Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-03-31 / nr. 13
ni 51 a industriei, întinderea instrucțiunei publice, inviolabilitatea domiciliului, tățiloru, garanția tutuloru liberîntocmirea juriului în materii penale și politice, inamovibilitatea magistrațiloru, întocmirea legiloru înfrângătoare tutuloru abusuriloru, organisarea responsabilității miniștrilor, și a celorlalți aghenți secundari ai administrațiunei. Organisarea puterei armate. Aceste base ale convențiunii, voru face a domni dreptatea în țeară, și asfelu cugetările Mării Tale, transformate în legi positive, voru deveni o realitate. În anul trecutu amu făcutu învățămăntulu guvernului representativ. Începemu astăzi lucrarea felicităndu cu sinceritate guvernulu Mării Tale, pentru proiectele de organisare, cu a cărora epundare ați înveselitu inimile voastre la deschiderea sesiuni actuale. Nu ne îndoimu că nu va întârzia a deveni simțită oportunitatea unei constituțiuni în spiriritulu Convențiunei, care, să desvoalte și să complecte basele așezate într'unsa, Deputați ai Națiunei, vomu esecuta cu religiositate sacrulu mandatu cu care pea onoratu. Prin votulu de la 24 Ghenarie, consacratu prin adesiunea puteriloru garante, Camera în unanimitate șii cu toată Națiunea, a închisu pentru grotu dauna un tristu trecutu cu evenimentele sale politici, ori ce cugetare de reîntoarcere, va fi condamnată de toată Națiunea. Ca legiuitori, vă oferim ale noastre omații, principe, pentru frumoasa inițiativă, cu care ați încuragiatu lucrările noastre încă de la deschiderea sesiuni. Măria Ta, ceri dela mandatarii Națiunei imparțialitatea. Căndu din Înălțimea Tronului, se proclamă, într'o circumstanță atăt de solemnă, una din cele mai mari virtuți ale timpiloru moderni, națiunea aplaudă și Camera legislativă este fericită, luăndu cea mai strictă obligațiune, de a nu se depărta nici odată din regula justiției. Suntem tot de odată bine încredințați, că acestu puternicu cuvăntu va pune frău tutuloru pasiuniloru celoru rele, și că depositarii autoritățiloru publice, se voru convinge că numai prin nepărtinire, se potu face demni de încrederea Mării Tale. În adevăru cu cătu ori ce spiritu de turburare și desordine trebue a fi cu severitatea legiloru pedepsitu, cu atâtu și inocența se cere a fi ferită. Aceste efecte deșirabile, nu se potu obține, decât prin libera esercitare a justiției în toată întinderea ei, astfeliu încât să ne arătămu demni în orcii Europei de regimulu Constituționalu în care amu întratu și să depărtămu ori ce ru calomniatoare, din partea inemiciloru naționali. Ne asociemu, Măria Ta, din toată inima cu frumoasele sentimente ce ne au esprimatu în Vomu lucra cu toată energia, și vomu sprijini toate proiectele de reforme constituționale, spre vindecarea raneloru trecutului, și realizarea acelei mari idei, care singură nu întemeia cu tăriă Naționalitatea Romănă. Dunezeu să protege pe Măria Ta, și să binecuvinteze Instituțiunele noastre. Despre lucrările adunării din Moldova, care eau deschisu în 6 Martie, ne aducu jurnalele foarte puține știri pănă acuma. „Naționalul” zice: Despre Adunarea din Moldova, despre caracterulu și tendințele sale nu avemu încă știri exacte, căci, se pare că mai lesne ne corespundemu cu Parisulu decât cu Iașii. Singura nuvelă positivă ce avem printr'o depeșe telegrafică de an. Martie este aceasta: Hurmuzaci și Mavrogheni. Astăzi va procede la alegerea membriloruromisiunei centrale.” O altă depeșe de la Iași din 19, ne spune că secretari ai Adunărei s'au alesu: I. Docan, Ghiormadi, Gr. Cozadini și Cractnei centrale încă nu s'au alesu. Verificarea titluriloru au ocupat toate discuțiunile. Italia. Principele Carineanu, Locoțiitoriul Toscanei, au sositu în 30 Mart. în Florența, unde au slobozitu căgră lăcuitori o cuvăngare, prinsu e, a cărei cu„Toscaniloru! Regele își cunoaște mărimea problemei sale ce sau încredințatu prin voi, ca să re unească soartea voastră cu soartea aceloralalte popoară care au rădicatu tron pentru dănsuiu. Eu mama spăruitu a correspunde încrederei Maestății Sale, a cărui voință solidă e a ve întemea bunăstarea voastră, și arăta de fericiți pe cătu meritați.Din Ravena se scrie în 28 Mart. cum că Carabinarii Papei aru fi luatu josu marca Sardinie, în Pesaro, de pe cvartirul consulului englesu. După corespondintele jurnelului „Sogt. Mege” chiaru legatul Papei de acolo Bella, aru fi provocatu în scrisu ne josu marca Sardiniei, vițe consulul sardu, ca să iee Arhiepiecopul din Forli au suspendatu pe patru preoți dela slujirea liturghiei, pentru că au luatu parte activă la causa anecsării. Înțălegăndu despre aceasta Farini, numai decătu au ordinatu, ca preoțiloru suspendați să li se dăe lefă din bunurile jesuițiloru. In Roma se totu mai facu togmele în privința ouupărei ce o operează Neapolul. Securanța Romei astăzi e păzită acolo numai de 5000 de franțezi, atăta a nu putea pune pe picoare și colegiul cardinal, din oștirile papale; cu astea însă nu va fi prea sprijinită ordinea și securitatea. Sprijinirea zile, Neapolitanilor numai că nu mărește îngrijicăci cu întrarea acestora răsboiul cu Sardinia aru fi neînconjuratu, după cumu sau declarat claru solul franțusescu împaintea Regelui Neapolitanu Ferdinandu, și pănă acuma. În Turinu au eșuu în 2 Aprilie o ordiăciune, ca ori ce otărâri bisericești aru sosi dinafară în provințiile Emiliei, să fie e spuse escuvaturei Regelui. În urma deschiderei Parlamentului din turneu în 2 Aprilie au postu totu orașiul illuminatu într'un modu solemnu. La solevitatea desciderei astei adunări însă n'au vrutu a lua parte Soții, Prusiei, Rusiei, Neapolului și a Belgiului. Sala pentru conferință în palatul lui Carmeanu, e unu lovit pentru conversarea asupra mai multoru lui fiu face escomunicarea. Măsura aceasta asupra publicului rămăne fără efectu. Parlamentul, desface cuvăntarea lungă din partea Regelui sarduiește cu ocasiunea deschiderei parlamentului, amin- M. predecesoriloru mei - zigr Regele - oiindu și eu statornicu în cinstirea cătră cepulu religiunei, dacă cumva poterea bisericească aru întrebuința arme bisericești pentru interesele cele lumești ale stăpănirei sale, îmi voi afla potere în consciința sufletului și în tradițiuni spre a susținea cetățană și auctoritatea mea însuși, și pentru aceste două me simtu datoria a răspunde numai lui Dumnezeu și popoalibertatea răscrii mele. Regele își sevârșește vorbirea adresăndusă fătră toți, ca să lucre pentru părimea patriei, care patrie, nu va mai fi spalia cea din evul de mijlocu, nice nu va fi mai multu deschisă aroganței națiuniloru străine, ci va fi Italia italiloru. Mișcările ce se facu în statele bisericești atragu atențiune asupra loru, și mișcările acestea nu purcedu numai din motivul anecsării Italiei mediterane lăngă Sardinia, ci totodată și din iritările celo g generale ale emissariloru străini, despre carii guvernulu se zice că are documinte autentice amănă. După mai multe gazete aflămu că un Breve de escomunicațiune despre care s'au vorbitu de mai multe ori s'au publicat și sau aninatu pe la locurile îndatinate, care aduce înnainte toate stricările ce i sau oărutu Bisericei încă din timpurile cele mai dinnainte, și se vaeră asupra perușinărei cu care se vatămă pecurmatu stăpănirea cea vremelnică a Bisericei Romei, și i se desprețuește auctoritatea. Escomunicarea pu se estinde așa dară numai asupra Regelui Victorui, ci cumu cuvăntu asupra tuturoru acelora, carii săntu vărtoși, la îngustimea stăpănirei cei lumești a Papei, și așa prin urmare ea se estinde și Împăratului Napoleon I. Escomunicarea (afurisenia,) e cea mai aspră armă, și în timpurile cele vechi trăiia multe stricări după sine; ea era de două feliuri: mare și mică. Prin escomunicarea cea mare se eschidea escomunicatul de la toată împărtășirea cu Biserica catolică, nu era ertatu ca nici se nu i se împărtășea tainele să între mai multu în Biserica aceea, asculte liturghie, aici se da locu de îngropare în țintirimulu comun. Escomunicarea cea mică, era aceea, prin care se oprea toți credincoșii capice să asculte de escomunicantele, nice să converseze, ori să servească ce celu escomunicatu, și aceasta suptu amenințare de afurisanie. de mijlocu era compusu în următoriul modu înfiorătoriu: Cuprinsul escomunicărei în evul puternicului Dumnezeu, fiului și a se. duhu, a tuturoru sfin„În pumele atotu a tatălui, țiloru, a prea curatei fecioarei Mariei maicei lui Dumnezeu, a tuturorr vărtuțiloru, cerești, îngeriloru, arhanghliloru, scauneloru, domniiloru și stăpăniriloru, heruvimiloru și serafimiloru f set. f set. Es comunicămu și afurisimu pe acestu horu (ori făcătoriu de rele,) și'lu esilămu din căile să, Biserici a lui D-zeu, va să fie blăstămatu cu pedeapsă vecinică, și părtașu cu Datanu și Asbironu., set, fie elu alurisitu de Dumnezeu tatăl, ziditoriul oameniloru, să fie afurisitu de fiulu celu ce au pătimitu pentru omenime, să fie afurisitu de duhul so, carele sau pogorâtu preste dănsul în botezu. Să fie afurisitu de cruce pe carea s'a răstignitu de pentru măntuirea noastră, să fie afurisit de sfănta maică a lui D-zeu, de prea curata fecoară, f set, f set Să de elu afurisitu pretutindenea, oriunde privința Unirei, cruci politice, începăndusă adaogă, ționale. Obiectul Membrii Comisia- îndasă după constituirea sa soră, amănăndusă pănă după presentanții speranțeloru ținăndu întraceea pentru greutăți mai săntu încă ca să două luni. În sesiunile nu voru Sa evenimintele dă astăzi aliatu, concedănduitizarea poporului a ve face cel mai momentosu însă și a drepturilorunași aprobarea se va serbători, amiloru acestuia Savoia și Nița, reacestea voprovințiile camerei, cănd țăânea mai mult ca trecuți, sau adunatu în jurul și seu reamintește binefacerile înnaltului seu Multe se învingă -zice, însă sprijinitu de opiniunea publică, dănsul nu va strMA„Camera s'a constituitu, vice-președinți sunt: feri nici violarea dreptului nici a libertăații. Întocmai Să