Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-14 / nr. 15
o 60 I. Nogatvugile Comanitoga. E Foarte grecargonpnsia e indesata dgearta desige mogasatite asestui mage roroga; sesi insesi îndesatile si priniiiile esghiitogiogi eelogi mai esselenti spntp foagte divegse in aseasta șriuintia. Vnii rge Comani i lauda si i admigheza; epga atlii i defaima si se ingtodiessș de ușnele larte ale loga. Asia daga cine intgebagea, sa noi se ragege seaș icdesata se ne fogmama desrge depsii? Na ve roate nega sa respm indiruitii se ngugatiei si au defestele loga, ii insa asele spalatu mai evidente, sp sata de alta ragie si galșsesep sp sologhi mai Dghiliante tile, veninghie si dentelelogă. Tossa asia si netipniie spmei insa np spnti septite de defeste, si inca toate asele spatatp sp mai maghi, sp satu in ate gherestugi st talpeesep mai multe tegisti, farte vloghioase si maghi in istoghia aseioga. Semna daga asesta invedegati sa slabeișnite omenesti au domnita, domnessp si vog si domni totadeauna in natuai si roroegte, sa si in indicidi. Poese saptanda la zegtutiie, se le ap d suoi tati Comanii in sfera rolitisa si belisa,mp ne rotempassiode admigatiunea noastra, bashiaga vomp îi sonstrep si a da toata digertatea, a se loga, sștii disp,sa gomanii faga selsantati si mai mage roroga in lumea teschia. Se sonsidegamp numai se gipsteghile in saghe se afla cei, sp osasimaa in altiegei logț, si aroi ne vomț sontvinve desrghe adetegui asestei asegitpini. Se agansami numai o oshighe învitivargeste istogia gedisatei Comei. Ea, Coma se ghedisa la domiia sprghema in miditos plin moguroroghe inimise, segrisoase, sele mai mite, mai taghi desata ea, d. e. in miditossi Sabiniloga, La timiloga, Voleeitogț, Esgililogț, Etgpesilogț, Salii loga s. arge sagi numai dora mai multe srte eroise insrigate de seip mai mare devotamentș repiga rărghia vila rotatu sprune derlenț; satp nesasp n'aunga numai sp Salii saghi in 389 a. sli. veniga rana in Coma si o dezghedaga? aroi sai sa pese arțeaga a Gini bine osestia, rge sandu se inspgeaga în Dataia indelungata si Ioagte seginsosa sp Sampitii si aliatii loga, eagasi rotegnisi si insa mai numerosi desati gomanii. Sata nu mai avga de a fase spegoii sagiojineni, saghi se srtapige moagte ei tietia? sata roteghe mogala, satu devotomentu, sat sasgiiisil, sata tegtpte, satp egoismț nu sa roftita vrghe ai rotea bate, si a invinge rghe vnn rorogu in Poge asio mage, asia acvata si toge, a sagui saritala ghivalisa sp Coma si sagui belidnee Panibale, sagele insa din rgunsia sa nștgea o șga neimrasata, osprga Comei se npșmega intge egoii sei mai magi ai Iamei? Intge aseste si alte farte magii vi pumegoase, saghe nile dessghie istoghia sp renelcla sep sela mai agegț, na se rotp sonsidega alta seta, desatș ghesșttatele maghetie a șei ogdene bane bosiale ei siciie, gesșttatele vegtptiioga ratghiotise, belise si rolitise. Si intga adevegț sp aseste tegtști - se intielege de sene rana la intgagea soguprtiumei mogale - se si rotu Iapda gomanii, mai tagh, sa ogii saghe rorogu din Iamea vesnia. Le ei detotamentșș vrge ratghia loga ege Ișegn selu mai de onoage si devisa sea mai sublima si mai nobile rentga oghisage setetianp; integesele rghivate derpea be seada totu deauna integeseloga somune, si sandp roftea bi nele de somnuș, fa sagh setatianț sp sea mai maghe ghoolotinne si sasghifisa avegea si snags si hietia. Esemile neindoite avemn in Rșblii Desii Mus, (tatelu si iști.) Inepei Comun intemeiindpsi tinegula sep stato rghe vrighișli belisospeirghe Dinefasegiie agghisștipgei, defirse saghiega, se apacuta de a o pgma Companii intga inattiaghea - Aggisșiștei se roip assghie cighiștiie, eaga Vataiei integtosiagea, gebdaghea si sopstaptia gomapilogu, si egoismșlu in ambele se roate assghie Magtatiei. Satga aseste sapse rghinsirali a le inattiaghi go manilogț se adange zelșlț magistgatelogn in rastgaghea datinelogș teshi bune; stgens'a dissiriina a tineghimei in sasa si afaga de sasa; rnatogia a ofisiului sensogale, saghele apstoghitatea imsi rpnea toata petointia intrp asea, sa se imredese intragea so gprtițneisi a Ișesalui, adpsandu legi shiaga si in ghesrestalț imbgasamentei si a ognamentalui damelogu tomane, ba tosma si in ghesrestaln șaipțiți tietiei, spm fese d. e. M. R. Sato Sensoghips. Mai in solo, teadi'a si gesrestla Cheligișnei soatiesțte in toate gelatițnde si ttebile tietiei atata rabiise, satu si zghigate; ard epeggia in toate ospratiunile roblise, injghepnata sp dghertatea si inosepatia cretiei Toate aseste spatui toto atati Pastoghi impiitvate, rottanti ai rgosregaghei. Sa toate aseste se poate afirma, sa insigatele vigtuti gomane, atpnei ap fosta mai fgamoase, si atpasi ap stralpsita mai tage si mai sptata in srlen doghea logț, sandp statștia gomanț insa na ega aiunse shniaga la splmea rotestatiei si a maghimei sale; spei dpra esrghesiunea anți istogiep mage, debe se ghespnovsemț, sa insasi ggandetia statplți gomanu a fostp si sapsa rghinsirale a desadeptiei si elu a in serptp adesa a rasi srghe guinage, de ggheptatea nesprogtahile a rgherotentiei sale. Istoghia asestui stata maghe ne agata, sa deodata sp detingeghea si dighimaghea Sagtavenei, dinrghepna sp tgofeele maghetie a patipnilogț invinse, s'a inspirata in Coma si istogulc utugogu ghelelorț, sogrprtițnea, si asia in sinșuc feghisigei si a dompiei deodata insernga a se ici si rati mite sele pghisioase, saghe aroi deteniga sp totulu desigenate. Aspri Iosplu segiptiiogi fgomoase in asproghea rofta de domnia, spmetia, agogantia si nesatugata rofta de avege, de asi aroi șumaghe alte ghele si ratimi sage in pgmna rana la aseli ggada infiogatoghii sgessoghe, satprghegomanii sei odinioga Dgati, higiposi, semilii, iibitoghi de razghia, siii totadeauna sands rostea Dinele ratgiei si mai alesș ii sontga inimi silogi straini, i vedemp ssaldandupse in santele sonsetati anilogi sei; tedemo Coma sfasiata de sele mai sfinte beșghii si vile; tedemarge Bagbatii seii mai alebi asi satoga rointa de domnia ep sasti fisaghea avegei si a holetiei sonnationa IPoga sei. Velslii sivisi intre Maghit si Spla (8u-82;) sompgatiunea satismaghia (65.-62;Drelsln intre Romreip si S. Lesaghe (1948, pe infasiseaza o isona gista desrghe sogșrtipnea Comei si argorianda sadeghea a statlni gomanț. Asia gherpblisa gomana debți se sadia, timrulu ei tesp, si rghe guinele aseleia se intemea Monagenia in 30 a. Sg. Se e dgherto sp seimbaghea fogmei de vabegnoge, sprin imregati (30 a. sg. 374 d. st.) Coma mai dede unele semne de zeita; se mai iriga pnele ssrintei din cigistile strabone; inse toate asele îpga nessaghi fenomene spghenda gtgesatoghie, Da mai npmei aragute; perjoiintiele țnnogu imregati vi genii mai Dși vi gaghi, np ratuga gesfi si invinge gelele, saghi se inspiraga in gomanii de toata slasea, dela sei din spime, dela pnp Salivla, Negone, Ne- Povabalu si alti multi, rena Ia sprpsptu din slasa sea mai de diosp; vlaspln selogț bpni ghespna in desiegta! Adangandube gele rgheste ghle, soșșrtipnea totale, tenalitatea tgonșgilogn vi a demnitetilogu, inalte, Nsentia si desfgașii soldatilogț, rana la ggadșin selm mai infiogatoghin, si in pgma intasișnile G steine bagrage, sapsaga mei vudiu ogimai temrutin sadegea sigestptnatea totale. Asttelip stganerotii tgomaniloga spreghi odinioga, regdienduei domnia si esistenti''a rolitisa, debpiga a se mesa ingiui stgainp. Sis tgapsit loghia mundi! Relactor reepunzător Ioana Rad et i n. O istorioară, „SS.Vote,” produce din „Dstucus” urmă toarea istorioră: „Aceasta încă sau întămplatu - zice în acelu timp bunu deodată, pe căndu încă draculu nu era așa de negru după cumu se zugrăvește. Sau întămplatu adeca, că unu Episcopu care tocmai își visita diecesa, zise cu toată încrederea cătră bunul meu moșu carele pe atunci îmbrăcase un post mai înnaltu în comitatul H. și afară de aceasta era și Consiliariu regescu, și prelăngă toate astea încă și reformatu, cum că o asemenea întălnire îi este îngogmai de plăcută, ca căndu ar fi chiar Arhipăstoriul, stăpănului casei. Preste zi au fostu Episcopul ocupatu întră credincioșii sei, seara înse se întoarsă îndărăpt la cvartiru, aducănduse fără întărziere cina pe șteră. Cu sfărșitulu cinei după ce se depărtară tei din casă și secretariul Episcopului, rămasere numai Domnii amăndoi, fumăndu cu plăcere întră pădară. Chută săți rostescu în față iubite Domnule de H. începe numai deodată bunul Episcopu eu îți descoperiu aceea ce mi zace la inimă, mie mi pare rău, îmi pare rău din inimă pentru Domniata, iubite prietine, pentru că nu ești un mărturisitoriu ali Bisericei catol. cătră moșul meu. Ce viitoriu frumosu aru potea avea unu asemenea bărbatu îndrăznețu și înțăleptu, ce zici Domniata? mai face oare bine căndu mai părăsi dar concedemi ca să'ți răspunzu și eu cu toată sinceritatea la provocarea cea confidențială a Es. Tale, ostașiu totu a lui He, decătu numai că servescu înt'raltu rerimentu, și iartămă Es. Ta, dacă pu vreau să fiu unu desertoriu. La răspunsul acesta slobozi Episcopul vreoșii zise: No dară servește numai cu omenie în Regimentul tău,iubite amice, văli și acolo ve ai liasă de oameni harniui, giunea? Eu își dau parola, trei comuri groase din ciubucu, Nu lua în nume ffoarte de rău mulțumescu de pre scaunu și se zindu cu plăcere duce sărută relică nu ți va părea rău, aceasta, căci credemă eu Esselenția Ta, pentru voința la moșul meu, și răîn amăndoi obrazii, o facu cu cugetu bunu - și apoi vezi iubite amico - eu ca ostașiu a lui datorie să facu și pe alții de ostași Vezi Eselenție, eu crezu cea blăndă meu moșu, - Domniata Hristosu, amu a lui He. Îți și bună - răspunse zimbindu bunulu că și eu săptu unu se rădică degraba Cursurile baniloru în Viena în 24 Aprilie n. val. austr. fl. cr 6 327, Gegaliile Galbini Împărăteștiu.. . Din Împrumutul pațional 55... 900 69 25 Editura și tiparuul . .