru din 15 în 15 zile, ca așa pănă în searnă să poată a se culege neîncetatu aceasta hrapă atătu de răcoritoare și de pruitoare sănătăței. După saiurile sămințiloru este determinată și ținerea facultăței loru de a încolți. Cu toate că în asemine împregiurări numai cercarea eeste mijloculu celu mai siguru de a nu primejdui cineva ostinelile și celtuelile sale, totuși împărtășimu aici terminele de ținere a înculțirei seminților.u Sfecula. Semănța se culege în Iunie de pe rădăcinele semănate de cu primăvară și trăiește cinci pănă la șese ani. Morcovii. Semănța lor nu este bună decătu numai în cursu de doi ani în țerile cele calde, iară în cele de nordu se poate semăna semănța de trii pănă la cinci ani de vecie. Țelina. Rădăcina păstrată searna în pivniță și resădită primăvara dă o semănță bună de N. Căpăținice resădite primăvara Curcviul, dau o semănță ce ține facultatea germinativă cinci și șase ani. Crastavații. Semănța poate încolți, măcar de ar fi și de zece ani vechie, numai să fie în bună stare. Bostanii. Semănța este bună în cursu de cinci ani. Spănacul. Semănța ține facultatea încolțitoare cinoi ani. Bobul și de cinci ani de vechie semănța. Se poate semăna batăr de aru și Sămințele suntu bune numai duoi Fasola. ani. - Ceapa. Semănța ei încolțește numai încursu de trei ani. Pentrifelulu. Semănța cea bună este numai acea de cinoi ani. Mazerea. ani. - Rădichea. Se poate semăna și încolțește în cursu de cinci ani, în cursu de trei pănă la patru ani. Se păstrează și pănă la șese Cursurile baniloru în Viena în 30 Martie n val. austr. fl. cr Galbii Împurețenii.. . Din Împrumutul național 55,.715 - Metalicele . „ultima min pi Fimi Editura și tipariul tipografiei diecesane